\u00cen 1928, scoate propria revist\u0103, Bilete de papagal<\/em>, care apare \u00een patru serii, ultima fiind cea din 1944. \u00cen timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, Arghezi public\u0103 o serie de articole antifasciste \u0219i \u00een 1943, \u00een urma public\u0103rii \u00een Informa\u021bia zilei<\/em>, a pamfletului Baroane <\/em>(adresat baronului von Killinger, reprezentantul Germaniei hitleriste la Bucure\u0219ti) este internat pentru un an \u00een lag\u0103rul de de\u021binu\u021bi politici de la T\u00e2rgu-Jiu. \u00cen 1948, regimul comunist decide s\u0103-l exclud\u0103 pe Arghezi din via\u021ba literar\u0103 \u0219i \u00een special din pres\u0103.<\/p>\n Urmeaz\u0103 o perioad\u0103 dificil\u0103 pentru poet \u0219i familia sa. Abia la mijlocul anilor ’50, Arghezi este reabilitat \u0219i revine \u00een for\u021b\u0103 \u00een lumea cultural\u0103, relu\u00e2ndu-\u0219i inclusiv activitatea publicistic\u0103. Majoritatea revistelor \u00eei solicit\u0103 colaborarea, astfel va avea articole \u00een Contemporanul<\/em>, Gazeta literar\u0103<\/em>, Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Familia<\/em>, Albina<\/em> \u0219i mai t\u00e2rziu \u00een Rom\u00e2nia liber\u0103<\/em>, Sc\u00e2nteia etc.<\/em><\/p>\n\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n Pe l\u00e2ng\u0103 binecunoscuta activitate de scriitor, de-a lungul vie\u021bii sale, Arghezi s-a remarcat \u0219i prin activit\u0103\u021bi tipografice. \u00cen 1904, scoate revista Linia Dreapt\u0103<\/em>, pentru care d\u0103 toate indica\u021biile necesare tip\u0103ririi, stabile\u0219te tipul de liter\u0103 \u0219i formatul paginii, \u00een timp ce prietenul s\u0103u, scriitorul Vasile Demetrius, este \u00eens\u0103rcinat cu execu\u021bia \u00een tipografie. \u00centre 1915-1916, colaboreaz\u0103 \u0219i cu Tipografia Institutului de Arte Grafice Flac\u0103ra<\/em> din strada C\u00eempineanu nr. 40. Tot aici vor fi tip\u0103rite \u0219i ziarul Na\u021biunea <\/em>\u0219i publica\u021bia Figuri contemporane.<\/em> \u00centre 1927-1928, desf\u0103\u0219oar\u0103 o activitate intens\u0103 \u00een domeniul tipografic. Este director al tipografiei Cartea Medical\u0103<\/em> din fostul bulevard Elisabeta nr. 6 (loc transformat ulterior \u00een sal\u0103 de expozi\u021bii \u0219i, mai apoi, \u00een Cinematograful Victoria<\/em>, respectiv, Corso<\/em>). Cartea Medical\u0103<\/em> a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 sub form\u0103 de societate, iar ac\u021bionarii erau \u00een mare parte doctori \u00een medicin\u0103. Tipografia era echipat\u0103 at\u00e2t cu utilaje de tip\u0103rit, c\u00e2t \u0219i cu utilaje de leg\u0103torie. \u00cen perioada 1926-1928, lucrau sub \u00eendrumarea lui Tudor Arghezi\u00a0 38 de oameni: ze\u021bari, ma\u0219ini\u0219ti, ucenici ze\u021bari, lucr\u0103tori auxiliari, ma\u0219ini\u0219ti de tipar, un conduc\u0103tor tehnic \u0219i un \u0219ef de atelier. \u00cen 1928, la tipografia Cartea Medical\u0103 <\/em>apare prima serie a revistei Bilete de Papagal.<\/em> \u00centre 1937-1938 colaboreaz\u0103 cu Tipografia Cuv\u00e2ntul rom\u00e2nesc<\/em> din strada Cob\u0103lcescu nr. 9. Aici apare o alt\u0103 serie a Biletelor de papagal. <\/em>Urm\u0103toarea colaborare \u00een domeniu o are cu Tipografia Viitorul<\/em>, unde apare Informa\u021bia zilei <\/em>(1943-1945), ziar \u00een care se include rubrica Bilete de papagal<\/em>, iar apoi revista Bilete de papagal <\/em>(ultima serie).<\/p>\n La 22 octombrie 1941, \u00een urma unui examen sus\u021binut \u00een fa\u021ba Comisiunii de calificare profesional\u0103 din Bucure\u0219ti<\/em> Arghezi ob\u021bine Cartea de me\u0219ter tipograf culeg\u0103tor<\/em>, ceea ce \u00eei permitea deschiderea unei tipografii proprii. Dup\u0103 ani \u0219i ani de planuri, munc\u0103 \u0219i fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri, Arghezi \u00eenfiin\u021beaz\u0103 chiar \u00een curtea casei\u00a0 M\u0103r\u021bi\u0219or o mic\u0103 tipografie \u2013 Potigraful M\u0103r\u021bi\u0219or.<\/em> La data de 15 iunie 1943, inventarul tipografiei era destul de bogat: o ma\u0219in\u0103 tipografic\u0103 cu electromotor, o ma\u0219in\u0103 tip tighel, o tiparni\u021b\u0103 Boston, un utilaj de t\u0103iat h\u00e2rtie, o ma\u0219in\u0103 de cusut cu s\u00e2rm\u0103, o mas\u0103 de o\u021bel \u0219i un utilaj pentru a\u0219ezat \u0219i paginat formele, 6 regale cu sertare pentru litere \u0219i 400 de kg de litere diferite, de plumb. Abia la 5 septembrie 1947 Arghezi \u00eenfiin\u021beaz\u0103 firma social\u0103 Potigraful M\u0103r\u021bi\u0219or<\/em> unde, pe l\u00e2ng\u0103 unele tip\u0103rituri mici, c\u0103r\u021bi de vizit\u0103, felicit\u0103ri, catalogul unei expozi\u021bii de pictur\u0103, va fi tip\u0103rit\u0103 \u0219i o c\u0103rticic\u0103 pentru copii. <\/em>\u00cen 1948, utilajele tipografice sunt na\u021bionalizate \u0219i singura tip\u0103ritur\u0103 realizat\u0103 la Potigraful M\u0103r\u021bi\u0219or va fi aceast\u0103 c\u0103rticic\u0103, Drumul cu pove\u0219ti. <\/em>Pe dosul primei pagini a stat scris: \u201e<\/em>Acest caiet de buzunar, \u00eent\u00e2iul din seria lui, scris de Tudor Arghezi, desenat de Mitzura Arghezi \u0219i tip\u0103rit de Baru\u021bu Arghezi, acas\u0103 la ei, \u00een editura autorului, a v\u0103zut lumina zilei \u00een Cr\u0103ciunul anului 1947.\u201d<\/p>\n\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n\n\t Respectul \u0219i dragostea lui Arghezi pentru acest me\u0219te\u0219ug \u0219i pentru me\u0219terul tipograf sunt exprimate v\u0103dit \u00een tableta Culeg\u0103torul de semne <\/em>din Bilete de papagal, <\/em>anul 1, vol. I, nr. 137, luni 16 Iulie 1928, p. 1. Inclus\u0103 \u0219i \u00een volumul Ce-ai cu mine, v\u00e2ntule?: <\/em>\u201eCum se \u00eentocme\u0219te g\u00e2ndul scris, \u0219tie mai bine albina, care, din pulberi nec\u00e2nt\u0103rite, face putini de miere\u2026 Tu, din miezurile noastre dumicate cu v\u00e2rful penei \u0219i a\u0219ezate unele-ntr-altele \u0219i amestecate, ai f\u0103cut c\u0103r\u021bi \u0219i biblioteci, \u00eencet, \u00eencet, secund\u0103 