Dublă lansare de carte Laurențiu-Ciprian Tudor | „Memorie de Alifant – carte de taifas” și „de inimă albastră 20.50”

Muzeul Național al Literaturii Române vă așteaptă vineri, 1 martie 2024, ora 18.00, în Mansarda MNLR din Str. Nicolae Crețulescu 8, la o dublă lansare de carte Laurențiu-Ciprian Tudor, „Memorie de Alifant – carte de taifas”, 50 de ani de carieră Nicu Alifantis, și „de inimă albastră 20.50”.

Participă Nicu Alifantis, Laurențiu-Ciprian Tudor. Moderator: Ioan Cristescu, director general Muzeul Național al Literaturii Române.

„Faptul că Nicu Alifantis răspunde la întrebările unui partener de dialog cu sinceritate, onestitate și căldură umană nu este ceva neobișnuit. Obișnuit este să crezi în prietenia lui și atunci, nu întrebi, nu descoși, nu analizezi și nu ai nevoie de răspunsuri. E ceva firesc. Nu intrăm în trecut decât anecdotic. În prezent, superficial și rapid, în funcție de rezolvarea sau nerezolvarea problemei cotidiene. Am pierdut bunele și străvechi obiceiuri. Când, însă, afli amănuntele unei vieți și te convingi de credința ta și a lui, se pogoară o liniște și o senzație de împlinire. Și acestea două, ca o iubire de dintotdeauna, se transformă în emoție. Și portretul devine chip și acesta din urmă întruparea unui om, dincolo de artistul pe care-l știai. Și iată-te admirând omul. Și cu această emoție te împlinești și te poți întoarce la artiști”, scrie Ioan Cristescu.

Nicu Alifantis s-a născut la 31 mai 1954, la Brăila. Primul instrument la care a învățat să cânte a fost acordeonul. Debutul scenic s-a petrecut lin în 1973 la TVR, în cadrul emisiunii TeleTop. În 1976 îi apare primul disc, intitulat „Cântec de noapte”. Susținut de oameni precum Gelu Colceag, Tudor Gheorghe și de Adrian Păunescu, își câștigă locul în Cenaclul Flacăra. La sugestia actorului și prietenului Dinu Manolache, pune pe muzică poezia „După melci” de Ion Barbu, și sub influența operelor rock Zamolxe (Sfinx) și Cantafabule (Phoenix), compune prima operă folk (intitulată „După melci”). În 1980 este solicitat de Electrecord pentru un single cu tentă patriotică, pentru care colaborează cu Florian Pittiș, dar și cu grupul coral „Song”, condus de Ioan Luchian Mihalea. În 1984 apare albumul intitulat „Nicu Alifantis”, cu unele dintre cele mai cunoscute cântece ale sale „Umbra”, „Cântec de toamnă” pe versuri de Nichita Stănescu, Lucian Blaga, Shakespeare sau Adrian Păunescu. În 1984, Nicu Alifantis a compus integral coloana sonoră a dramatizării „Mitica Popescu”, după Camil Petrescu, prima coloana sonoră pentru un spectacol de teatru. Memorabil rămâne și concertul „Tandrețuri pentru femei cu cei 4 corifei“, susținut alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă și Alexandru Andrieș la Circul Globus la 31 martie 2003. În martie 2013 realizează trei concerte la Teatrul Excelsior din București pentru a sărbători un mare prieten – Nichita Stănescu – la 80 de ani de la nașterea acestuia. Cu ocazia Centenarului Marii Uniri, a propus fanilor săi albumul „Țara de unde vin”, un disc ce reia 13 piese dedicate României, reorchestrate alături de Victor Panfilov și trupa ZAN. 2013 a fost încununat de colecția de muzică de teatru „Memorabilia”, povestea unei vieți petrecute prin scenă sau prin spatele ei. „Nu există rețete de făcut cântece, nu sunt șabloane în care bagi muzica, textul, să faci tot felul de vrăji și să iasă un hit, un șlagăr sau un cântec genial. Muzica fiecărei poezii există acolo în ea. Am mai spus-o și, iată, o repet, pentru că am această convingere. Mai cred că dacă pătrunzi printre rândurile poeziei, afli ritmul acela interior pe care el-a avut poetul când a scris tot ce a scris cu siguranță vei descoperi primele note și următoarele, și următoarele. Uite așa se naște cântecul”, spune Nicu Alifantis. În 2019 a aniversat 50 de ani de la lansarea piesei „Decembre” în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române. La 29 noiembrie 2021, la 10 ani de la trecerea în neființă a lui Alexandru Tocilescu, a lansat „Leoneed is love”, un album integral pe versuri de Dimov. Nicu Alifantis este unul din cei mai prolifici compozitori de muzică de teatru din lume, compunând coloana sonoră pentru peste 100 de spectacole de teatru, lucrând cu unii din cei mai mari regizori români: Alexandru Tocilescu, Sanda Manu, Silviu Purcărete, Cristian Hadji-Culea, Gelu Colceag, Cătălina Buzoianu și alții. A realizat și coloanele sonore a 17 filme.

Laurențiu-Ciprian Tudor, născut în 1973, la Brașov, este poet, eseist, jurnalist cultural, sociolog, trainer și consilier educațional. Este membru al Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România din 2014. A debutat publicistic și editorial în anul 2003. A scris până acum opt volume de poezie. Pe lângă acestea, este semnatarul a trei cărți de dialog (cu Daniel Drăgan, cu Teodor Baconschi și cu Liliana Ursu) și a uneia de interviuri (cu 21 de scriitori). Este prezent în antologii și are numeroase apariții în revistele culturale din România (interviuri, poezie, cronică literară). Din 2017 este secretar general de redacție la revista literară „Libris” din Brașov. În 2015 primește din partea Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România „Diploma de Excelență pentru evenimentul literar al anului 2015 (pentru orghanizarea primei ediții a Taberei de Poezie Brașoave), iar în 2017 și în 2019 i se decernează Premiul Cartea Anului al Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul „Licantropia poftei – Poemele vârstei de mijloc”, respectiv pentru „Jurnal de cuplu. A Couple’s Diary”. Laurențiu-Ciprian Tudor este cunoscut și ca promotor cultural, din 2007 organizând aproape lunar (singur sau în grup) lansări de carte și alte evenimente culturale. De la finalul anului 2022 este membru fondator al Asociației culturale și al revistei online „Epithet”.

Intrarea este liberă.
Vă așteptăm cu drag!

Filmare și montaj: Alex Ursu

Credit foto: Dan Marinescu