{"id":11000,"date":"2020-01-08T14:44:36","date_gmt":"2020-01-08T12:44:36","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=11000"},"modified":"2020-01-08T15:05:04","modified_gmt":"2020-01-08T13:05:04","slug":"angela-marcovici-marinescu-castigatoarea-premiului-cartea-de-poezie-a-anului-2019","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/angela-marcovici-marinescu-castigatoarea-premiului-cartea-de-poezie-a-anului-2019\/","title":{"rendered":"Angela Marcovici (Marinescu), c\u00e2\u0219tig\u0103toarea Premiului \u201eCartea de poezie a anului 2019\u201d"},"content":{"rendered":"

Miercuri, 8 ianuarie 2020, juriul Galei Tinerilor Scriitori \/ Cartea de Poezie a anului 2019 a anun\u0163at public nominaliz\u0103rile pentru Gala T\u00e2n\u0103rului Scriitor, edi\u021bia a X-a, precum \u015fi acordarea Premiului Cartea de Poezie a anului 2019 volumului \u201eSoldat. Umbre ale trecutului pe c\u00e2mpul de lupt\u0103\u201d\u00a0 & \u201eJurnal scris \u00een a treia parte a zilei\u00a0\u201d de \u00a0Angela Marcovici (Marinescu), carte ap\u0103rut\u0103 la editura frACTalia din Bucure\u0219ti.<\/strong><\/p>\n

Programul GALA TINERILOR SCRIITORI \/ CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2019 celebreaz\u0103 cea de-a zecea edi\u0163ie a Zilei Culturii Na\u0163ionale, miercuri, 15 ianuarie 2020, ora 16.00, \u00een Sala \u201eIosif Naghiu\u201d a Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti (MNLR), din Calea Grivi\u021bei, nr. 64-66, \u00een cadrul unui eveniment transmis \u00een direct de Radio Rom\u00e2nia Cultural. Laurea\u0163ii de p\u00e2n\u0103 acum ai acestui prestigios premiu sunt Ion Mure\u015fan (2011), Ioan Es Pop (2012), Liviu Ioan Stoiciu (2013), Dan Sociu (2014), Octavian Soviany (2015), Teodor Dun\u0103 (2016), Nora Iuga (2017), Dan Coman (2018) \u0219i Romulus Bucur (2019).<\/p>\n

Pentru sec\u021biunea Premiul T\u00e2n\u0103rul poet al anului 2019 sunt nominalizate c\u0103r\u021bi semnate de Jesica Baciu, Timotei Drob, Anastasia Gavrilovici, Artiom Oleacu, Vlad Sibechi \u0219i Krista Sz\u00f6cs. Pentru sec\u021biunea Premiul T\u00e2n\u0103rul prozator al anului 2019 sunt nominalizate c\u0103r\u021bi semnate de Diana B\u0103dica, Iulian Bocai, Valentin Covaciu, Valentina \u0218cerbani \u0219i Cristina Vreme\u0219.<\/p>\n

Organizatorii Galei sunt Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u0219ti prin Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u015fti \u015fi asocia\u0163ia EURO CULTURART. Proiectul cultural Gala Tinerilor Scriitori \/ Cartea de Poezie a anului 2019 este realizat cu sprijinul Ministerului Culturii.<\/p>\n

Juriul Galei este format din trei critici literari (laurea\u0163i ai edi\u0163iilor 2012, 2014 \u015fi 2015): Bianca Bur\u0163a-Cernat, Andreea R\u0103suceanu \u015fi Cosmin Borza. Artistul vizual Mihai Zgondoiu va realiza afi\u015fele \u015fi diplomele Galei Tinerilor Scriitori.<\/p>\n

