{"id":13183,"date":"2020-06-18T15:18:01","date_gmt":"2020-06-18T12:18:01","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=13183"},"modified":"2020-06-18T15:20:54","modified_gmt":"2020-06-18T12:20:54","slug":"remember-titu-maiorescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/remember-titu-maiorescu\/","title":{"rendered":"Remember Titu Maiorescu"},"content":{"rendered":"<p>N\u0103scut la 15 februarie 1840, Titu Liviu Maiorescu este fiul Mariei \u0219i al lui Ioan Maiorescu, profesor \u0219i filolog. Pe 18 iunie 1917, Titu Maiorescu se stinge, la Bucure\u0219ti.<\/p>\n<p>Mutarea familiei la Viena, \u00een 1851, va \u00eensemna pentru adolescentul Titu Liviu ini\u021bierea jurnalului, pe care l-a \u021binut con\u0219tiincios toat\u0103 via\u021ba, dar \u0219i \u00eenceperea cursurilor la faimoasa Academie Terezian\u0103, pe care o absolv\u0103 \u00een 1858, ca \u0219ef de promo\u021bie. De altfel, specific\u0103 lui Maiorescu \u00eei va fi at\u00e2t viteza cu care \u00ee\u0219i finalizeaz\u0103 studiile, c\u00e2t \u0219i seriozitatea acestora. Astfel, \u00een doar c\u00e2\u021biva ani, din 1859 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een 1861, studiaz\u0103 filosofia la Universitatea din Berlin, ob\u021bin\u00e2nd doctoratul la Giessen, \u00een 1859, este licen\u021biat \u00een litere \u0219i filosofie, \u00een 1860, \u0219i, un an mai t\u00e2rziu, \u00een drept, \u00een capitala Fran\u021bei.<\/p>\n<p>La scurt timp dup\u0103 aceea va \u00eencepe o carier\u0103 didactic\u0103, devenind, cu rapiditatea sa proverbial\u0103, la 22 de ani profesor, iar la 23 de ani decan \u0219i rector, la universitatea ie\u0219ean\u0103. La 27 de ani, este membru fondator al Societ\u0103\u021bii Academice Rom\u00e2ne.Ca mul\u021bi tineri care f\u0103cuser\u0103 studii \u00een \u021b\u0103rile avansate ale Europei, Maiorescu vrea s\u0103-\u0219i ajute poporul \u00een drumul spre civiliza\u021bie \u0219i emancipare.<\/p>\n<p>\u00cenfiin\u021beaz\u0103 Asocia\u021bia \u201eJunimea\u201d al\u0103turi de c\u00e2\u021biva prieteni la fel de inimo\u0219i ca el, precum Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor sau Th. Rosetti. La \u00eent\u00e2lnirile lor se discuta despre probleme sociale, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, politic\u0103, dar \u0219i despre literatur\u0103. Unul dintre obiectivele lor declarate era \u0219i crearea premiselor apari\u021biei unei literaturi na\u021bionale de valoare. \u00cen 1867 apare \u0219i revista \u201eConvorbiri literare\u201d, \u00een ale c\u0103rei pagini se reg\u0103sesc produc\u021biile membrilor \u0219i simpatizan\u021bilor \u201eJunimii\u201d. Astfel, Maiorescu, bun cunosc\u0103tor al literaturii occidentale \u0219i adev\u0103rat erudit, va deveni primul nostru critic profesionist de anvergur\u0103. Mul\u021bi dintre du\u0219manii s\u0103i l-au acuzat c\u0103, \u00een loc s\u0103 analizeze operele respective, el prefer\u0103 s\u0103 dea sentin\u021be, trat\u00e2nd critica literar\u0103 \u00een spirit \u201ejudec\u0103toresc\u201d. Dar judec\u0103\u021bile sale de valoare s-au dovedit, \u00een general, juste, fiind generate de o imens\u0103 cultur\u0103 \u0219i de un gust estetic sigur, care i-au semnalat cine sunt cei care se vor impune ca fiind marii no\u0219tri clasici.<\/p>\n<p>Conservator ca structur\u0103 \u0219i op\u021biune politic\u0103, se opune importului de idei occidentale insuficient asimilate, formul\u00e2nd concep\u021bia de inspira\u021bie hegelian\u0103 a \u201eformelor f\u0103r\u0103 fond\u201d, pe care o expune \u00eentr-un articol faimos din 1868, \u201e\u00cen contra direc\u021biei de ast\u0103zi \u00een cultura rom\u00e2n\u0103\u201d. Unii l-au descris ca pe un om rece, calculat \u0219i lipsit de sentimente, dar felul \u00een care \u0219i-a ajutat nu doar prietenii, ci chiar inamicii, \u00een momentele grele, demonstreaz\u0103 generozitatea sa aparte. Devotamentul fa\u021b\u0103 de Eminescu, pe care l-a impus \u00een con\u0219tiin\u021ba public\u0103, l-a ocrotit \u0219i l-a sf\u0103tuit de-a lungul vie\u021bii, este exemplar.<\/p>\n<p>Ca mul\u021bi dintre intelectualii epocii, Maiorescu a f\u0103cut politic\u0103, fiind de mai multe ori ministru \u0219i ini\u021biind multe reforme, cu prec\u0103dere \u00een educa\u021bie. Cel mai frumos l-a descris Alexandru Br\u0103tescu-Voine\u0219ti: \u201eO cutie cubic\u0103, de aur masiv \u0219i ermetic \u00eenchis\u0103 spre a nu p\u0103trunde \u00eentr-\u00eensa nici un bob de praf, a\u0219a p\u0103rea Maiorescu; c\u00e2nd \u00eens\u0103 deschideai cutia g\u0103seai \u00eentr-\u00eensa o comoar\u0103 de duio\u0219ie \u0219i de bun\u0103tate&#8230; c\u00e2nd se vorbe\u0219te despre d\u00e2nsul, se insist\u0103 asupra inteligen\u021bei lui sclipitoare, asupra vastei lui culturi, asupra ne\u00eentrecutului lui talent \u0219i farmec de orator \u0219i de povestitor, asupra minunatelor lui calit\u0103\u021bi de profesor \u0219i asupra spiritului lui de datorie; (&#8230;) pu\u021bini sunt aceia care \u0219tiu c\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 toate acele \u00eensu\u0219iri, el mai avea \u0219i pe aceea de a purta sub aparen\u021ba unei firi reci \u0219i echilibrate un suflet bun \u0219i duios.\u201d<\/p>\n<p>Text de Radu B\u0103ie\u0219u, redactor \u0219i muzeograf, MNLR<br \/>\nPortret: Titu Maiorescu, arhiva MNLR<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>N\u0103scut la 15 februarie 1840, Titu Liviu Maiorescu este fiul Mariei \u0219i al lui Ioan Maiorescu, profesor \u0219i filolog. Pe&#8230;<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":13184,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[23,9,12,10],"tags":[],"class_list":["post-13183","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-aniversari-si-evocari","category-evenimente","category-evocari","category-portrete"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13183","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13183"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13183\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13186,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13183\/revisions\/13186"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/13184"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13183"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13183"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13183"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}