{"id":3106,"date":"2017-09-08T11:36:30","date_gmt":"2017-09-08T08:36:30","guid":{"rendered":"http:\/\/mnlr.ro\/?p=3106"},"modified":"2017-10-24T11:36:42","modified_gmt":"2017-10-24T08:36:42","slug":"stefan-banulescu-91","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/mnlr.ro\/en\/stefan-banulescu-91\/","title":{"rendered":"\u0218tefan B\u0103nulescu 91"},"content":{"rendered":"<p>Probabil cel mai valoros prozator al genera\u021biei \u0219aizeci (de\u0219i, spre deosebire de al\u021bi congeneri, frustrant de pu\u021bin prolific), <strong>\u0218tefan B\u0103nulescu<\/strong> s-a n\u0103scut la F\u0103c\u0103ieni, \u00een B\u0103r\u0103ganul ialomi\u021bean, acum 91 de ani, pe 8 septembrie 1926, ca al optulea fiu (din 11) fiu al unor plugari (a avut totu\u0219i \u0219i rude cu \u0219coli \u00eenalte, cum ar fi prototipul fabulosului persoaj bizantin Filip L\u0103sc\u0103reanu Teologul-Umilitul). S-a stins pe 25 mai 1998, la Bucure\u0219ti. Absolvent de Litere la Bucure\u0219ti la \u00eenceputul stalinismului, debuteaz\u0103 publicistic \u00een 1949 cu un eseu despre Gogol, apoi desf\u0103\u0219oar\u0103 o activitate de reporter \u201epe linie\u201d concretizat\u0103 editorial \u00een uitatul volum <em>Drum \u00een c\u00e2mpie <\/em>(1960), conformist, dar nu lipsit de relevan\u021b\u0103 formativ\u0103. De\u0219i se va impune \u00een registru magico- simbolic, meseria de prozator a \u00eenv\u0103\u021bat-o, cu adev\u0103rat, de la marii mae\u0219tri ai realismului (Balzac, Gogol, Negruzzi, Caragiale, Rebreanu). Iese la suprafa\u021b\u0103 \u00een 1965 prin volumul de nuvele\u00a0 <em>Iarna b\u0103rba\u021bilor<\/em>: o capodoper\u0103 a nuvelisticii rom\u00e2ne\u0219ti din toate timpurile, tradus\u0103 \u00een mai multe limbi \u0219i canonizat\u0103 spectaculos. Deschis\u0103 printr-o imagine a \u201edezghe\u021bului\u201d (<em>Mistre\u021bii erau bl\u00e2nzi<\/em>) \u0219i continuat printr-o memorabil\u0103 metafor\u0103 a iluziei (<em>Dropia<\/em>), cartea impresioneaz\u0103 prin originalitatea enigmatic\u0103 a realismului magic de B\u0103r\u0103gan (de cu totul alt\u0103 factur\u0103 \u2013 obiectiv-reflexiv\u0103 &#8211; dec\u00e2t proza unor Panait Istrati sau F\u0103nu\u0219 Neagu), redimensionat \u00een edi\u021biile ulterioare prin proze rememorative de un rafinament halucinatoriu, deviat spre fantastic \u00een <em>Casa cu ecouri t\u00e2rzii<\/em>. Secven\u021bele componente sunt de fapt p\u0103r\u021bi dintr-un proiect fic\u021bional mult mai amplu, de mitologizare artistic\u0103 a B\u0103r\u0103ganului natal. <em>Cartea de la Metopolis<\/em> (1977, prima parte a unei proiectate tetralogii intitulate <em>Cartea Milionarului<\/em>) este unul dintre cele mai bune romane rom\u00e2ne\u0219ti postbelice, echivalent autohton, cu fond mitologic, al Yoknapatawphey faulkneriene \u0219i al Macondo-ului marquezian. Substratul s\u0103u bizantin, cu sugestii de decaden\u021b\u0103 modern\u0103 \u0219i fabulos oriental, are o dimensiune ironic-borgesian\u0103, \u00een care dimensiunea mitic\u0103 e reluat\u0103 ironic \u0219i uneori parodic. Mircea Eliade, pe care B\u0103nulescu \u00eel va cunoa\u0219te la Chicago cu ocazia unei burse americane (1971-1973), avea dreptate s\u0103-l invidieze. Versurile incantatoriu-folclorice din <em>C\u00e2ntece de c\u00e2mpie<\/em> (1968) au fost considerate \u201epopulare\u201d de unii comentatori \u2013 \u00een realitate, ele sunt crea\u021bia lui \u0218t. B., \u0219i constituie un complement liric al prozei. \u0218i aici se perind\u0103, fantomatic, acelea\u0219i personaje: lotrul Andrei Mortul, copilul genial \u0219i nebun, Constantin Pierdutul \u00eent\u00e2iul etc. Dup\u0103 ce, \u00eentre 1968-1973 conduce revista Luceaf\u0103rul a Uniunii Scriitorilor \u00een cea mai fast\u0103 perioad\u0103 a existen\u021bei acesteia, prozatorul se reinventeaz\u0103 \u00eentr-un registru superior-livresc \u0219i metafic\u021bional. <em>Scrisori provinciale,<\/em> un volum compozit din 1976 (cu c\u00e2teva capodopere fic\u021bionale, cum ar fi <em>Un alt colonel Chabert<\/em>) trebuia, de fapt, s\u0103 se numeasc\u0103 <em>Scrisori din provincia de Sud-Est<\/em>. O b\u0103t\u0103lie cu povestiri, dar cenzura epocii a vrut altfel; va fi reeditat cu titlul dorit abia dup\u0103 1989. Din p\u0103cate, tetralogia <em>Milionarului <\/em>va r\u0103m\u00e2ne \u00een stadiu de \u0219antier dup\u0103 apari\u021bia primului volum. C\u00e2teva fragmente noi \u2013 \u0219i promi\u021b\u0103toare \u2013 au ap\u0103rut de-a lungul anilor 80-90 (<em>Cartea Dicomeisiei, Iasmina<\/em> \u0219.am.d.).\u00a0 La sf\u00e2r\u0219itul anilor 80, la \u00eentoarcerea dintr-o lung\u0103 burs\u0103 german\u0103, scriitorul a orbit, ca Borges, dar \u0219i-a revenit miraculos. Ultima sa carte (<em>Elegii la sf\u00e2r\u0219it de secol<\/em>, 1998) are un caracter memorialistic; inegal\u0103, con\u021bine totu\u0219i c\u00e2teva rememor\u0103ri &amp; evoc\u0103ri \u00een care gheara leului se simte din plin. Este regretabil faptul c\u0103 un asemenea scriitor, de nivel interna\u021bional cert, a avut parte de at\u00e2t de pu\u021bine monografii critice \u0219i e at\u00e2t de pu\u021bin cunoscut \u00een afara \u021b\u0103rii. S-a spus, \u00een ultima vreme, c\u0103 ar exista \u00een arhiva personal\u0103 a scriitorului (fiica sa, Sultana, poate sau nu s\u0103 confirme) un manuscris extins \u0219i inedit al <em>C\u0103r\u021bii de la Metopolis.<\/em> Dac\u0103 e a\u0219a, ar fi o revela\u021bie de propor\u021bii.<\/p>\n<p>Text de Paul Cernat<\/p>\n<p>Foto: Arhiva MNLR<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Probabil cel mai valoros prozator al genera\u021biei \u0219aizeci (de\u0219i, spre deosebire de al\u021bi congeneri, frustrant de pu\u021bin prolific), \u0218tefan B\u0103nulescu&#8230;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":3108,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-3106","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evocari"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3106","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3106"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3106\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3109,"href":"http:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3106\/revisions\/3109"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3108"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3106"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3106"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3106"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}