„De bine, de rău. Istorii literare” | Cosmin Ciotloș despre George Coșbuc

În episodul de astăzi al rubricii „De bine, de rău. Istorii literare”, criticul Cosmin Ciotloș vă invită să uitați că l-ați studiat cândva pe George Coșbuc la școală și să fiți martori ai decupării profilului acestuia așa cum se ilustrează el în eseistica de ordin publicistic pe care a practicat-o.

O serie de articole, numeroase, căci gazetarul Coșbuc a fost harnic, poate mai harnic decât poetul Coșbuc, au fost reantologate, de curând, „dintr-un unghi tematic, extrem de necesar”, spune criticul literar, de Cristian Bădiliță într-un volum apărut anul trecut la Editura Vremea – „Vorba de acasă – Eseuri, povestiri și schițe filozofice”.

„La lectura cărții constatăm că este vorba fie despre o microeseistică profund speculativă de ordin etimologic, fie de o microeseistică plăcută, lejeră, ușor accesibilă publicului, care repertoriază diverse teme folclorice. Ceea ce prin unghiul îngust, prin fanta foarte subțire a poeziei, ni se părea că reprezintă la Coșbuc mai degrabă o formă de spontaneitate sau de portretistică vivace, se dovedește a avea îndărăt o enciclopedie, un repertoriu infinit mai ample. Acest poet avea fibră de erudit. Lucru care nu trebuie să ne mire odată ce-i consultăm biografia”, afirmă Cosmin Ciotloș.

„Coşbuc rămâne cel mai complet scriitor român din toate timpurile – poet, clasicist, folclorist, filozof, istoric, pedagog. Parcurgând volumul de faţă ne dăm seama, pe de o parte, cât de nedrept a fost amputat de‑a lungul vremii, pe de altă parte, cât am pierdut noi, moştenitorii operei sale, din cauza acestei amputări” – Cristian Bădiliță.

Urmăriți „De bine, de rău. Istorii literare” aici: