Glisează meniul stânga/dreapta
30 November 2024 — Lansări de carte
Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 5 decembrie 2024, ora 17.00, la evenimentul de lansare a cărții „Ziua înmormântării lui Gheorghe”, de Ștefan Mitroi. În același timp va avea loc și vernisajul expoziției de fotografii „Vești de acasă”. Participă alături de autor Odilia Roșianu și Răzvan Voncu.
Poet, prozator, dramaturg și publicist, odinioară procuror, Ștefan Mitroi s-a născut la 5 mai 1956, în satul Siliștea, județul Teleorman. A făcut școala generală în satul natal, iar liceul în orașul Alexandria. Absolvent, în 1980, al Facultății de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a fost pentru scurt timp procuror la Alexandria, apoi redactor la ziarul „Scânteia tineretului”. După 1990, redactor-șef al ziarului „Tineretul liber” și președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. A debutat editorial în anul 1986, cu volumul „Nimic despre singurătate”. A publicat peste 20 de cărți de proză, poezie, teatru și literatură pentru copii. În 2010, a primit Premiul Academiei Române pentru romanul „Dulce ca pelinul”. A fost tradus din portugheză, franceză, spaniolă și bulgară. Este suficient să citești ceea ce scrie ca să te îndrăgostești de satul de odinioară, așa cum încă îl vede, îl simte și-l dezvăluie tuturor prin intermediul cărților sale. Premiat de Uniunea Scriitorilor din România pentru volumul „Poveştile cerului, poveştile pământului”, a lansat în Grădina MNLR, „Adu-ți aminte să nu uiți”, Editura RAO, dar și „O scurtă istorie a veșniciei”, Editura Hoffman, și „Pisica surdomută și alte unsprezece povestiri”, Editura RAO.
„Eu cred că generațiile care vin vor continua să spună mama și tata, fiindcă lumea asta nu poate să-și piardă mințile chiar în așa măsură încât să nu mai spună mamei mamă, tatălui tată, familiei familie. Zâmbesc trist. Experimentul acesta va fi sortit eșecului. Nu ne pot lua inima. N-o pot lua nici măcar din stânga s-o pună în dreapta. Nu ne pot lua creierul să ni-l pună în călcâie, nu ne pot lua fibra de oameni, fiindcă atunci când se va întâmpla asta vor fi roboți în locul nostru. Slavă, Domnului, că eu cel puțin nu o să apuc vremurile acelea! Poate că vor fi roboți, nu vor mai spune mamă și tată, nu vor mai avea nevoie de cărți de poezie, de cărți de proză, nu vor mai avea nevoie de emoție”, mărturisește scriitorul Ștefan Mitroi.
„În romanul «Ziua înmormântării lui Gheorghe», ca de altfel și în celelalte scrieri ale sale, indiferent dacă sunt poezie sau proză, senzația pe care ne-o lasă Ștefan Mitroi e că merge clătinându-se în gol pe marginea genialității, căci viziunea asupra realității pe care scriitorul o construiește în paginile acestei cărți îți are rădăcinile înfipte mai mult în hăul din lumea de dincolo, decât în lumea în care viețuiește, vremelnic, alături de noi. Probabil că miza, mai mult sau mai puțin absconsă, a scrierilor sale e de-a a sfida, prin intermediul imaginilor, însăși veșnicia”, notează Nichita Danilov.
„Ștefan Mitroi are un umor special, care ține de absurd și de perspicacitate, totodată. Mizează pe un fantastic specific psihologiei copiilor, în care lucrurile capătă proprietăți omenești, se petrec pe neașteptate transformări, după gândirea specială a lui Gheorghe, concretul devine abstract, abstractul se materializează, epicul este tratat liric, ca un aflux de imagini, iar unele teme au analogii în Biblie. Cartea este însă, în esența ei, un poem elegiac”, scrie Paul Aretzu.
Intrarea este liberă.
Vă așteptăm cu drag!