Gala Tinerilor Scriitori se va desf\u0103\u015fura \u00een cadrul unui eveniment multiart, av\u00e2ndu-i ca invita\u0163i speciali pe\u00a0Maria R\u0103ducanu (voce) \u015fi\u00a0Mircea Tiberian\u00a0(pian).\u00a0Gala Tinerilor Scriitori va fi transmis\u0103 \u00een direct de c\u0103tre Radio Rom\u00e2nia Cultural (produc\u0103tor: Anamaria Sp\u0103taru).\u00a0Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu \u0219i Ioan Cristescu.\u00a0Coproduc\u0103tor: Radio Rom\u00e2nia Cultural. Parteneri: APLER (Asocia\u021bia Publica\u021biilor Literare \u0219i Editurilor din Rom\u00e2nia) \u0219i Opera Scris\u0103.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor.<\/p>\n

Agen\u0163iadeCarte.ro, partenerul tradi\u0163ional al proiectului, v\u0103 prezint\u0103 Nominaliz\u0103rile pentru GALA TINERILOR SCRIITORI \/ CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2019.<\/p>\n

IMPORTANT! Intrarea la eveniment se face numai cu invita\u0163ie! Pute\u0163i solicita invita\u0163ii la adresa de email: cipariu@yahoo.com p\u00e2n\u0103 luni, 13 ianuarie 2020, ora 13.00. Pentru a nu fi perturbat\u0103 transmisia \u00een direct a evenimentului, accesul invita\u0163ilor va fi permis p\u00e2n\u0103 la ora 15.45.<\/p>\n

****<\/p>\n

Cartea de poezie a anului 2019<\/strong><\/p>\n

Angela Marcovici (Marinescu),\u00a0Jurnal scris \u00een a treia parte a zilei & Soldat. Umbre ale trecutului pe c\u00e2mpul de lupt\u0103<\/em>, Editura frACTalia<\/strong><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul poet al anului 2019 (nominaliz\u0103ri)<\/strong><\/p>\n

Jesica Baciu,\u00a0jes<\/em>, Editura Nemira
\nTimotei Drob,\u00a0Tone de aur<\/em>, Editura OMG
\nAnastasia Gavrilovici,\u00a0Industria lini\u0219tirii adul\u021bilor<\/em>, Casa de Editur\u0103 Max Blecher
\nArtiom Oleacu,\u00a0miere pentru toate exponatele<\/em>, Editura Tracus Arte
\nVlad Sibechi,\u00a0Medita\u021biile b\u0103tr\u00e2nului despre libertate<\/em>, Editura Tracus Arte
\nKrista Sz\u00f6cs,\u00a0berlin<\/em>, Editura Nemira<\/p>\n

 <\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul prozator al anului 2019 (nominaliz\u0103ri)<\/strong><\/p>\n

Diana B\u0103dica,\u00a0P\u0103rin\u021bi<\/em>, Editura Polirom
\nIulian Bocai,\u00a0Constantin<\/em>, Editura Polirom
\nValentin Covaciu,\u00a0Rugin\u0103<\/em>, Editura Casa C\u0103r\u021bii de \u0218tiin\u021b\u0103
\nValentina \u0218cerbani,\u00a0Ora\u0219ul promis<\/em>, Editura Tracus Arte
\nCristina Vreme\u0219,\u00a0Trilogia sexului r\u0103t\u0103citor<\/em>, Editura Humanitas<\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul critic al anului 2019<\/strong><\/p>\n

– nu se acord\u0103<\/p>\n

****<\/p>\n

Angela Marcovici<\/strong>, cunoscut\u0103 sub numele Angela Marinescu, s-a n\u0103scut \u00een 1941, la Arad. O tuberculoz\u0103 grav\u0103 i-a marcat tinere\u0163ea \u00eentre 15 si 26 de ani. S-a decis s\u0103 studieze medicina \u015fi psihologia. A debutat cu poeme \u00een revista \u201eTribuna\u201d de la Cluj, \u00een 1965, iar editorial, \u00een 1969, cu volumul \u201eS\u00e2nge albastru\u201c. A publicat peste 15 volume de poezie, jurnal \u0219i eseuri, printre cele mai cunoscute fiind \u201eCoco\u0219ul s-a ascuns \u00een t\u0103ietur\u0103\u201d, \u201eFugi postmoderne\u201d, \u201e\u00cemi m\u0103n\u00e2nc versurile\u201d, \u201eLimbajul dispari\u021biei\u201d, \u201e\u00cent\u00e2mpl\u0103ri derizorii de sf\u00e2r\u0219it\u201d, \u201eSatul \u00een care m\u0103 plimbam ras\u0103 \u00een cap\u201d, \u201eJurnal scris \u00een a treia parte a zilei\u201d. A primit numeroase premii, printre care Premiul \u201eNichita St\u0103nescu\u201c \u00een 1990, Premiul Uniunii Scriitorilor \u00een 2000, Premiul Na\u021bional de Poezie Mihai Eminescu \u00een 2006, Premiul Gheorghe Cr\u0103ciun al revistei Observator cultural \u00een 2016 etc.<\/p>\n

