{"id":1355,"date":"2017-08-01T14:45:05","date_gmt":"2017-08-01T11:45:05","guid":{"rendered":"http:\/\/mnlr.ro\/?p=1355"},"modified":"2017-08-02T09:41:16","modified_gmt":"2017-08-02T06:41:16","slug":"gellu-naum-102","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/gellu-naum-102\/","title":{"rendered":"Gellu Naum 102"},"content":{"rendered":"<p>Dac\u0103 lui Eminescu i-a fost lipit\u0103 eticheta de \u201eultim mare romantic european\u201d, Gellu Naum (1 august 1915, Bucure\u0219ti \u2013 29 septembrie 2001, Bucure\u0219ti) a ajuns s\u0103 fie etichetat drept unul din ultimii reprezentan\u021bi majori ai suprarealismului european \u0219i marele poet suprarealist rom\u00e2n. Ceea ce \u0219i este. Fiu al unui poet minor &#8211; Andrei Naum, mort \u00een luptele de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti (fantasma \u201etat\u0103lui obosit\u201d \u00eel va b\u00eentui, poetic, toat\u0103 via\u021ba), a debutat cu dou\u0103 poezii \u00een ziarul <em>Cuv\u00e2ntul<\/em> (!). Absolvent al facult\u0103\u021bii bucure\u0219tene de Litere \u0219i Filosofie, beneficiaz\u0103 de o specializare la Paris-Sorbona mediat\u0103 de prietenul pictor \u2013 deja parizian \u2013 Victor Brauner (acum \u00eel cunoa\u0219te direct pe Andre Breton \u0219i se apropie de Gherasim Luca \u0219i Jacques Herold). A f\u0103cut parte de timpuriu din mi\u0219carea studen\u021beasc\u0103 antifascist-comunist\u0103, edit\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu Virgil Teodorescu revista militant\u0103 <em>T\u00e2n\u0103ra genera\u021bie<\/em> (1934). Adept al suprarealismului originar, se afirm\u0103 ca poet prin c\u00e2teva volume fulminant-blasfemiatoare, \u00een r\u0103sp\u0103r cu linia pseudo-suprarealist\u0103 a imagi\u0219tilor de la revista <em>unu<\/em> (<em>Drume\u021bul incendiar<\/em>, <em>Libertatea de a dormi pe o frunte<\/em>, <em>Vasco da Gama<\/em>). \u00centors \u00een \u021bar\u0103 (1939), e mobilizat ca ofi\u021ber pe frontul de Est, de unde comunistul sub acoperire va fi retras \u00een 1942 \u0219i \u00eencartiruit la Sibiu. Al\u0103turi de Virgil Teodorescu, D. Trost \u0219i fo\u0219tii \u201ealgi\u0219ti\u201d Gherasim Luca \u0219i Paul P\u0103un, face parte din nucleul dur al Grupului suprarealist rom\u00e2n (activ \u00eentre 1941-1947). \u00cen timpul r\u0103zboiului se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Lygia Alexandrescu, al\u0103turi de care r\u0103m\u00e2ne toat\u0103 via\u021ba \u0219i \u00eempreun\u0103 cu care \u00ee\u0219i va construi o mitologie influent\u0103 (romanul suprarealist <em>Zenobia<\/em>, din 1985, replica la bretonianul <em>Nadja<\/em>, o are ca model, ca \u0219i fantasma feminin\u0103 dominant\u0103 a poemelor sale postbelice; casa pe care \u0219i-o vor construi mai t\u00e2rziu la Comana, \u00eentr-un fel de colonie a scriitorilor, va fi \u0219i ea mitologizat\u0103 suprarealist, ca \u0219i pisica Japonica \u0219.cl.). Public\u0103, \u00een anii R\u0103zboiului, mai multe plachete de proz\u0103 poetic\u0103 suprarealist-nocturn\u0103, cu tent\u0103 neo-gotic\u0103 \u0219i nervalian\u0103 (<em>Teribilul interzis<\/em>, <em>Medium<\/em>, <em>Castelul orbilor<\/em>), unele \u00een colaborare (\u201ecadavrele delicioase\u201d din <em>Spectrul longevit\u0103\u021bii<\/em> \u2013 cu Virgil Teodorescu), mai pu\u021bin poeme (<em>Culoarul somnului<\/em>). Ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ind pasiunea teoretic\u0103 a unor comilitoni (\u201eteoria stric\u0103 omenia\u201d, va declara mai t\u00e2rziu), e prezent \u00een relativ pu\u021bine manifeste colective (cel mai important: <em>Critica mizeriei<\/em>, urmat de <em>Mizeria criticii<\/em>, dar \u0219i \u00een <em>L`Eloge de Malombre<\/em>, <em>Le sable nocturne<\/em> \u0219i programul expozi\u021biei suprarealiste <em>L`Infra-Noir<\/em>, adresat lui Breton \u0219i omologat interna\u021bional de el). R\u0103mas \u00een \u021bar\u0103 dup\u0103 expatrierea lui Luca, P\u0103un \u0219i Trost, sus\u021bine noul regim comunist (mult mai discret \u0219i mai marginal dec\u00e2t Virgil Teodorescu) \u0219i \u00ee\u0219i reprim\u0103 suprarealismul (care devine pre\u021b de dou\u0103 decenii subteran: v. ini\u021biaticul <em>Calea \u0218earpelui<\/em>, 1949, sau <em>Heraclit<\/em>, 