Ziua Internațională a Poeziei la Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”

Tur ghidat special de Ziua Internațională a Poeziei la Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, alături de ghidul nostru Doro Nicolescu. Ne vedem duminică, 21 martie 2021, începând cu ora 10.00, pe Strada Mărțișor 26. Te așteptăm să scriem poezia împreună!

„Talentul meu te farmecă, dar talentul meu e o tortură. De la mintea la condeiul meu e un drum de piedici şi de prăpăstii, ameninţat la fiece cotitură să mă prăbuşesc ori să cad în golul fără fund. Mă târăsc când ca Iov pe coate şi pe coaste, mă duc când pe brânci, când în cârji. Suişul e greu şi-l sui cu povara mea, încet, încet. Dacă ar fi numai o muncă de suprafaţă, n-aş fi fericit. Trebuie să ar prin buturugi şi să le smulg din locul lor zidit, cu plugul. Câteodată mă duc până în adâncul pământului ca să le scot din el. Nimici nu-i pentru mine lesnicios. Sunt blestemat să stărui acolo unde altul fluieră şi trece. Dacă nu stau neclintit, pana cea mai uşoară dintre scule, îmi ajunge grea ca un bolovan de plumb. Nu am odihnă, nici sărbătoare. Toate plăcerile mie-mi sunt refuzate. Mă gândesc: otrava mea, şi uit lingura în supă, ademenit nu de o idee distinctă, dar târât ca de un nor confuz, care mă ia cu el şi mă duce. Stau locului şi călătoresc. Carul a rămas pe loc şi roţile fug înainte. Nu am talent, am o tulburare. Cuvântul îmi vine greu în condei. Îl şterg de zece ori şi tot nu l-am găsit. Mă sângeră fraza, mă doare. Un singur lucru le cer oamenilor care mă iubesc, să mă lase singur, să nu mă ceară, să nu mă cheme. Că, dacă sunt în stare să fac ceva, nu pot izbit în vuiet, în ropot şi alarmă; îmi trebuie liniştea de la început, aceea în care plutea peste ape cuvântul. Dumneata crezi că lucrez ca o maşină de tipar, că pui hârtia, învârtesc de roată şi iese scris. Nu, dragul meu! Nu m-am născut înzestrat cu facilităţile pe care mi le-aş dori. Capul mă apasă ca o piatră. Am ajuns sâmburele ţărânii pe dedesubt, pe unde trebuie să sfredeleşti şi să deschizi o galerie, pas cu pas, palmă cu palmă. Tot ce-i de mine: sunt un cuceritor tenace şi neînduplecat şi numai într-un etern întuneric. Mă lupt de noapte cu ogorul meu, din care ţâşneşte rar o vână de argint: mă duc până la ea cu lopata. Câtă sforţare îmi cere mie, ca nimănuia, orice bob de nisip e de neînchipuit. Lăsaţi-mă singur, le spun prietenilor mei, şi nu vă supăraţi. Numai aşa vă place condeiul meu, pe care nu trebuie să-l pierd”

Tudor Arghezi, „Talentul meu” (1946)
„Un fel de pagină nescrisă din jurnalul meu…”

Duminică, 21 martie 2021, de Ziua Poeziei, vă așteptăm la Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”. Aici, mai ales într-o astfel de zi, atmosfera e plină de poezie și casa e încărcată încă de vibrațiile poetului. Și pentru că în vremurile grăbite și agitate pe care le trăim, cei mai mulți dintre noi rar își fac timp să mai citească o poezie, vă vom întâmpina cu versuri surprinzătoare culese din „tulburarea” lui Tudor Arghezi.