De ce admir\u0103m scrisul Angelei M.? Fiindc\u0103, imposibil de desprins de corporalitate \u0219i de visceral (\u201eScrisul meu este trup. (\u2026) Scrisul meu este revela\u021bia trupului meu\u201d, nota \u00een jurnal, la cap\u0103tul unei \u00eensemn\u0103ri din 8 februarie 2001), scrisul este un \u0219ir de explozii controlate \u00eentr-un timp care este al extinc\u021biei \u0219i al dispari\u021biei inexorabile. Dorin\u021ba de autodistrugere, \u201es\u00e2ngele\u201d, \u201e\u00eentunericul\u201d, \u201etehnica\u201d, referin\u021bele religioase (imaginea recurent\u0103 a \u201esondelor din picioarele lui Hristos\u201d e \u0219ocant\u0103 \u0219i cu impact imediat asupra cititorului, dar m\u0103 provoac\u0103 s\u0103-l citez pe Bielinski din celebra epistol\u0103 scris\u0103 \u00eenainte s\u0103 moar\u0103 lui Gogol: \u201eDar ce caut\u0103 Hristos \u00een toate astea?\u201d) fac parte din instrumentarul brevetat al celei ce m\u0103r\u0219\u0103luie\u0219te \u201ecu viteza muribund\u0103 a unui melc\u201d \u0219i cu presentimentul tot mai acut al mor\u021bii. \u0218i c\u0103reia biserica, \u201eunul dintre focarele toxice \/ ale ortodoxiei\u201d, \u00eei este \u201einaccesibil\u0103\u201d, cum \u0219i ajutorul pe care ar vrea s\u0103-l \u201esmulg\u0103\u201d unei divinit\u0103\u021bi apropriate pe filier\u0103 gnostic\u0103 \u0219i identificabil\u0103 cu Demiurgul cel R\u0103u (\u201enu am dreptul la ajutorul T\u0103u \/ nu are nimeni dreptul \/ dec\u00e2t cel care nu crede \/ \u00een Tine \/ Tu e\u0219ti singurul psihotic autentic\u201d). \u2013 Claudiu Komartin<\/strong>, \u00een LaPunkt<\/a><\/p>\n

Liber\u0103 \u00een rela\u0163ia cu limbajul, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-l supun\u0103 ca pe un animal \u00eembl\u00e2nzit, Angela Marcovici e mai pu\u0163in liber\u0103 \u00een rela\u0163ie cu sine. Decantarea cuvintelor las\u0103 sedimente de intoleran\u0163\u0103, agresivitate \u015fi senzualitate \u00een recipientul unui eu supra-expus, \u201ecu obstina\u0163ie, f\u0103r\u0103 rest, obscurului din jur,\u201d un eu care \u00ee\u015fi asum\u0103, scriind, reversul \u00eenv\u0103luirii. Adic\u0103 decorticarea tuturor membranelor care \u00eel acoper\u0103 – aparen\u0163e morale, vigoare natural\u0103, suprastructur\u0103 idealist\u0103 \u015fi traiectorii personale. Lu\u00e2ndu-\u015fi de g\u00e2t sl\u0103biciunile \u015fi atac\u00e2nd cu sete (in)eviden\u0163ele lumii \u00eentregi, poeta \u00eenfrunt\u0103 situa\u0163ii-limit\u0103 din care \u00eencearc\u0103 s\u0103 ias\u0103 prin solu\u0163ii-limit\u0103.<\/p>\n