dup\u0103 secund\u0103, cinci sute de ani, dragul meu Ze\u021bar\u2026\u201d<\/p>\n\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n<\/div><\/div><\/div> Din 12 februarie 1915 p\u00e2n\u0103 \u00een 31 iulie 1916, Arghezi se ocup\u0103 intens de revista Cronica<\/em>. Pe prima pagin\u0103 a publica\u021biei, \u00eel g\u0103sim la pozi\u021bia de Director <\/em>pe N. Theodorescu-Arghezi, iar la Direc\u021biunea literar\u0103 <\/em>se afl\u0103 bunul s\u0103u prieten, Gala Galaction. Pentru Arghezi este o perioad\u0103 prolific\u0103. Public\u0103 numeroase articole, majoritatea de factur\u0103 politic\u0103, dar \u0219i cronici dramatice \u0219i plastice, recenzii \u0219i medalioane. Programul revistei nu este conceput cu puncte \u0219i subpuncte. \u201eNoi aducem ceva mai mult, o emo\u021bie, at\u00e2ta timp c\u00e2t emo\u021bia cre\u0219te, virginitatea sufletului dureaz\u0103 neatins\u0103\u2026\u201d.\u00a0 \u00cen privin\u021ba activit\u0103\u021bilor publicistice \u0219i artistice, Arghezi se declara, fiind \u00eempotriva stricte\u021bei, \u201eF\u0103r\u0103 patim\u0103, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 nu merit\u0103 nimic, spa\u021biul m\u0103car al unei clipe\u2026\u201d.<\/p>\n \u00cen afar\u0103 de cei doi \u00eentemeietori, Cronica<\/em> a g\u0103zduit \u00een paginile sale \u0219i articoloele unor scriitori tineri afla\u021bi pe atunci la \u00eenceputuri. Printre ace\u0219tia \u00eei amintim pe Adrian Maniu, Perpessicius, Ion Vinea, Paul Zarifopol, Demostene Botez, Vasile Demetrius \u0219i al\u021bii.<\/p>\n Prin revista Cronica<\/em> Tudor Arghezi se impune \u00een zona pamfletului, \u201earta de a spurca frumos\u201d cum o nume\u0219te Nicolae Balot\u0103. Despre aceast\u0103 specie literar\u0103, Arghezi vorbe\u0219te chiar \u00een paginile revistei Cronica <\/em>(anul II, nr. 64, 1 mai 1916): \u201e\u2026 eu concep pamfletul astfel: nu a ridiculiza destinatarul \u00een ochiul altora, dar a-l r\u0103v\u0103\u0219i pe dinl\u0103untru. Trebuie descurajat, pus \u00een panic\u0103 – s\u0103 constate c\u0103 ceea ce spun este adev\u0103rat\u201d. Mai t\u00e2rziu, vorbind despre acela\u0219i subiect, Arghezi precizeaz\u0103: \u201ePamfletul se \u00eenv\u00e2rte\u015fte \u00een jurul obiectului cu o oarecare frumuse\u0163e de corb: \u00eentre dou\u0103 zboruri circulare, ciupe\u015fte, zg\u00e2r\u00e2ie, \u00een\u0163eap\u0103, rupe. Pamfletul se lucreaz\u0103 cu undreaua, cu peria de s\u00e2rm\u0103 cu r\u0103z\u0103toarea sau cu fier\u0103str\u0103ul bijutierului, \u015fi uneori, \u00een clipele supreme cu sculele m\u0103cel\u0103riei!\u201d.<\/p>\n Revista Cronica<\/em> avea apari\u021bie s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103, iar pentru desenele ce \u00eenso\u021beau unele articole, Arghezi alege s\u0103 colaboreze cu Francisc \u0218irato, Iosif Iser \u0219i Rodica Maniu. Lui Francisc \u0218irato, \u00eei apar\u021bin mai ales desenele de pe coperta revistei. Unul dintre cei mai proeminen\u0163i pictori ai primei jum\u0103t\u0103\u0163i a secolului XX, Francisc \u015eirato<\/strong> s-a n\u0103scut la Craiova, la 15 august 1877, \u00eentr-o familie de mici meseria\u0219i. \u00cenc\u0103 de mic este pasionat de desen. A studiat mai \u00eent\u00e2i litografia la Institutul Grafic din Craiova.