Ast\u0103zi se \u00eemplinesc 132 de ani de la na\u0219terea lui Alexandru Kiri\u021bescu. A debutat ca dramaturg de t\u00e2n\u0103r, la doar 22 de ani, cu piesa \u201e\u00cenvin\u0219ii\u201d, titlu ironizat de Arghezi, care-l considera de r\u0103u augur pentru un debut.<\/p>\n
Piesa a fost modest\u0103, ca multe alte produc\u021bii dramatice ale autorului. \u00cen epoc\u0103, fratele lui, Nicolae Kiri\u021bescu, pare s\u0103 aib\u0103 mai mult succes, ca autor de texte pentru revist\u0103. T\u00e2n\u0103rul dramaturg urmeaz\u0103 cursurile facult\u0103\u021bii de drept din Universitatea bucure\u0219tean\u0103, ajung\u00e2nd inspector la Teatrul Na\u021bional. A publicat mai multe articole legate de teatru, \u00een revistele vremii, dar \u0219i piese, dintre care trei sunt reunite \u00eentr-o a\u0219a-zis\u0103 \u201etrilogie a rena\u0219terii\u201d (\u201eBorgia\u201d, \u201eNunt\u0103 la Perugia\u201d \u0219i \u201eMichelangelo Buonaroti\u201d). \u00cen 1943 a scris chiar \u0219i o pies\u0103 ce ironizeaz\u0103 regimul antonescian (\u201eDictatorul\u201d). Dup\u0103 1945 scrie mai pu\u021bin teatru, prefer\u00e2nd s\u0103 fie mai degrab\u0103 un \u00eendrum\u0103tor al tinerilor dramaturgi. Este membru al comitetului de lectur\u0103 al Teatrului Na\u021bional, pozi\u021bie delicat\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere ca are sarcina de a propune piese pentru a fi montate pe prima scen\u0103 a \u021b\u0103rii, \u00een condi\u021bii vitrege pentru cultur\u0103. \u00cen 1956 prime\u0219te premiul \u201eI. L. Caragiale\u201d al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n
De\u0219i cariera de dramaturg a lui Kiri\u021bescu nu pare impresionant\u0103, una dintre piesele sale i-a adus o notorietate imens\u0103: \u201eGai\u021bele\u201d. Parte a \u201etrilogiei burgheze\u201d (al\u0103turi de \u201eMarcel \u0219i Marcel\u201d sau \u201eAni\u0219oara \u0219i ispita\u201d \u0219i \u201eFlorentina\u201d), a fost scris\u0103 \u00een 1930, ca urmare a unei experien\u021be craiovene a autorului. Ac\u021biunea se petrece \u00een casa v\u0103duvei unui bogat mo\u0219ier, Aneta Duduianu, care locuie\u0219te al\u0103turi de fiica sa, Margareta, so\u021bul acesteia, Mircea Aldea, \u0219i dou\u0103 servitoare. Al\u0103turi de ace\u0219tia mai apar \u0219i alte personaje, la fel de odioase ca b\u0103tr\u00e2na Aneta, dar \u0219i sexoasa Wanda, veri\u0219oar\u0103 a Margaretei, sosit\u0103 de la Paris, dup\u0103 ce-\u0219i risipise averea prin cazinouri \u0219i hoteluri de lux. Timoratul Mircea se \u00eendr\u0103goste\u0219te de ea, v\u0103z\u00e2nd-o ca pe o cale de evadare din mediul toxic al \u201ecuibului de viespi\u201d. Piesa se \u00eencheie cu moartea Margaretei, c\u0103reia Aneta \u00eei dezv\u0103luie infidelitatea so\u021bului pe care \u00eel diviniza. Dup\u0103 scena antologic\u0103 a citirii scrisorilor incriminatoare, urmeaz\u0103 sinuciderea nefericitei Margareta. Umorul lui Kiri\u021bescu e cinic, iar personajele grote\u0219ti \u00een r\u0103utatea lor, sunt sigur creionate, ceea ce a oferit de-a lungul timpului partituri ce au atras mari actori (printre care Gheorghe Dinic\u0103, Draga Olteanu-Matei, Marin Moraru, Florin Piersic, Dem R\u0103dulescu, Olga Tudorache, Leopoldina B\u0103l\u0103nu\u021b\u0103, Dorina Laz\u0103r). Piesa s-a jucat de la bun \u00eenceput \u00een multe teatre (premiera absolut\u0103 fiind produs\u0103 de compania doamnei Bulandra) \u0219i continu\u0103 s\u0103 se joace cu mare succes \u0219i ast\u0103zi, c\u00e2nd majoritatea dramaturgilor interbelici au fost demult uita\u021bi.<\/p>\n
Text de Radu B\u0103ie\u0219u<\/p>\n
Foto: Alexandru Kiri\u021bescu, arhiva MNLR<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ast\u0103zi se \u00eemplinesc 132 de ani de la na\u0219terea lui Alexandru Kiri\u021bescu. A debutat ca dramaturg de t\u00e2n\u0103r, la doar…<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":11849,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[11,9,12,10,8],"tags":[],"class_list":["post-11848","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-aniversari","category-evenimente","category-evocari","category-portrete","category-recomandari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11848","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11848"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11848\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11853,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11848\/revisions\/11853"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11849"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11848"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11848"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11848"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}