Glisează meniul stânga/dreapta
9 aprilie 2020 — Conferințe
Istoria, în general, și istoria artei, în mod special, ne ajută să înțelegem prezentul și viitorul prin analiza trecutului. Chiar dacă la prima vedere domeniul istoriei artei se concentrează pe obiectul artistic și pe producerea acestuia, de fapt, încorporează analize complexe de istorie, sociologie, estetică, economie, politică și antropologie.
Începând de astăzi, vă propunem să urmăriți, sub genericul Conferințe de istoria artei, o serie de prezentări destinate iubitorilor de artă și celor interesați de evoluția și transformările discursului artistic, de curentele de gândire actuale.
În această seară îl ascultăm pe Gabriel Badea-Păun, care ne prezintă parcursul celor peste 140 de artişti români care s-au format în atelierele Şcolii de Arte Frumoase sau Academiile libere pariziene, au pictat în coloniile artistice de la Barbizon şi Giverny sau pe coastele bretone, au expus în Saloanele oficiale sau independente, la expoziţiile universale, de la Ion Negulici, în 1834, până la începutul primei conflagraţii mondiale în 1914.
Conferința „Pictorii români și Franța” poate fi urmărită pe canalul nostru de YouTube:
https://www.youtube.com/watch?v=YZu5gGqsREo&feature=youtu.be
Gabriel Badea-Păun s-a născut la Sinaia, în 1973. Este doctor în istoria artei al Universităţii Paris IV-Sorbona (2005). A publicat, printre altele, „Monarhi europeni. Marile modele, 1848–1914”, împreună cu Ion Bulei; antologia „Versuri alese” de Carmen Sylva; „Portraits de Société XIX-XXe siècles”, prefaţă de Richard Ormond, Citadelles et Mazenod, Paris, 2007, cu varianta engleză „The Society Portrait, from David to Warhol”, traducere din limba franceză de Barbara Mellor, coproducţie Vendome Press, New York şi Thames & Hudson, Londra; lucrare distinsă cu Prix du Cercle Montherlant-Académie des Beaux-Arts (Paris, 2008); „Le style Second Empire. Architecture, décors et art de vivre”, prefaţă de Daniel Alcouffe, Citadelles et Mazenod, Paris, 2009, lucrare distinsă cu Prix Second Empire-Fondation Napoléon, (Paris, 2010); „Mecena şi Comanditari. Artă şi mesaj politic”, lucrare distinsă cu Premiul Alexandru Tzigara-Samurcaş al Fundaţiei Magazin Istoric (2010); „Pictori români în Franţa (1834–1939)”.
A organizat trei expoziţii consacrate unor personaje din familia regală a României: „Elisabeta, Doamna şi Regina României, 1843–1916” (noiembrie–ianuarie 1993); „Principesele române” (12–29 mai 1994), la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti; „Relaţii româno-canadiene în primele decenii ale secolului al XX-lea (1 iulie–1 august 1998)”, la Muzeul Naţional de Artă al României.
La începutul anului 2009 a fost decorat cu ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler şi în 2010 de către M. S. Regele Mihai I cu Medalia pentru Loialitate.