Scriitoare, traduc\u0103toare \u015fi critic de teatru, Alice Voinescu s-a n\u0103scut la 10 februarie 1885, la Drobeta-Turnu Severin. Tat\u0103l s\u0103u, Sterie Steriadi, era o figur\u0103 important\u0103 a ora\u0219ului, avocat de renume \u0219i cu un doctorat ob\u021binut la Paris. Ea se dovede\u0219te a fi un copil precoce, la v\u00e2rsta de \u0219ase ani \u0219tiind s\u0103 citeasc\u0103 \u00een limbile rom\u00e2n\u0103, francez\u0103 \u0219i german\u0103. Dup\u0103 ce \u00ee\u0219i finalizeaz\u0103 studiile la Facultatea de Litere \u0219i Filosofie, conduc\u0103torul s\u0103u de licen\u021b\u0103, Titu Maiorescu, \u00eei convinge p\u0103rin\u021bii s\u0103 o lase s\u0103 plece \u00een Germania \u0219i Fran\u021ba pentru a se preg\u0103ti de doctorat. Dup\u0103 mai mul\u021bi ani de studiu reu\u0219e\u0219te, \u00een 1913, s\u0103-\u0219i sus\u021bin\u0103 doctoratul la Sorbona, devenind prima femeie din Rom\u00e2nia cu doctorat \u00een filosofie. Lucrarea va fi publicat\u0103 la Paris \u0219i apreciat\u0103 de lumea academic\u0103, t\u00e2n\u0103ra primind mai multe propuneri de angajare, ca lector la Paris sau profesor la o universitate american\u0103. Alice Voinescu le refuz\u0103 pe toate, prefer\u00e2nd s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u021bar\u0103, pentru a se m\u0103rita cu avocatul Stello Voinescu. \u00centruc\u00e2t posturile de profesor universitar de filosofie erau rezervate exclusiv b\u0103rba\u021bilor, se concentreaz\u0103 asupra esteticii \u0219i istoriei teatrului, devenind profesor titular la Conservatorul de Art\u0103 Dramatic\u0103 din Bucure\u0219ti. Scrie studii despre patru dramaturgi contemporani (Franz Wedekind, Luigi Pirandello, George Bernard Shaw \u0219i Jean Claudel) \u0219i sus\u021bine numeroase conferin\u021be \u0219i emisiuni radiofonice despre teatrul antic, teatrul elisabetan, dramaturgia clasic\u0103 francez\u0103, devenind faimoas\u0103 ca bun\u0103 vorbitoare. De\u0219i frecventeaz\u0103 cercul \u201eCriterion\u201d, al\u0103turi de Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Ar\u0219avir Acterian \u0219i al\u021bi intelectuali cu vederi de dreapta, va protesta public dup\u0103 asasinarea fostului ei profesor Nicolae Iorga de c\u0103tre legionari. Dup\u0103 venirea comuni\u0219tilor la putere, este pensionat\u0103 cu for\u021ba, apoi arestat\u0103, \u00een 1951. Va face un an \u0219i \u0219apte luni de \u00eenchisoare, apoi va avea domiciliu for\u021bat \u00eentr-o comun\u0103 din Moldova p\u00e2n\u0103 \u00een 1954, unde va tr\u0103i \u00een condi\u021bii groaznice. Va supravie\u021bui datorit\u0103 ajutoarelor primite de la prieteni. Ca urmare a unor memorii scrise de mai mul\u021bi intelectuali importan\u021bi, Perpessicius, Tudor Vianu, Camil Petrescu, Victor Eftimiu, i se va permite s\u0103 revin\u0103 \u00een Bucure\u0219ti, unde va tr\u0103i datorit\u0103 unei pensii modeste \u0219i a unor traduceri din literatura englez\u0103 \u0219i german\u0103. Se stinge la 4 iunie 1961, la Bucure\u0219ti. \u00cen anii \u201980, criticul Dan Grigorescu reu\u0219e\u0219te s\u0103 publice o serie de volume de estetic\u0103 \u0219i istorie a teatrului semnate de Alice Voinescu, iar dup\u0103 1989 i se public\u0103 \u201eJurnalul\u201d, oper\u0103 voluminoas\u0103, care va fi considerat o lucrare de excep\u021bional\u0103 valoare literar\u0103 \u0219i documentar\u0103. Practic, acesta acoper\u0103 efervescenta perioad\u0103 interbelic\u0103, cu numeroasele personalit\u0103\u021bi pe care le-a cunoscut \u0219i o parte din experien\u021ba de co\u0219mar a existen\u021bei autoarei dup\u0103 instaurarea puterii comuniste. \u00a0A \u00eenceput s\u0103 scrie \u201eJurnalul\u201d \u00een 1929, la sugestia scriitorului francez Roger Martin du Gard, laureat al Premiului Nobel pentru literatur\u0103. Printre cei care apar \u00een \u201eJurnal\u201d se num\u0103r\u0103 George Enescu, prin\u021besa Maruca Cantacuzino, Nicolae Iorga, Marietta Sadova, Gala Galaction, Andr\u00e9 Gide, Andr\u00e9 Malraux. Perpessicius scria \u00een 1953 despre ea: \u201e\u00cen ce m\u0103sur\u0103 activitatea multipl\u0103 \u0219i divers\u0103 a Doamnei Alice Voinescu a slujit societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een aceste ultime decenii ale culturii noastre, abia dac\u0103 mai e nevoie s\u0103 fie amintit. Seriile de discipoli ai cursurilor domniei sale \u0219i auditorii numeroaselor domniei sale conferin\u021be stau m\u0103rturie imenselor servicii pe care aceast\u0103 pedagog\u0103 \u0219i oratoare, deopotriv\u0103 de active, le aduc celor iubitori de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103, de g\u00e2nduri frumoase \u0219i, mai ales, de o just\u0103 \u0219i subtil\u0103 ini\u021biere \u00een tainele dramaturgiei universale.\u201d<\/p>\n
Text de Radu B\u0103ie\u0219u, redactor \u0219i muzeograf, MNLR<\/p>\n
Fotografie: Alice Voinescu, arhiva MNLR<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Scriitoare, traduc\u0103toare \u015fi critic de teatru, Alice Voinescu s-a n\u0103scut la 10 februarie 1885, la Drobeta-Turnu Severin. Tat\u0103l s\u0103u, Sterie…<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":13020,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[32,9,52,12,10],"tags":[],"class_list":["post-13019","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-educatie-muzeala","category-evenimente","category-evenimente-on-line","category-evocari","category-portrete"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13019","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13019"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13019\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13021,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13019\/revisions\/13021"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/13020"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13019"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13019"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13019"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}