Glisează meniul stânga/dreapta
2 noiembrie 2017 — Evenimente
Colocviul Internațional Baudelaire – 150 ans
București, 16 – 17 noiembrie 2017
Muzeul Național al Literaturii Române organizează, în sediul din Str. Nicolae Crețulescu 8, în zilele de 16 – 17 noiembrie 2017, Colloque International Baudelaire – 150 ans, la care vor participa specialiști ai operelor baudelairiene din străinătate și din România.
Tematica abordată în cadrul colocviului vizează receptarea operei autorului francez în spațiul european, influența simbolismului francez asupra curentului omonim din România, precum și așezarea în abis a legăturilor interculturale și interdisciplinare.
Invitații care vor susține comunicări, exclusiv în limba franceză, sunt profesori universitari, specialiști, traducători și cercetători ai operei baudelairiene din străinătate: Michel Brix (Université de Namur), Aurélia Cervoni (Université Paris IV – Sorbonne), Glyn Hambrook (University of Wolverhampton), Mathilde Labbé (Université de Nantes), Andrea Schellino (Université Paris IV – Sorbonne) și reprezentanți din România: Liliana Foşalău (Universitatea Alexandru Iona Cuza din Iaşi), Luiza Palanciuc-Șora (IEP, France & INSTITUT FONDANE, Roumanie), Ioan Pop-Curşeu (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca), Oana Soare (Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu) și scriitorul și traducătorul Octavian Soviany.
În deschiderea colocviului, vor lua cuvântul conf. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române, acad. Eugen Simion și acad. Mircea Martin. Conferințele vor fi moderate de conf. univ. dr. Ioan Pop-Curșeu, de criticul și istoricul literar Michel Brix și de Bogdan Ghiu, critic, teoretician și traducător. Colocviul se va încheia în data de 17 noiembrie, cu un recital Baudelaire susținut de actrița Ioana Crăciunescu, acompaniată de Ionuț Bogdan Ștefănescu la flaut.
Pentru a participa la colocviu, vă rugăm să trimiteți un e-mail la adresa info.mnlr@gmail.com, cu subiectul Baudelaire – 150 ans. Programul Colloque International Baudelaire – 150 ans poate fi accesat aici .
Colocviul este organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Universitatea din București.
Parteneri media: Radio România Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agenţia deCarte.ro, publicația on-line IQool.
PROIECȚII ALE CULTURII ROMÂNE ÎN CULTURA EUROPEANĂ
Simpozion Internațional, București, 23-24 noiembrie 2017
În cadrul simpozionului Proiecții ale culturii române în cultura europeană vor susține comunicări reprezentanți de primă mărime ai mediului intelectual și academic românesc și european: istorici și critici literari și de artă, profesori, cercetători:
Silviu Angelescu (România), George Banu (Franța), Paul Cernat (România), Fabrizio Cigni (Italia), Iulia Cosma (România), Bogdan Crețu (România), Emilia David (Italia), Mircea Dumitru (România), David Esrig, Maria Antonella Galanti (Italia), Francesco Guida (Italia), Marianne Hepp (Italia), Victor Ivanovici (Grecia), Ion Bogdan Lefter (România), Doina Lemny (Franța), Mircea Martin (România), Bruno Mazzoni (Italia), Adrian Niculescu (România), Enrico Di Pastena (Italia), Elena Platon (România), Ioan-Aurel Pop (România), Ion Pop (România), Antonietta Sanna (Italia), Traian Sandu (Franța), Roberto Scagno (Italia), Eugen Simion (România), Pavel Șușară (România), Virgil Tănase (Franța), Răzvan Theodorescu (România), Valeria Tocco (Italia), Ion Vartic (România), Matei Vișniec (Franța).
Prima zi a simpozionului, 23 noiembrie, se va desfășura în Sala „Iosif Naghiu” (Sediul Administrativ al MNLR, Calea Griviței 64-66), iar cea de-a doua zi, 24 noiembrie, în Sala de lectură a Facultății de Litere, Universitatea din București (Edgar Quinet 5-7).
În curând vom anunța și programul complet al simpozionului, care va putea fi accesat pe www.mnlr.ro, precum și pe pagina oficială de facebook a muzeului.
Accesul la eveniment este liber.