T\u0103ios ca un bisturiu, visceral ca urmare a unui sistem neurovegetativ dezechilibrat, scrisul Angelei Marcovici \u00eei domole\u015fte \u00een parte pulsiunile, canaliz\u00e2ndu-le spre corpul textului (\u201eScriu pentru c\u0103 nu \u00eemi mai ajunge nimic \u015fi scrisul m\u0103 controleaz\u0103, m\u0103 \u0163ine \u00een fr\u00e2u, m\u0103 face c\u00e2t de c\u00e2t ra\u0163ional\u0103.\u201d). Sau devine el \u00eensu\u015fi via\u0163\u0103, frenetic \u015fi divulgativ tr\u0103it\u0103 (\u201e\u00cen aceste pagini. Cu aceast\u0103 lumin\u0103 neagr\u0103, deas\u0103 ca m\u0103tasea, ce cade perpendicular pe cuvinte \u015fi cu un aer fix ce st\u0103, cenu\u015fiu, pe cuvinte. C\u00e2t\u0103 via\u0163\u0103.\u201d). \u2013 Gra\u0163iela Benga<\/strong>, \u201eLumina neagr\u0103\u201d, (Revista Orizont<\/em>, noienbrie\u00a0 2019, nr. 11 (1651), p.10)<\/p>\n

\u015ei mai de demult, o \u00eentrebare deschis\u0103 de Gheorghe Iova: De ce avem nevoie de Angela Marinescu? Simplificat, a\u015f r\u0103spunde: Angela m\u0103 \u00eenva\u0163\u0103 cum s\u0103 \u201em\u0103 dezic de propriul incon\u015ftient\u201d.<\/p>\n

Acest refuz al unei profunzimi-create prin structuri ce impun direc\u0163iile de manifestare a \u201epl\u0103cerii\u201d, direc\u0163ii dictate prin anumite reprezent\u0103ri, la r\u00e2ndul lor impuse, \u00eenseamn\u0103 \u00een cele din urm\u0103 o revolt\u0103 (aparent f\u0103r\u0103 revolt\u0103) \u00eempotriva unei \u201eistorii\u201d care te-a generat; \u00eenseamn\u0103, a\u015fadar, refuzul unui statut, c\u00e2t \u015fi al posibilit\u0103\u0163ii de posesie, de a fi \u00een posesia unei reprezent\u0103ri, care \u0163i-au fost date numai \u00een schimbul libert\u0103\u0163ii pl\u0103cerii (de v\u0103zut, ca form\u0103 a dorin\u0163ei f\u0103r\u0103 obiect) \u015fi doar cu condi\u0163ia ascunderii\/ nemanifest\u0103rii virilit\u0103\u0163ii specifice. Fiindc\u0103, \u00een cele din urm\u0103, virilitatea nu este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 specific masculin\u0103, aproprierea ei de c\u0103tre masculin a dus nu numai la o imagine limitat\u0103 a femininului, c\u00e2t mai ales la o \u00een\u0163elegere eronat\u0103 chiar a conceputului de virilitate (\u015fi a reprezentr\u0103ilor care au decurs de aici). \u00cempiedicarea repet\u0103rii acestui proces de control asupra feminit\u0103\u0163ii \u015fi masculinit\u0103\u0163ii, deopotriv\u0103, nu se poate \u00eemplini dec\u00e2t prin asumarea unei virilit\u0103\u0163i refuzate femininului \u015fi negarea existen\u0163ei castr\u0103rii ca gest al deviriliz\u0103rii. Aceasta este func\u0163ia dildoului la Preciado \u015fi \u201edevenirea femeie\u201d ca ac\u0163iune de eliberare a reprezent\u0103rilor \u015fi a pl\u0103cerii (niciun \u201eorgan al puterii\u201d nu are dreptul s\u0103 de\u0163in\u0103 aceast\u0103 func\u0163ie).<\/p>\n

