Literatura scrisă de femei – cât de tare se aud vocile Penelopei în proza și poezia română contemporană?

PEN România, în cooperare cu Muzeul Național al Literaturii Române, vă invită vineri, 28 iunie, de la ora 17.00 la o dezbatere relevantă despre literatura scrisă de femei, subiect ce continuă să nască importante polemici în spațiul public românesc.

Evenimentul va avea loc în grădina MNLR din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, și face parte din cadrul  „Festivalului Civic Pen România” Ediția I, 28-29 iunie 2024, MNLR și Londohome (mai multe despre programul festivalului aici). Invitate sunt scriitoarele Gabriela Adameșteanu, Grațiela Benga, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu și Andrada Yunusoğlu, moderatoare este Miruna Vlada, iar intrarea este liberă.

Literatura română contemporană cuprinde poete și prozatoare recunoscute pe plan internaţional, traduse în mai multe limbi de mare circulaţie şi cărora li s-au decernat premii prestigioase. În ciuda acestei evidențe, putem încă observa festivaluri prestigioase din România, jurii de specialitate sau gale naţionale de poezie fără nici măcar o scriitoare invitată. În ciuda absenței oricărei scriitoare române din canonul școlar al autorilor de la Bac, vocile scriitoarelor din literatura română contemporană au început să fie din ce în ce mai mult auzite prin volume multi-premiate, anchete în reviste literare de prestigiu, antologii de proză sau poezie scrisă de femei, emisiuni TV, un festival dedicat doar literaturii scrise de femei – Sofia Nădejde, participări la târguri de carte naționale sau internaționale, dezbateri. Toate acestea sunt fundamentul unui incontestabil reviriment al literaturii scrise de femei în ultimii zece ani și al prezenței sale în spațiul public din România.

Cu toate acestea, situația rămâne una paradoxală –  unii/unele acuză atenția tot mai sporită acordată literaturii scrise de femei ca o formă de auto-ghetoizare a acesteia, invocând mereu criteriul estetic și de valoare ce nu ar trebui să includă o dezbatere legată de gen, iar alții/altele acuză că literatura scrisă de femei e marginalizată, făcută invizibilă și promovată asimetric mai puțin decât literatura scrisă de bărbați, în mod deliberat sau ca un reflex al secolelor de obscurizare și minimalizare a contribuțiilor culturale ale femeilor. Care e de fapt situația literaturii scrise de femei în acest moment în România? Sunt vocile scriitoarelor suficient de clare și distincte în arealul cultural actual?  Este criteriul de gen o distincție culturală valabilă? Cum se raportează diversele generații literare la această distincție? E nevoie cu adevărat de o mai bună reprezentativitate a literaturii scrise de femei sau e aceasta o segregare forțată pe criterii de gen care poate dăuna receptării publice? E cumva literatura scrisă de femei condamnată să fie o eternă Penelopă care reia aceleaşi gesturi, în timp ce-l aşteaptă pe Ulise să facă istoria?

Începem astfel chiar de la simbolul mitologic și cultural al Penelopei, inspirate de titlul celui mai recent volum de critică literară semnat de Grațiela Benga – „Vocile Penelopei. Tonuri și accente în poezia contemporană românească” (editura Universității de Vest din Timișoara) care analizează cu unelte teoretice rafinate și aliniate exegezei internaționale producția unor poete cunoscute din diferite generații. Ne propunem să pornim dezbaterea noastră de la argumentele prezentate de Grațiela în volum, cu un focus special pe poezia contemporană scrisă de femei și inovațiile ei adesea trecute cu vederea, și apoi vom completa tabloul cu o analiză și a situației prozei scrise de femei. Pentru a explora opinii cât mai nuanțate despre subiectul atât de polarizat în ultima vreme al literaturii române scrise de femei al și a înțelege controversele din jurul său aducem împreună în această dezbatere scriitoare contemporane de proză, poezie și critică literară, intelectuale publice apreciate, din generații diferite, cu perspective diferite.

Vă așteptăm!

Gabriela Adameșteanu (n. 1942) este una dintre cele mai cunoscute și traduse scriitoare contemporane din România. Absolventă a Facultăţii de Litere, Bucureşti. Redactor de dicţionare (1965-1984) şi literatură (1985-1989). A condus revista 22 (1991-2005) şi suplimentul ei, Bucureştiul Cultural (2005-2013). Vicepreşedintă (2000-2004) şi apoi preşedintă (2004-2006) a Centrului PEN Român. Membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009). Preşedintă de onoare a primei ediţii a premiului Goncourt Românesc (2013). Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres (2014). Premiul de Excelență, acordat de Radio România Cultural (2024). Printre volumele acesteia amintim romanele multi-premiate și traduse în numerpase limbi e circulație: Drumul egal al fiecărei zile, Cartea Românească, (1975) Dimineaţă pierdută, Cartea Românească, (1984).  Întâlnirea, Polirom (2003), Provizorat, Polirom, (2010), Fontana di Trevi, Polirom, (2018). Voci la distanţă, Polirom, (2022).

