Emil Cioran s-a n\u0103scut pe 8 aprilie 1911, la R\u0103\u0219inari \u0219i s-a stins pe 20 iunie 1995, la Paris. Consecvent spiritului s\u0103u rebel, de\u0219i a tr\u0103it cea mai mare parte a vie\u021bii \u00een Fran\u021ba \u0219i a scris o bun\u0103 parte din oper\u0103 \u00een limba francez\u0103, nu a cerut niciodat\u0103 cet\u0103\u021benia francez\u0103. De altfel, a refuzat toate premiile oferite \u00een Fran\u021ba, de-a lungul timpului.<\/p>\n
La Universitatea din Bucure\u0219ti, unde studia filosofia, a fost coleg cu Mircea Eliade \u0219i Constantin Noica. \u00centocmai ca \u0219i ace\u0219tia, a fost puternic influen\u021bat de carismaticul profesor de etic\u0103, Nae Ionescu. Bun cunosc\u0103tor al limbii germane, este atras de filosofia lui Kant, Shopenhauer \u0219i, evident, Nietzsche, foarte la mod\u0103 \u00een epoc\u0103. \u00cen 1933 ob\u021bine o burs\u0103 de doi ani, la Berlin. Este perioada \u00een care Hitler \u00ee\u0219i consolideaz\u0103 pozi\u021bia politic\u0103. T\u00e2n\u0103rul Cioran va fi atras de ideile acestuia \u0219i va simpatiza, \u00eentors \u00een \u021bar\u0103, cu ideologia legionar\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost membru al mi\u0219c\u0103rii.<\/p>\n
\u00cen 1937 pleac\u0103 \u00een mod providen\u021bial la Paris, pentru a finaliza o lucrare de doctorat. Aici va r\u0103m\u00e2ne toat\u0103 via\u021ba, scriind urm\u0103toarele zece c\u0103r\u021bi \u00een francez\u0103. Dac\u0103 ar fi r\u0103mas \u00een Rom\u00e2nia, cu siguran\u021b\u0103 ar fi sf\u00e2r\u0219it \u00een lag\u0103rele comuniste, dovad\u0103 c\u0103 i s-a retras cet\u0103\u021benia, devenind apatrid, statut convenabil pentru singuraticul filosof.<\/p>\n
Debutul lui din 1934, cu \u201ePe culmile disper\u0103rii\u201d este foarte bine primit, fiind multi-premiat. Urm\u0103toarele sale c\u0103r\u021bi au continuat s\u0103 suscite interes. A fost Cioran un filosof, un g\u00e2nditor, sau doar un eseist de geniu? P\u0103rerile sunt \u00eemp\u0103r\u021bite, de\u0219i mul\u021bi \u00eel consider\u0103 a fi cel mai solid filosof existen\u021bialist rom\u00e2n. \u00cen ceea ce-l prive\u0219te, el nu a fost niciodat\u0103 interesat de etichete sau ierarhii. Dar dac\u0103 st\u0103m \u0219i-i citim primele c\u0103r\u021bi, sim\u021bim mai degrab\u0103 influen\u021ba lui S\u00f8ren Kierkegaard, dec\u00e2t cea a radicalului Nietzsche. De altfel, \u00een \u201eAmurgul g\u00e2ndurilor\u201d, carte ap\u0103rut\u0103 la Bucure\u0219ti, \u00een 1936, el declar\u0103 c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 tipuri de filosofi: \u201ecei ce g\u00e2ndesc asupra ideilor \u0219i cei ce g\u00e2ndesc asupra lor \u00een\u0219i\u0219i\u201d. Este clar c\u0103 el se \u00eenscrie \u00een cea de-a doua categorie.<\/p>\n
Pesimismul lui conectat la studiul naturii umane, \u00een contextul tragic al existen\u021bei istorice, le place francezilor, volumele sale fiind, f\u0103r\u0103 excep\u021bie, publicate de prestigioasa editur\u0103 Gallimard. S-a spus despre el chiar c\u0103 a fost cel mai mare stilist al limbii franceze contemporane, ceea ce nu-i pu\u021bin lucru.<\/p>\n
Dup\u0103 1989 este redescoperit \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, fiind masiv reeditat, iar \u00een 2009 este ales membru post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne. Cu siguran\u021b\u0103, dac\u0103 ar mai fi tr\u0103it, ar fi refuzat \u0219i aceast\u0103 onoare.<\/p>\n
Text scris de Radu B\u0103ie\u0219u, regizor de teatru, redactor al Editurii MLR \u0219i muzeograf<\/p>\n
Foto 1: Emil Cioran \u00een Gr\u0103dina Luxembourg, Paris, 2 octombrie 1992, arhiva MNLR<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Emil Cioran s-a n\u0103scut pe 8 aprilie 1911, la R\u0103\u0219inari \u0219i s-a stins pe 20 iunie 1995, la Paris. Consecvent…<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":12048,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[11,23,9,12,10,8],"tags":[],"class_list":["post-12047","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-aniversari","category-aniversari-si-evocari","category-evenimente","category-evocari","category-portrete","category-recomandari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12047","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12047"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12047\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":12049,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12047\/revisions\/12049"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12048"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12047"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12047"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12047"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}