\u00a0 \u00cen 1898 pleac\u0103 din \u021bar\u0103 cu g\u00e2ndul de a urma cursurile Academiei de Art\u0103 din D\u00fcsseldorf, \u00eens\u0103 nu are o situa\u021bie financiar\u0103 favorabil\u0103 \u0219i \u00een 1899 revine pentru a se \u00eenscrie la \u015ecoala Na\u0163ional\u0103 de Arte Frumoase din Bucure\u015fti. \u00cen primii ani de activitate artistic\u0103, i-au fost remarcate doar desenele. A expus c\u00e2teva lucr\u0103ri \u00een cadrul \u201eSalonului Oficial” din 1907. Pasionat, \u0218irato \u00ee\u0219i petrecea mult timp \u00een atelierul de litografie al institutului Grafic. Acolo, un lucr\u0103tor mai b\u0103tr\u00e2n l-a ini\u021biat \u00een metodele de imprimare. Foarte repede a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 fac\u0103 afi\u0219e \u00een culori, care au \u0219i fost primele de acest gen din Rom\u00e2nia. A lucrat ca desenator \u00een diverse tipografii, a realizat afi\u0219e, a litografiat icoane \u00een culori \u015fi a semnat o serie de desene \u00een diverse publica\u0163ii ale vremii. Primele picturi le-a prezentat \u00een cadrul expozi\u0163iilor grup\u0103rii \u201eTinerimea Artistic\u0103” (1908-1914), fiind \u015fi unul dintre primii membri ai acestei asocia\u0163ii. Abia dup\u0103 r\u0103zboi, \u00een 1921, a organizat prima sa expozi\u0163ie personal\u0103. \u015eirato devenise, \u00eenc\u0103 din 1917, custode la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 Popular\u0103, iar mai t\u00e2rziu, \u00een anul 1932, a fost numit profesor la Academia de Belle-Arte din Bucure\u015fti. Cea mai semnificativ\u0103 adeziune artistic\u0103 a sa a fost \u00eens\u0103 la \u201eGruparea celor patru”(\u201eGrupul celor patru\u201d), pe care a \u00eenfiin\u0163at-o \u00een 1925, \u00eempreun\u0103 cu pictorii Nicolae Tonitza \u015fi \u015etefan Dimitrescu \u015fi cu sculptorul Oscar Han. Se stinge din via\u021b\u0103 la 4 august 1953.<\/p>\n Despre via\u021ba \u0219i opera lui\u00a0Francisc\u00a0\u0218irato\u00a0au scris c\u0103r\u021bi\u00a0Vasile Dr\u0103gu\u021b, Petru Comarnescu, Mihai Ispir,\u00a0dar \u0219i\u00a0Tudor Arghezi – \u00een volumul Pensula \u0219i Dalta<\/em> apare o tablet\u0103 cu numele pictorului, scris\u0103 \u00een 1938, iar mai t\u00e2rziu Arghezi este implicat \u00een apari\u021bia albumului Francisc \u0218irato<\/em>, Bucure\u0219ti, Casa de Librarie si Editura \u201eArta\u201d, <\/em>1944, pentru care scrie textul de prezentare. \u00centr-unul articol aniversar al revistei Cronica <\/em>(anul II, nr. 53-54, 20 februarie 1916) \u0219i anume la \u00eemplinirea unui an de la \u00eenfiin\u021bare, Arghezi enumer\u0103 persoanele de baz\u0103 ale revistei. Pe \u0218irato \u00eei nume\u0219te \u201etovar\u0103\u0219 de aproape\u201d \u0219i \u00eei mul\u021bume\u0219te: \u201eadmirabilului artist \u0219i om ce-i Francisc \u0218irato, care ne-a ajutat, neostenit, binevoitor \u0219i fr\u0103\u021be\u0219te atent, din primul moment, cu arta \u0219i cu pova\u021ba lui.\u201d<\/p>\n\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n Text de Dorothea Nicolescu<\/em><\/p>\n\n\t\t<\/div>\n\t<\/div>\n<\/div><\/div><\/div>[\/vc_row_inner][\/vc_column][\/vc_row]Arghezi tipograf<\/h3>\n