Astfel, dac\u0103 cele mai multe scriitoare au acceptat jocul \u015fi au preluat imaginea care le-a fost creat\u0103 de un altul, mul\u0163umindu-se s\u0103 o foloseasc\u0103 \u015fi at\u00e2t, Angela impune pentru prima dat\u0103 ie\u015firea din acest\u00a0 joc printr-o anxietate necesar\u0103 (nevroza continu\u0103 \u00een literatur\u0103 prin anxietate textual\u0103, alta dec\u00e2t cea a influen\u0163ei, a\u015fa cum o descrie Bloom). \u00cen jurnal, aceast\u0103 anxietate textual\u0103 apare pe nepus\u0103 mas\u0103, c\u00e2nd \u00een mijlocul unei confesiuni obi\u015fnuite autoarea rupe anumite cuvinte printr-o linie desp\u0103r\u0163itoare. Citite atent, \u00eentreaga semnifica\u0163ie se poate schimba. Mai mult, jurnalul sf\u00e2r\u015fe\u015fte l\u0103s\u00e2nd \u00een loc un nou volum de poeme. Literatura de frontier\u0103 \u015fi literatura se \u00eent\u00e2lnesc \u00eentr-un gest unic care subliniaz\u0103 coeren\u0163a proiectului Angelei. At\u00e2t de apropiat de cel al lui Iova \u015fi de posibilitatea unei literaturi care va s\u0103 vin\u0103. \u2013 Iulia Militaru <\/strong>(Jurnal scris \u00een a treia parte a zile & Soldat umbre ale trecutului pe c\u00e2mpul de lupt\u0103<\/em>, ed. frACTalia 2019)<\/p>\n

Prin contrast, poemele din a doua parte a c\u0103r\u021bii s\u00eent scurte, dense, atent t\u0103iate. Odat\u0103 ce referentul exist\u0103, tensiunea tr\u0103it\u0103 devine tensiune scris\u0103, via\u021ba se las\u0103 poetizat\u0103, se poate muta \u00een text. Multe dintre acestea \u00ee\u0219i permit s\u0103 fie splendide \u0219i delicate poeme de dragoste, chiar dac\u0103 imaginarul e tot visceral: \u201enu mai am fa\u021b\u0103\/ \u00een fa\u021ba ta\/ doar piele jupuit\u0103\/ \u0219i carne slab\u0103\/ de b\u0103tr\u00een\u0103\/ t\u00een\u0103r\u0103\/ ca o pisic\u0103\/ ce moare\/ \u00eenc\u0103\/ pervers\u0103\/ halucina\u021bia ochilor ei\u201c. Sexualitatea se transfer\u0103 \u00een text \u0219i devine erotism: \u201eurletul\/ este o tehnic\u0103\/ a iubirii\/ de cel\u0103lalt\/ mutilare\/ de artist \u00eengropat de viu\u201c. De fapt, tot ceea ce se tr\u0103ie\u0219te cap\u0103t\u0103 sens atunci c\u00eend alimenteaz\u0103 un poem. Metafora titlului devine transparent\u0103: poeta este soldat trimis \u00een misiune, ea \u00ee\u0219i ap\u0103r\u0103 via\u021ba cu orice pre\u021b, f\u0103r\u0103 scrupule; s\u0103 relu\u0103m: poeta aflat\u0103 la b\u0103tr\u00eene\u021be, bolnav\u0103, care resimte atrac\u021bia fa\u021b\u0103 de un b\u0103rbat t\u00een\u0103r, care \u0219tie c\u0103 situa\u021bia ei este condamnabil\u0103 at\u00eet social, c\u00eet \u0219i familial (s\u00eent limitele cu care se lupt\u0103), are misiunea de a ap\u0103ra ceea ce este esen\u021bial: partea ei vie, adev\u0103rat\u0103, care o define\u0219te. Care o ap\u0103r\u0103, de fapt, de moarte. Totul este o prob\u0103 poetic\u0103, pentru c\u0103 totul se va muta apoi \u00een text. Poeta, ca \u0219i soldatul, nu are via\u021b\u0103 personal\u0103. Experimentul const\u0103 \u00een a nu fugi, \u00een a nu accepta comoditatea ru\u0219inii, a fricii<\/em>, \u00een a tr\u0103i ceea ce \u00ee\u021bi este dat; e singura garan\u021bie c\u0103 poezia mai poate exista. Pentru c\u0103 poezia este via\u021b\u0103, adic\u0103 angajament total, nu discurs care \u00eenregistreaz\u0103 (paraziteaz\u0103) via\u021ba.<\/p>\n