1958). Filonul, <em>Tab\u0103ra din mun\u021bi<\/em> (reportaje), <em>Soarele calm<\/em>, <em>Poem despre tinere\u021bea noastr\u0103<\/em> \u0219.a. sunt texte proletare pe linie, care nu intr\u0103 \u00een contradic\u021bie cu mai vechile op\u021biuni politice ale autorului. Excep\u021bionale, cu concesiile inerente epocii, sunt volumele \u201epentru copii\u201d: cele dou\u0103 <em>C\u0103r\u021bi cu Apolodor<\/em> (pinguinul c\u0103l\u0103tor din Labrador \u2013 contradic\u021bie suprarealist\u0103 \u00een termini, \u00eentruc\u00e2t nu exist\u0103 pinguini nordici!) sunt capodopere ale genului, iar romanul <em>Cel mai mare Gulliver<\/em>, fantezistele <em>Kiksi Sari<\/em> \u0219i <em>A\u0219a-i Sanda <\/em>sunt piese de bravur\u0103. Desf\u0103\u0219oar\u0103 o prodigioas\u0103 activitate de traduc\u0103tor, \u00een special din literatura francez\u0103 (de la Diderot la Nerval \u0219i Jules Verne), iar \u00een underground-ul anilor 50 \u201ecomite\u201d, \u00eempreun\u0103 cu amicul Perahim, abracadabranta pies\u0103 de teatru <em>Floren\u021ba sunt eu<\/em>, publicat\u0103 \u0219i jucat\u0103 postum. \u00cen general, teatrul suprarealist al lui Naum (<em>Ceasornic\u0103ria Taus<\/em>, <em>Insula<\/em>, <em>Poate Eleonora<\/em>, <em>Exact \u00een acela\u0219i timp<\/em> \u0219.a.) e un reper al \u201egenului \u0219i speciei\u201d. Revenirea editorial\u0103 la suprarealism, marcat\u0103 prin volumul <em>Athanor<\/em> (1968) \u0219i continuat\u0103 prin numeroase culegeri, p\u00e2n\u0103 aproape de anul mor\u021bii (<em>Copacul-animal<\/em>, <em>tat\u0103l meu obosit<\/em>, <em>Descrierea turnului<\/em>, <em>Partea cealalt\u0103<\/em>, <em>Malul albastru<\/em>, <em>Sora f\u00e2nt\u00e2n\u0103<\/em>, <em>Ascet la baraca de tir<\/em>, \u00eentre altele) arat\u0103 un suprarealism enigmatic, interiorizat biografic, de o (cum s-a spus) \u201eferocitate sur\u00e2z\u0103toare\u201d \u0219i de o complexitate halucinatorie, imposibil de epuizat \u0219i ironic\u0103 la adresa poncifelor poeziei (v. brevetatele \u201epohem\u201d \u0219i \u201epohet\u201d). Suprarealismul naumian a f\u0103cut \u0219coal\u0103 \u00eenc\u0103 din anii 60 (Sebastian Reichmann, Valery Oisteanu, Nora Iuga sunt doar c\u00e2\u021biva primi-discipoli, p\u00e2n\u0103 la optzeci\u0219tii Dan Stanciu, Simona Popescu \u0219i post-nou\u0103zeci\u0219tii Iulian T\u0103nase \u0219i Adela Greceanu), iar cota autorului va cre\u0219te progresiv pe valul postmodernismului emergent: tradus \u0219i antologat \u00een numeroase limbi, promovat \u0219i adulat (chiar cu un anumit snobism) de fani, Naum devine, din timpul vie\u021bii, cel mai canonic poet suprarealist rom\u00e2n. Al\u0103turi de Bacovia \u0219i de t\u00e2n\u0103rul Geo Bogza, e (poate) interbelicul autohton cel mai influent pentru noile genera\u021bii de poe\u021bi. Omul a r\u0103mas \u00eens\u0103 mereu modest \u0219i retras (un perpetuu r\u0103zvr\u0103tit interior), contempl\u00e2ndu-\u0219i gloria cu ironie comprehensiv\u0103, atent la suprarealitatea existen\u021bei \u0219i la semnele \u201ep\u0103r\u021bii celeilalte\u201d care l-a tras dincolo la 86 de ani.<\/p>\n<p>Text de Paul Cernat, 28 iulie 2017<\/p>\n<p>\u00a9 foto: Arhiva MNLR, Scrisoare\u00a0trimis\u0103 de Gellu Naum lui Virgil Teodorescu<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dac\u0103 lui Eminescu i-a fost lipit\u0103 eticheta de \u201eultim mare romantic european\u201d, Gellu Naum (1 august 1915, Bucure\u0219ti \u2013 29&#8230;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":1365,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[],"class_list":["post-1355","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evocari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1355","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1355"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1355\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1364,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1355\/revisions\/1364"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1365"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1355"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1355"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1355"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}