Graţiela Benga (n. 1972) este critic și istoric literar, cercetător știinţific la Institutul „Titu Maiorescu”, Fililala din Timișoara a Academiei Române. Autoare a multor cărţi de specialitate, printre care Reţeaua. Poezia românească a anilor 2000 (2016) și Cu cărţile la vedere. O privire asupra literaturii marginilor (2015). A editat opera lui Victor Vlad Delamarina și a lui Virgil Birou. A colaborat la Dicţionarul romanului central-european, coordonat de Adriana Babeţi (Polirom, 2022), la Panorama postcomunismului în România, editor Liliana Corobca (Polirom, 2022) etc.  Volumul Vocile Penelopei abordează (critic) poezia scrisă de femei, izolează tabuuri și cutume, survolează tectonici şi fenomene culturale, delimitează chipuri diferite ale feminităţii, investighează trasee individuale şi ia amprentele poeticii unor scriitoare care se evidenţiază prin apropierea de canonul elitist sau, dimpotrivă, prin adăstarea într-un perimetru marginal.

Magda Cârneci (n. 1955) este scriitoare, critic de artă și manager cultural. După Revoluția din decembrie 1989, la care a participat activ, s-a implicat în viața politică și culturală din România. A făcut un doctorat în istoria artei la Paris în 1997. A fost director al ICR Paris, președintă a Grupului pentru Dialog Social și a PEN Club România. Este membră a Parlamentului Cultural European și a Parlamentului Scriitoarelor Francofone. A publicat multe cărți de poezie, eseu, proză și istoria artei. Poemele ei au fost traduse în numeroase limbi și au apărut în diverse antologii. Are volume de poezie traduse în franceză, olandeză, spaniolă și în engleză. Romanul ei feminist FEM a fost tradus în franceză în 2018 și în engleza americană în 2021, iar în 2022 a fost finalist la PEN America Translation Award.

Ruxandra Cesereanu (n. 1963) este scriitoare, Președintă PEN România, profesoară la Facultatea de Litere (Departamentul de Literatură Comparată) a UBB Cluj; face parte din stafful Centrului de Cercetare a Imaginarului (Phantasma) în cadrul căruia a condus Ateliere de Scriere Creativă în poezie, proză și scenarii de film. Este membră a Academiei Europaea. A publicat nouă cărți de poezie și șapte cărți de proză; multe dintre cărțile ei sunt traduse în engleză, italiană, maghiară, franceză, germană și bulgară. Este binecunoscută pentru realizarea unor monografii pe temele violenței în secolul XX: Imaginarul violent al românilor (București: Humanitas, 2003; Tracus Arte, 2016); Decembrie 89. Deconstrucția unei revoluții  (Iasi: Polirom, 2004; editia a doua, 2009); Gulagul în conștiința românească. Memorialistica și literatura închisorilor și lagărelor comuniste (Iași: Polirom, 2005; Pitești: Manuscris, 2018), Fugarii – Evadări din închisori și lagăre in secolul XX (Iași: Polirom, 2016); Lumi de ficțiune, lumi de realitate (București: Tracus Arte, 2022).

Andrada Yunusoğlu (n. 1996) este poetă și cercetătoare feministă. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București și în 2024 a obținut doctoratul în filologie cu teza Manifeste feministe în literatura română contemporană.  Textele ei se pot găsi atât în antologiile: Doppelgänger: Antologia Mornin’ Poets (frACTalia, 2021), Aripilie cenușii ale păsărilor pe liniile de înaltă tensiune (BrumaR, 2024) și Biblioteca Brautigan (CDPL, 2021), cât și pe platformele/revistele literare: Z9Magazine, Literatură și Feminism, Prăvălia Culturală, Revista de Povestiri etc. A debutat în poezie în 2021 cu volumul kısmet: oasele noastre se vor descompune atât de frumos la editura Casa de pariuri literare. Este parte a grupului Kooperativa Poetică.

Miruna Vlada (n. 1986) este scriitoare și cercetătoare în studii europene și balcanice. A studiat științe politice la București, Graz, Berlin și Ljubljana. A publicat patru volume de poezii: Poemextrauterine (editura Paralela 45, 2004), Pauza dintre vene (editura Cartea Românească, 2007), Bosnia. Partaj (editura Cartea Românească, 2014, Casa de pariuri literare 2022) pentru care a primit Premiul cartea de poezie a anului la Gala Premiilor Radio România Cultural și cel mai recent Prematur (editura Cartier, 2021). Selecții din poemele ei au fost incluse în mai multe antologii și traduse în 14 limbi străine. Este membră în comitetul director al organizației PEN Club România. Din 2013 are un doctorat în relații internaționale la SNSPA (București), unde acum predă și coordonează Centrul de Studii Europene SNSPA. Lucrează la primul ei roman.