![\"\"](\"https:\/\/mnlr.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/arghezi-2.png\")
<\/div>\n\t\t<\/figure>\n\t<\/div>\n\n\tArghezi. Cronica.<\/em> \u0218irato<\/h3>\n
Bibliografie:<\/h3>\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/mnlr.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/argheziFade.png\")
<\/div>\n\t\t<\/figure>\n\t<\/div>\n<\/div><\/div><\/div><\/div>
Debuteaz\u0103 la 16 ani \u00een Liga ortodox\u0103 <\/em>(1896), apoi continu\u0103 s\u0103 apar\u0103 sub diferite pseudonime \u00een Revista modern\u0103<\/em> (1897), Viea\u021ba nou\u0103 <\/em>(1898), Linia dreapt\u0103<\/em> (1904), Via\u021ba social\u0103<\/em> (1910-1911). \u00cen perioada neutralit\u0103\u021bii colaboreaz\u0103 la ziarul Seara<\/em> \u0219i revistele Facla<\/em>, Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Rampa<\/em>. La \u00eenceputul anului 1915, \u00eempreun\u0103 cu Gala Galaction – \u201edirector literar\u201d, \u00eenfiin\u021beaz\u0103 cultural-politic Cronica <\/em>a c\u0103rui apari\u021bie \u00eenceteaz\u0103 la 31 iulie 1916.<\/p>\n Activitatea de la Cronica <\/em>se suprapune cu cea de prim-redactor \u0219i colaborator al ziarului politic Libertatea<\/em>, iar din august 1916 \u00eencepe s\u0103 publice \u00een Gazeta Bucure\u0219tilor<\/em>, ultimul articol ap\u0103r\u00e2nd \u00een iunie 1918. Colaborarea cu Gazeta Bucure\u0219tilor <\/em>(Bukarester Tagblatt<\/em>) \u00eei atrage acuza\u021bii grave de colabora\u021bionism, acuza\u021bii care vor conduce spre \u00eencarcerarea sa la \u00eenchisoarea V\u0103c\u0103re\u0219ti.<\/p>\n \u00cen perioada interbelic\u0103, va fi colaborator al multor publica\u021bii de prestigiu, cum ar fi Via\u021ba rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, G\u00e2ndirea<\/em>, Revista Funda\u021biilor Regale<\/em>, Adev\u0103rul literar \u0219i artistic<\/em>, Secolul,<\/em> Progresul social<\/em>, dar nu ezit\u0103 s\u0103 publice \u0219i \u00een gazete de mai mic\u0103 importan\u021b\u0103, de exemplu: Hiena<\/em>, Sinteza<\/em>, Via\u021ba literar\u0103 \u0219i artistic\u0103<\/em>, Lumea<\/em>, Adam<\/em>, Kalende<\/em>, Radiofonia<\/em>, \u021aara noastr\u0103<\/em>, Scrisul rom\u00e2nesc<\/em>, Magazinul<\/em>, Cuv\u00e2ntul<\/em>, Ramuri<\/em>, Credin\u021ba <\/em>\u0219.a. \u00cen plus, conduce revista Cugetul rom\u00e2nesc<\/em>, iar \u00een 1923 este pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 director al ziarului Na\u021biunea<\/em>.[\/vc_column_text]\n\t![\"\"](\"https:\/\/mnlr.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/05\/arghezi-fundal.png\")
<\/div>\n\t\t<\/figure>\n\t<\/div>\n\n\t