11 June 2021 — Expoziții

Expoziția „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere”

Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea istoricului, enciclopedistului, poetului, dramaturgului, criticului literar, omului politic, academician și profesor universitar, Nicolae Iorga, Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Biblioteca Academiei Române, vă invită marți, 15 iunie 2021, de la ora 11.00, în Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române, la conferința și vernisajul expoziției Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere.

Pe lângă manuscrise, cărți și documente, vizitatorii expoziției dedicate marelui savant român vor putea admira biroul lui Nicolae Iorga și alte obiecte de mobilier, aflate în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române.

La eveniment vor participa acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române și Gabriela Dumitrescu – concept expoziție, Petru Șoșa – curator expoziție și Mircia Dumitrescu – coordonator expoziție.

La conferința organizată cu ocazia a 150 de ani de la nașterea lui Nicolae Iorga vor participa acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședintele Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, Gabriela Dumitrescu și Lazăr Ginel.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 15 – 25 iunie și poate fi vizitată de luni până vineri, în intervalul orar 10.00 – 15.00, cu respectarea tuturor normelor sanitare aflate în vigoare.

Proiect realizat cu sprijinul Guvernului României.

NICOLAE IORGA (1871–1940) s-a născut la Botoşani, a studiat la universităţile din Iaşi, Berlin şi Paris. În 1894 a câştigat prin concurs, la Universitatea din Bucureşti, Catedra de istorie universală medievală şi modernă, pe care a deţinut-o până în 1940. Şi-a dovedit de timpuriu formidabila putere de cercetare ca editor de documente privind istoria românilor, când aceasta era doar parţial cunoscută. Predând la o universitate nouă, într-o ţară care-şi dobândise de curând independenţa, şi aparţinând unei naţiuni care nu-şi îndeplinise încă unitatea naţională, Iorga s-a simţit chemat la conducerea vieţii academice, precum şi la rolurile de reformator al societăţii româneşti şi de lider politic. A creat trei reviste istorice, cărora le-a furnizat material cu regularitate, a susţinut mai multe reviste literare, a condus un ziar timp de 33 de ani, a întemeiat trei institute, şi-a asumat sarcina de a proteja monumentele istorice ale patriei sale şi a întreprins o reformă a educaţiei în perioada 1931-1932, atunci când a ocupat funcția de prim-ministru.

Membru marcant al Academiei Române, teoretician al istoriei, medievist de prestigiu, promotor al studiilor sud-est europene, traducător, scriitor, jurnalist, diplomat și om politic, rămâne o figură emblematică a vieții românești. În calitatea sa de președinte al Secțiunii istorice, acad. Nicolae Iorga a elaborat o operă monumentală, integrând istoriografia spațiului românesc în cea universală.

Opere principale: Acte şi fragmente cu privire la istoria românilor, 3 vol. (Bucureşti, 1895-1897); Notes et extraits pour servir à l’histoire des croisades au XVe siècle (Paris, 1899-1902; Bucureşti, 1915-1916); Studii şi documente cu privire la istoria românilor, 31 vol. (Bucureşti, 1901-1916); Istoria românilor în chipuri şi icoane, 3 vol. (Bucureşti, 1905-1906); Geschichte des Osmanischen Reiches, 5 vol. (Gotha, 1908-1913); Histoire des Etats balkaniques (Paris, 1925); Essai de synthèse de l’histoire de l’humanité, 4 vol. (Paris, 1926-1929); Generalităţi cu privire la studiile istorice (Bucureşti, 1933); Idei asupra problemelor actuale (Bucureşti, 1934); Histoire de la vie byzantine, 3 vol. (Bucarest, 1934); O viaţă de om aşa cum a fost, 3 vol. (Bucureşti, 1934); Istoria românilor, 10 vol. (Bucureşti, 1936-1939).