Ediţiile critice şi starea culturii române

Muzeul Naţional al Literaturii Române și Filiala Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România vă invită la 22 noiembrie 2017, între orele 17.00–19.00, în Sala Perpessicius a MNLR, la prima ediţie a Colocviului de Toamnă al Filialei de Critică. Tema: „Ediţiile critice şi starea culturii române”.

Moderatori: Ioan Adam, critic şi istoric literar, Nicolae Bârna, critic şi istoric literar, Radu Voinescu, critic şi teoretician literar.

O ediţie critică reprezintă o provocare profesională dintre cele mai complexe. Competenţă filologică, abilitatea de a identifica textele în biblioteci, colecţii, arhive publice sau de familie, arta de a descifra manuscrise în grafii diferite, în epoci diverse, minuţie în lucrul asupra variantelor, asupra editărilor succesive, informaţie erudită cu privire la biografia autorului, la epoca istorică şi perioada literară în chestiune, tenacitate şi răbdare sunt numai câteva dintre calităţile solicitate celui care se încumetă să îşi asume dificila muncă de editare critică a unui scriitor, fie el canonic sau nu.

În momentul de faţă, cultura română deţine o singură ediţie critică integrală, cea cuprinzând opera lui Liviu Rebreanu, întocmită între anii 1968-2004 de Niculae Gheran. Ar trebui să dispunem de asemenea integrale cel puţin în privinţa scriitorilor socotiţi clasici, într-o primă etapă. Sunt instrumente de lucru indispensabile în universităţi, pentru istoria şi cercetarea literară, pentru teoreticieni ş.a.m.d. Costurile unor proiecte de această anvergură sunt destul de însemnate; sistemul editorial, aşa cum se prezintă el în prezent, nu le poate susţine mulţumitor, din câte se pare. Există iniţiative admirabile, în ultimii ani, pe linia valorificării în ediţii cu caracter critic a moştenirii literare, dar ele încă nu pot suplini aparatul laborios impus de necesităţile unor astfel de mari întreprinderi.

Nu în ultimul rând, îngrijirea ediţiilor, atât cât mai este posibilă, a rămas pe umerii unui număr extrem de restrâns de specialişti. În acest domeniu, formaţia se desăvârşeşte într-un timp îndelungat şi este de văzut în ce măsură mai poate fi vorba de o şcoală la noi, de transmiterea cunoştinţelor, de perpetuarea tradiţiei. E vorba şi de un „meşteşug” ce nu ar trebui să se piardă.

Participanţii la colocviu – specialişti, critici literari, universitari, jurnalişti culturali – vor aborda în multiplele ei aspecte această problematică, sperând, în acelaşi timp, să atragă atenţia forurilor ştiinţifice, factorilor de decizie în aria culturii române, opiniei publice asupra faptului că sunt de întreprins neîntârziat măsuri pentru a asigura viitorul editării critice integrale a scriitorilor români.

Proiectul este coordonat de Radu Voinescu, preşedintele Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară.

Intrarea este liberă.