De aceea, unele imagini s\u00eent c\u00eet se poate de dure. Erotismul e \u00eenfruntare, nu doar a partenerului, care e cel\u0103lalt, ci \u0219i a propriului corp social \u0219i a propriului trup \u00eencercat de b\u0103tr\u00eene\u021be \u0219i boal\u0103: \u201ecu \u0219alul meu oranj\/ de m\u0103tase\/ \u00eenf\u0103\u0219urat\/ pe m\u00eenerul cu\u021bitului\/ \u00een timpul luptei\/ cu aparatul tehnic\/ al b\u0103rbatului\u201c. Iubirea e castratoare pentru c\u0103 Medeea nu are limite, are curajul de a-\u0219i tr\u0103i p\u00een\u0103 la cap\u0103t resursele de vitalitate, de a se angaja total \u00een via\u021b\u0103, de a fi acolo, 100% prezent\u0103 \u00een ceea ce face \u0219i simte \u0219i tr\u0103ie\u0219te. \u0218i scrie. \u2013 Bogdan Cre\u0163u<\/strong>, \u201eMedeea poet\u0103 (II)\u201c, (Observatorul Cultural<\/em>, Octombrie 2019)<\/p>\n

______________<\/p>\n

Maria R\u0103ducanu\u00a0<\/strong>a urmat studii de vioar\u0103, ghitar\u0103 \u015fi de filologie (francez\u0103) la Universitatea Al. I. Cuza din Ia\u015fi \u015fi Universitatea Bucure\u015fti. A lansat opt albume, printre care \u201ePe vale\u201d \u015fi \u201eLumini\u201d au fost premiate de Uniunea Compozitorilor \u015fi Muzicologilor din Rom\u00e2nia. Apare, de asemenea, pe albume precum \u201eVia\u0163a lumii\u201d, al\u0103turi de Mircea Tiberian Quartet, \u015fi \u201eRosa Das Rosas\u201d, al\u0103turi de Mircea Tiberian \u015fi Lisle Ellis. La ini\u0163iativa sa, lanseaz\u0103 un proiect cu piese muzicale din Rusia, Spania, Italia, Fran\u0163a, America de Sud, \u00een duet cu ghitaristul de forma\u0163ie clasic\u0103 Maxim Belciug. \u00cen aprilie 2010, la invita\u0163ia celebrului muzician american de avangard\u0103 John Zorn, Maria R\u0103ducanu \u00eenregistreaz\u0103 albumul \u201eZiori\u201d, al\u0103turi de ghitaristul jazz Marc Ribot.<\/p>\n

Maria R\u0103ducanu<\/strong>\u00a0este \u201co apari\u0163ie f\u0103r\u0103 precedent \u2013 sunetul ei pur nu se aseam\u0103n\u0103 cu sunetul nim\u0103nui, de\u015fi ea c\u00e2nt\u0103 melodiile Mariei T\u0103nase, dar \u015fi alte c\u00e2ntece din folclorul rom\u00e2nesc, dar \u015fi fado-ul portughez \u015fi c\u00e2ntecele de jale \u015fi bucurie, \u00een alte limbi, posed\u00e2nd geniul de a \u201cc\u00e2nta\u201d \u00een diferite dialecte, de a fraza limba ca un poet. \u015ei \u201ccoregrafia\u201d ei este pur\u0103 \u015fi personal\u0103, o siluet\u0103 amintind \u201cRug\u0103ciunea\u201d lui Br\u00e2ncu\u015fi, medit\u00e2nd prin c\u00e2ntec \u00een fa\u0163a Providen\u0163ei, pun\u00e2ndu-se \u00een genunchi f\u0103r\u0103 s\u0103 ating\u0103 podeaua, parca \u201clevit\u00e2nd\u201d ca sfin\u0163ii ridica\u0163i de Duhul Sfant. Dar Maria R\u0103ducanu, \u201cfata de la Hu\u015fi\u201d, a studiat mai \u00eent\u00e2i Literatura \u015fi Filologia \u015fi numai dup\u0103 aceea s-a afirmat \u00een Muzic\u0103, t\u0103lm\u0103cind muzica tradi\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentr-un fel unic. (\u2026)\u2026acea stare psihic\u0103 \u015fi fizic\u0103 plin\u0103 de armonie care m\u0103 face s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc nu numai la Orfeu \u015fi la arta \u015famanilor, dar \u015fi la c\u00e2ntecul ielelor (care exist\u0103 \u015fi \u00een folclorul suedez \u015fi e \u0163inut\u0103 la mare cinste), la c\u00e2ntecul \u015fi la dansul lor \u00een cerc. Acestea au darul de a-i vr\u0103ji pe cei care ascult\u0103 \u015fi v\u0103d, cre\u00e2nd acea stare de suflet vindec\u0103toare pe care grecii au numit-o Katharsis.\u201d, a scris Gabriela Melinescu.<\/p>\n

\u201eMaria R\u0103ducanu<\/strong> poate concura de la egal la egal cu marile individualit\u0103\u0163i ale jazz-ului mondial vocal actual, \u00een care monopolul limbii engleze s-a diluat \u00een beneficiul sonorit\u0103\u0163ilor lingvistice tot mai variate. Ea a interpretat piese \u00een rom\u00e2n\u0103, portughez\u0103 \u015fi arom\u00e2n\u0103, cu deplin control asupra nuan\u0163elor semantice, dar \u015fi asupra \u00eentregului spectru sonor al vocii. Maria R\u0103ducanu are harul \u00eenn\u0103scut \u015fi inconfundabil al marilor artiste, de factura unor Maria T\u0103nase sau Amalia Rodrigues, cu aplica\u0163iune pentru creativitatea specific\u0103 jazzului\u201d, o descrie pe Maria R\u0103ducanu scriitorul \u015fi profesorul de estetica jazz-ului, Virgil Mihaiu (Revista STEAUA, Cluj-Napoca, noiembrie 2007).<\/p>\n

Mircea Tiberian<\/strong> este un pianist \u015fi compozitor rom\u00e2n de jazz. N\u0103scut la Cluj, la 4 mai 1955, \u015fi-a petrecut copil\u0103ria \u015fi adolescen\u0163a la Sibiu, iar \u00een 1975 s-a mutat la Bucure\u015fti, unde tr\u0103ie\u015fte \u015fi \u00een prezent. \u00cen1980, a absolvit Conservatorul din Bucure\u015fti.<\/p>\n

A debutat \u00een 1974 la Festivalul Interna\u0163ional de la Sibiu, iar \u00eentre anii 1979-1981, a fost membru al Teatrului Muzical \u201eIon Vasilescu\u201c din Bucu re\u015fti. Apoi, p\u00e2n\u0103 \u00een 1984, a lucrat \u00een studiouri de \u00eenregistr\u0103ri ca pianist \u015fi aranjator. Din 1984 p\u00e2n\u0103 \u00een 1986, este co-leader al cvartetului \u201eMircea Tiberian \u2013 Liviu Butoi\u201c, \u00eentre \u201986 \u015fi \u201989, al grupului \u201eOpus 4\u201c, iar din ’89 p\u00e2n\u0103 \u00een \u201990 este conduc\u0103tor al trio-ului \u201eLabirint\u201c, \u015fi \u00eentre 1991-1992, al \u201eRoma nian All Stars\u201c. \u00cen perioada 1990-1993, este membru al \u201eRomanian Big Band\u201c, iar \u00een anul 1998, co-fondator al Orchestrei \u201eInterzone Jazz\u201c. A partici pat la diverse proiecte multi-media: \u201eIncursiuni\u201c (1996), \u201eLiniada\u201c (1999), \u201eAgnus Dei\u201c (2000), \u015fi a condus mai multe grupuri de jazz sub propriul s\u0103u nume.<\/p>\n