Organizator: Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române
Co-organizator: Academia Română – Secția de Filologie și Literatură și Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual, Facultatea de Litere – Universitatea din București, Departamentul de Filologie, Literatură şi Lingvistică de la Universitatea din Pisa
Partener strategic: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”
Parteneri: Institutul Cultural Român
Parteneri media: AgențiadeCarte, Contemporanul, Observator cultural, Radio România Cultural, Top Business, Radio France Internationale, TV CITY, IQool
COLOCVIUL NAȚIONAL DE LITERATURĂ ROMÂNĂ VECHE, EDIȚIA A III-A
LITERATURA PRINCIPILOR
București, 24 – 25 noiembrie 2017
Muzeul Național al Literaturii Române, Calea Griviței 64 – 66
Institutul de Istorie și Teorie literară „G. Călinescu”, Casa Academiei, Calea 13 Septembrie 13
Literatura Principilor acoperă spațiul cultural al epocii vechi românești și, ca urmare a extensiunii ei, poate fi abordată din două perspective. Cea dintâi este concretizată printr-un impresionant cortegiu de texte parenetice, didactice, pedagogice și de sfătuire din categoria numită Oglinda principilor (Specula principum, Fürstenspiegel, Mirror of Princes), în care se oglindesc gustul, sensibilitatea și mentalitatea lumii românești. O primă deschidere a culturii române spre această specie literară are loc prin Învățăturile lui Neagoe Basarab, operă contemporană cu Institutio principis christiani, pe care Erasmus din Rotterdam o tipărea în 1516 sau cu Principele lui Machiavelli, imprimată în 1532, după aproape două decenii de la redactare (1513). Ulterior, cultura noastră a subsumat acestei specii literare texte originale, traduceri și adaptări (Matei al Mirelor, Sfaturi către Alexandru Iliaș, c. 1616–1618; Petru Movilă, Sfaturi adresate lui Moise, fratele său, urcat pe tronul Moldovei în 1631, cuprinse în prefața Triodului ales, Kiev, 1631; Antim Ivireanul, Sfătuiri creștine politice către (…) domnul domn Ioan Ștefan Cantacuzino, București, 1715; Nicolae Mavrocordat, Sfătuirile (…) date fiului său domnului domn Constantin Nicolae voievod, mai înainte de a fi domn, în anul mântuirii 1725, Ceasornicul domnilor de Antonio de Guevara; Capetele atribuite lui Vasile I Macedoneanul ș.a.), afirmând structuri ale formelor puterii politice, în evoluția lor dinspre teocrație spre monarhie, dinspre cutume fixate consuetudinar spre norme juridice tributare unor fundamente erudite. A doua perspectivă se dezvoltă din ipostaza principelui ca autor, conturând portretul Rex prudens et sapiens și instaurând o monarhie culturală. Propunem evidențierea transformării formelor literaturii noastre vechi urmărind modul în care aceasta a ieșit de sub dominanta ei religioasă, a dat legitimitate culturală puterii politice, iar mai apoi s-a întrepătruns cu dominantele culturale contemporane. Este o probă a maturizării literaturii române vechi în consonanță cu cea europeană (v. cazul portughez ilustrat prin dinastia principilor de Avis: D. João I, D. Duarte și D. Pedro, cazul castilian prin Don Alfonso al X-lea, Don Sancho al IV-lea, Don Juan Manuel, cazul rus prin Andrei Kurbski, Antioh Cantemir ș.a., dar și cel francez prin Ludovic al IX-lea sau cel englez prin Henric al II-lea Plantagenetul ș.a.), căci conturarea idiosincretică a imaginarului politic a procurat motivaţii ce s-au transformat în temele majore ale literaturii noastre de până în Veacul de Mijloc. Ilustrative aici, în pondere diferită şi cu tematică distinctă, rămân operele unor autori precum: Dimitrie Cantemir, Nicolae Mavrocordat, Constantin Brâncoveanu fiul, Petru Cercel ș.a.
Având ca punct de plecare literatura principilor, invităm comunitatea academică la discuții și reflecții asupra modelelor civilizatoare, asupra imaginarului politic românesc în context european, asupra contribuției la crearea unei limbi de cultură capabilă să comunice realități complexe circumscrise unui îndreptar social ordonat de reguli şi ierarhii, de ceremonial şi conduită, de cutume şi inovaţii.
PARTICIPANȚI: prof. univ. dr. Emilio Blanco (Spania), dr. Stefan Lemny (Franța), acad. Michael Metzeltin (Austria), prof. univ. dr. Luisa Valmarin (Italia), dr. Cristina Vertan (Germania), acad. Eugen Simion, acad. Răzvan Theodorescu, acad. Ioan-Aurel Pop, prof. univ. dr. Ștefan Afloroaie, m.c. al Academiei Române, prof. univ. dr. Silviu Angelescu, prof. univ. dr. Simona Antofi, conf. univ. dr. Alexander Baumgarten, C.S. I Laura Bădescu, conf. univ. dr. Valy Ceia, C.S. I Lia Brad Chisacof, prof. univ. dr. Mianda Cioba, prof. univ. dr. Ioana Costa, prof. univ. dr. Bogdan Crețu, prof. univ. dr. Leonte Ivanov, conf. univ. dr. Laura Mesina, prof. univ. dr. Ileana Mihăilă, prof. dr. Mihai Moraru, conf. univ. dr. Florentina Nicolae, prof. univ. dr. Nicu Panea, prof. dr. Ioan Pânzaru, C.S. III dr. Oana Andreia Sâmbrian, prof. univ. dr. Elvira Sorohan, prof. univ. dr. Dan Zamfirescu, lect. univ. dr. Laura Lazăr Zavăleanu