Glisează meniul stânga/dreapta
4 octombrie 2022 — Evenimente
Muzeul Național al Literaturii Române și Editura Palimpsest vă invită o dublă lansare de carte, „Bocancii mortului” și „Convalescența virilă”, de Bata Marianov, vineri, 7 octombrie 2022, de la ora 17.00, în Str. Nicolae Crețulescu nr. 8. Vor lua cuvântul Ioan Cristescu (directorul Muzeului Național al Literaturii Române), Ioan Cărmăzan, Florin Chirculescu, Bedros Horasangian, Pavel Șușară și, din partea editurii, Dana Pocea și Ion Cocora. În final, autorul va răspunde la întrebări și va oferi autografe.
Originar din Sebeș, sculptorul Bata Marianov a plecat în Germania în perioada comunistă, în 1984. În 1964 este exmatriculat pentru an și trimis să lucreze la Mina de plumb de la Rușchița. A absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, secția Sculptură, București, în 1970. A fost profesor de desen artistic și sculptură, Liceul de Arte Plastice, Timișoara între 1970 – 1973. Din 1971 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. În 1980 înființează împreună cu pictorul Sorin Dumitrescu grupul artistic denumit inițial „4+1”, iar ulterior redenumit „8+1”, grup din care foarte curând vor face parte opt artiști: Sorin Dumitrescu, Horia Bernea, Marin Gherasim și Florin Ciubotaru (pictori), Bata Marianov, Napoleon Tiron, Doru Covrig și Vasile Gorduz (sculptori). „+1” va fi Andrei Pleșu, teoreticianul și purtătorul de cuvânt al grupului. A plecat din România în Germania pentru multă vreme și cunoaște bine nevoile artiștilor emigrați în străinătate, atitudinea localnicilor din țările adoptive față de emigranții români. Din 1995 este membru fondator al Fundației Culturale pentru Arte Vizuale „ARCA”. Fundația a organizat două dintre cele mai importante evenimente artistice de pe scena culturală românească: Simpozionul Internațional de Sculptură Monumentală în Lemn, Gărâna, și Festivalul Internațional de Jazz de la Gărâna, România).
„De fapt, ce vrea Bata de la noi? De ce și-a permis să scrie o carte atât de nervoasă? Ce îl supără? La urma urmei, cine e Bata Marianov, de-și permite să ne strice liniștea? Că e sculptor, știm. Că e neliniștit – am aflat. Ca să pună capac la toate, mai e și un lup singuratic, din tagma celor neîmpăcați cu doctrinele și cu găștile; ce mai tura-vura, e un misfit, e un marginal al colectivelor, fiindcă lui nu-i cade bine nimic, cârtește și are nervi, domnule, are nervi și vede totul pe dos – nu e ca tine! Colac peste pupăză, mai e și minoritar: Bata Marianov a fost, de la naștere, un minoritar sub toate formele posibile – sârb printre români, chiabur rătăcit în muncitorimea de la orașe a anilor 50, artist „cu fumuri” în plin elan proletcultist, bucureștean de pripas în timpul facultății, timișorean contaminat de bucureștenisme după ce s-a reîntors la Timișoara, și, ca să vadă pe pielea lui cum e viața adevărată, sculptor emigrat în Occident în plină disoluție postmodernistă. Bata își cară blestemul cu nesaț, amintindu-ți de nu-știu-ce spaniol din Macondo, emigrant și el, care, trăind în Columbia, avea nostalgia Spaniei, drept care s-a întors în Spania natală, unde s-a trezit că are nostalgia Columbiei, după care, disperat, a revenit în Macondo doar ca să-și dea seama că viața i se scurge între nostalgii paralele, imposibil de acoperit în vreun fel cât de cât rezonabil. Dar – nu așa e artistul? Artistul e blestemul, e bufonul, e agitatorul psihic, e nomadul insomniac care te râcâie și care-ți dă foc”, spune Florin Chirculescu.
Intrarea este liberă. Vă așteptăm cu drag!
Credit foto: Dan Vatamaniuc, MNLR