A avut turnee \u00een Statele Unite, Fran\u0163a, Germania, Austria, Polonia, Cehia, Bulgaria, Grecia, fosta URSS, Siria \u015fi Rom\u00e2nia. A c\u00e2ntat al\u0103turi de Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller, Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo Jorgensmann, Johnny R\u0103ducanu, Aura Urziceanu, Dan M\u00e2ndril\u0103, Anca Parghel.<\/p>\n

Experien\u0163a artistului nu s-a limitat doar la nivelul muzical, ci s-a extins \u015fi spre cel academic, fiind\u00a0 professor la Universitatea de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti, la sec\u0163ia de jazz pe care, de altfel, a \u015fi \u00eenfiin\u0163at-o \u00een 1990. Este fondatorul \u015fi coordonatorul Departamentului de Jazz din Bucure\u015fti (\u00eencep\u00e2nd cu 1990 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent) \u015fi din Cluj (\u00eencep\u00e2nd cu 1996 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent). Mircea Tiberian mai este \u015fi autorul \u201eCurriculumului de Jazz\u201c pentru liceele de muzic\u0103 din Rom\u00e2nia. Totodat\u0103, este \u015fi produc\u0103torul casetei audio intitulat\u0103 \u201eTalking About Jazz Fundamentals\u201c (1996). A \u0163inut conferin\u0163e si lucr\u0103ri teoretice despre istoria \u015fi elementele jazz-ului la Students\u2019 Union Hall, la Muzeul \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n sau la Universitatea de Muzic\u0103 din Cluj.<\/p>\n

Printre premiile ob\u0163inute de Mircea Tiberian se num\u0103r\u0103: Muzicianul Rom\u00e2n al Anului (1987); Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compozi\u0163ie jazz (1990, 1996, 2000); Premiul pentru \u00centreaga Activitate Artistic\u0103 (Asocia\u0163ia de jazz Napocensis, 2001).<\/p>\n

Discografia sa cuprinde : \u201eMagic Bird\u201c, \u201eNever Ending Story\u201c, \u201eWorking Underground\u201c, \u201eAlone in Heaven\u201c, \u201eHotel of Three Beginnings\u201c, \u201eBack To My Angel\u201c, \u201eEleven\u201c, \u201eVia\u0163a lumii\u201c \u015fi \u201eTrei lumini\u201c. Acestora li se mai adaug\u0103 patru discuri \u00eempreun\u0103 cu grupul \u201eInterzone\u201c, al c\u0103rui coleader este Mircea Tiberian, al\u0103turi de Maurice de Martin. \u00cen prezent Mircea Tiberian a mai scos \u201eCartea de muzic\u0103\u201c (o carte cu caracter ironic dar \u015fi didactic despre ceea ce<\/p>\n

\u00eenseamn\u0103 muzica \u015fi non muzica) \u015fi albumele \u201eUlysses\u201c (\u00een colaborare cu Chris Dahlgren \u015fi John Betsch) \u015fi \u201eNovember\u201c, realizarea grafic\u0103 a copertelor apar\u0163in\u00e2nd Ioanei Ionescu Cildus.<\/p>\n

****<\/p>\n

Lista nominaliza\u021bilor \u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103torilor celor nou\u0103 edi\u021bii ale Galei Tinerilor Scriitori<\/strong><\/a><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Miercuri, 8 ianuarie 2020, juriul Galei Tinerilor Scriitori \/ Cartea de Poezie a anului 2019 a anun\u0163at public nominaliz\u0103rile pentru…<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":11001,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-11000","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11000","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11000"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11000\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11005,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11000\/revisions\/11005"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11001"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11000"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11000"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11000"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}