Glisează meniul stânga/dreapta
22 aprilie 2020 — Aniversări și evocări
Camil Petrescu se năștea pe 22 aprilie 1894, la București. Încă din adolescență își dovedește inteligența, devenind bursier la Liceul „Sfântul Sava”. A urmat apoi cursurile Facultății de Litere și Filosofie, la Universitatea din București, devenind după absolvire profesor, la Timișoara. Reușește să obțină și un doctorat în filosofie, cu tema „Modalitatea estetică a teatrului”. Deși este mult mai cunoscut ca romancier, Camil Petrescu a fost mereu preocupat de teatru, nu doar ca dramaturg, ci și ca teoretician.
Într-o poezie se descria astfel: „Eu sunt dintre acei/ Cu ochi halucinați și mistuiți lăuntric,/ Cu sufletul mărit/ Căci am văzut idei.” Din păcate, tocmai acest exces teoretic face ca astăzi piesele lui să fie mai puțin jucate. De fapt, el își considera piesele ca demonstrații practice ale concepțiilor sale despre teatru.
A scris drame, piese istorice, ba chiar și o comedie („Mitică Popescu”). Piesa „Danton”, dedicată Revoluției franceze, are sute de personaje, fiind reprezentată doar o singură dată, într-o monumentală montare, la Teatrul Național, în anii ’70. În ciuda constituției fragile (avea doar 1,61 m înălțime), va fi recrutat în Primul Război Mondial, de unde se întoarce surd, ca urmare a exploziei unui proiectil german. Depășindu-și infirmitatea, va fi foarte activ pe plan literar, publicând versuri, nuvele, romane, piese, eseuri filosofice și cronici de teatru.
A debutat cu versuri, în revista „Sburătorul” și va fi un membru de bază al cenaclului cu același nume, condus de Eugen Lovinescu. În „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” povestește experiența sa de ofițer de front, iar prin „Patul lui Procust” oferă literaturii noastre unul dintre cele mai bune romane ale sale. În 1948 va fi ales membru al Academiei Române.
Foto 1: Camil Petrescu la masa de scris, arhiva MNLR
Foto 2: Carnetul de veteran al lui Camil Petrescu, arhiva MNLR
Foto 3: Aparatul auditiv care i-a aparținut lui Camil Petrescu, expoziția de bază a MNLR (Str. Nicolae Crețulescu 8)
Text scris de Radu Băieșu, regizor de teatru, redactor la Editura MLR, muzeograf
