{"id":13819,"date":"2020-08-07T11:51:17","date_gmt":"2020-08-07T08:51:17","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=13819"},"modified":"2020-08-07T12:04:30","modified_gmt":"2020-08-07T09:04:30","slug":"noi-proiecte-on-line-culturaindirect-ro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/noi-proiecte-on-line-culturaindirect-ro\/","title":{"rendered":"Noi proiecte on-line | culturaindirect.ro"},"content":{"rendered":"<p>Continu\u0103m s\u0103 lans\u0103m proiecte noi pe platforma <a href=\"http:\/\/culturaindirect.ro\/\">culturaindirect.ro<\/a>. Scriitorul, jurnalistul \u0219i dramaturgul Matei Vi\u0219niec \u0219i poetul Ion Mure\u0219an ne \u00eenc\u00e2nt\u0103 cu pove\u0219ti literare \u0219i confesiuni, actorii George Mih\u0103i\u021b\u0103 \u0219i Hora\u021biu M\u0103l\u0103ele intr\u0103 \u00eentr-un dialog poetic, iar acad. R\u0103zvan Theodorescu ne ini\u021biaz\u0103 \u00een istoria monumentelor Bucure\u0219tiului.<\/p>\n<p><strong><em>Cre\u0219terea \u0219i descre\u0219terea ambi\u021biilor literare<\/em>\u00a0cu Matei Vi\u0219niec<\/strong><br \/>\n<strong>S\u00e2mb\u0103t\u0103, 8 august 2020, ora 19.00, pe\u00a0<\/strong><a href=\"https:\/\/mnlr.us16.list-manage.com\/track\/click?u=9d8daeb9344f52fc116dbbc7b&amp;id=86c620025a&amp;e=c18e178474\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\" data-saferedirecturl=\"https:\/\/www.google.com\/url?q=https:\/\/mnlr.us16.list-manage.com\/track\/click?u%3D9d8daeb9344f52fc116dbbc7b%26id%3D86c620025a%26e%3Dc18e178474&amp;source=gmail&amp;ust=1596876372701000&amp;usg=AFQjCNEePp1924zpv4HlytbfKKfd9ra0oQ\">culturaindirect.ro<\/a><\/p>\n<p>Deschidem seria interven\u021biilor din Paris ale scriitorului, jurnalistului \u0219i dramaturgului Matei Vi\u0219niec,\u00a0<em>Cre\u0219terea \u0219i descre\u0219terea ambi\u021biilor literare<\/em>, cu o prezentare subtil\u0103 a leg\u0103turii \u00eentre onestitatea \u00een g\u00e2ndire \u0219i grija fa\u021b\u0103 de limba rom\u00e2n\u0103, o adev\u0103rat\u0103 lec\u021bie despre claritate.\u00a0Totul porne\u0219te de la primul s\u0103u maestru, \u00een sens literar, care l-a marcat \u0219i l-a \u00eendemnat s\u0103 scrie teatru \u2013 I. L. Caragiale.<\/p>\n<p><strong>Matei Vi\u015fniec,<\/strong>\u00a0poet, dramaturg, romancier, jurnalist, s-a n\u0103scut \u00een 29 ianuarie 1956, \u00een R\u0103d\u0103u\u0163i,\u00a0 nordul Rom\u00e2niei. A debutat cu poezie \u00een revista\u00a0<em>Luceaf\u0103rul<\/em>, \u00een 1972. Mai t\u00e2rziu, stabilit la Bucure\u015fti, unde a f\u0103cut studii de filozofie, s-a num\u0103rat printre fondatorii Cenaclului de Luni. A debutat \u00een volum \u00een 1980, la editura Albatros, cu o culegere intitulat\u0103\u00a0<em>La noapte va ninge.<\/em><\/p>\n<p>Matei Vi\u015fniec este autorul a cinci volume de poezie, \u015fase romane \u015fi peste 50 de piese de teatru. Din 1987 tr\u0103ie\u015fte \u00een Fran\u0163a, unde lucreaz\u0103 ca jurnalist la Radio France Internationale. Dup\u0103 c\u0103derea comunismului, \u00een 1989, \u0219i-a derulat activitatea \u00eentre Fran\u0163a \u015fi Rom\u00e2nia, \u00eentre dou\u0103 culturi \u015fi dou\u0103 limbi, \u00eentre Vest \u015fi Est.<\/p>\n<p>Piesele sale sunt traduse \u00een peste 30 de limbi \u015fi s-au aflat pe afi\u015f \u00een tot at\u00e2tea \u0163\u0103ri.<br \/>\nNumeroase premii i-au r\u0103spl\u0103tit activitatea, \u00eencep\u00e2nd cu Premiul pentru poezie acordat de Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u00een 1984 pentru volumul\u00a0<em>\u00cen\u0163eleptul la ora de ceai.\u00a0<\/em>A mai ob\u0163inut Premiul Academiei Rom\u00e2ne \u015fi Premiul UNITER\u00a0 pentru \u00eentreaga activitate. \u00cen Fran\u0163a i s-a decernat Premiul presei la Festivalul Interna\u0163ional de Teatru de la Avignon, Premiul european al Societ\u0103\u0163ii Autorilor \u015fi Compozitorilor Dramatici (SACD), precum \u015fi Premiul de literatur\u0103 european\u0103 \u201eJean Monnet\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen anii &#8217;80, la Bucure\u015fti, \u00eentr-un moment de mare efervescen\u0163\u0103 poetic\u0103, Matei Vi\u015fniec \u015fi-a forjat un stil imediat recognoscibil. Deseori, poemele sale sunt ni\u015fte fabule filozofice. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, drumul de la poezie la teatru a fost firesc, \u00eentruc\u00e2t multe dintre poemele sale con\u0163in \u00een embrion un conflict \u015fi o interoga\u0163ie, o provocare \u015fi o dilem\u0103.<\/p>\n<hr \/>\n<p><strong><em>Monumentele Bucure\u0219tiului\u00a0<\/em>cu acad. R\u0103zvan Theodorescu<br \/>\nDuminic\u0103, 9 august 2020,\u00a0ora 11.00,\u00a0pe\u00a0<\/strong><a href=\"https:\/\/mnlr.us16.list-manage.com\/track\/click?u=9d8daeb9344f52fc116dbbc7b&amp;id=0057586906&amp;e=c18e178474\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\" data-saferedirecturl=\"https:\/\/www.google.com\/url?q=https:\/\/mnlr.us16.list-manage.com\/track\/click?u%3D9d8daeb9344f52fc116dbbc7b%26id%3D0057586906%26e%3Dc18e178474&amp;source=gmail&amp;ust=1596876372701000&amp;usg=AFQjCNHrpIRJcyfSSTufiaHpn-NWi0OAHw\">culturaindirect.ro<\/a><\/p>\n<p>\u00cen fiecare duminic\u0103, de la ora 11.00, acad. R\u0103zvan Theodorescu ne ini\u021biaz\u0103 \u00een tainele \u201egeografiei literare bucure\u0219tene\u201d, cu o serie de prezent\u0103ri ale monumentelor de art\u0103 \u0219i arhitectur\u0103 ale capitalei.<\/p>\n<p>Istoric al culturii \u015fi istoric de art\u0103, acad. R\u0103zvan Theodorescu \u0219i-a axat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput opera \u0219tiin\u021bific\u0103 pe studierea artei vechi rom\u00e2ne\u0219ti \u015fi a artei medievale sud-est europene, ca \u015fi pe analiza unor capitole mai pu\u0163in cunoscute ale civiliza\u021biei vechi rom\u00e2ne\u0219ti \u015fi balcanice, domenii \u00een care a f\u0103cut o serie de descoperiri \u015fi a elaborat teze \u015ftiin\u0163ifice importante, preluate \u015fi de literatura universal\u0103 de profil (\u201ecoridoarele culturale\u201d, tipologia \u201eoamenilor noi\u201d ca ctitori,\u00a0<em>monumentum princeps<\/em>\u00a0\u015fi \u00eenceputurile artei sud-est europene \u00een Evul Mediu, mentalitatea tranzac\u021bional\u0103 \u0219i prima modernitate a rom\u00e2nilor):\u00a0<em>M\u0103n\u0103stirea Dragomirna<\/em>\u00a0(1965);\u00a0<em>M\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a<\/em>\u00a0(1966);\u00a0<em>Biserica Stavropoleos<\/em>\u00a0(1967);\u00a0<em>Bizan\u0163, Balcani, Occident la \u00eenceputurile culturii medievale rom\u00e2ne\u015fti (secolele X\u2013XIV)\u00a0<\/em>(1974), lucrare distins\u0103 cu Premiul \u201eNicolae B\u0103lcescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne;\u00a0<em>Un mileniu de art\u0103 la Dun\u0103rea de Jos 400\u20131400<\/em>\u00a0(1976);\u00a0<em>Piatra Trei Ierarhilor\u00a0<\/em>(1979);\u00a0<em>Itinerarii medievale<\/em>\u00a0(1979);\u00a0<em>Istoria v\u0103zut\u0103 de aproape<\/em>\u00a0(1980);\u00a0<em>Civiliza\u0163ia rom\u00e2nilor \u00eentre medieval \u015fi modern. Orizontul imaginii (1550\u20131800)\u00a0<\/em>(2 vol., 1987);\u00a0<em>Drumuri c\u0103tre ieri<\/em>\u00a0(1992);\u00a0<em>Cele 900 de zile ale \u201emanipul\u0103rii\u201d<\/em>\u00a0(1994);\u00a0<em>La peinture murale moldave aux XVe\u2013XVIe\u00a0<\/em>si\u00e8cles (1995);\u00a0<em>Roumains et Balkaniques dans la civilisation sud-est europ\u00e9enne<\/em>\u00a0(1999);\u00a0<em>Pic\u0103tura de istorie<\/em>\u00a0(1999);\u00a0<em>Europa noastr\u0103 \u015fi noi<\/em>\u00a0(2008);\u00a0<em>Regards d\u2019historien<\/em>\u00a0(2009);\u00a0<em>Cele dou\u0103 Europe<\/em>\u00a0(2013);\u00a0<em>Studii br\u00e2ncovene\u0219ti\u00a0<\/em>(2014), c\u0103rora li se adaug\u0103 peste 600 de studii \u015fi articole ap\u0103rute \u00een publica\u021bii de specialitate din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate. A primit Premiul \u201eBernier\u201d al Institutului Fran\u021bei (1969) \u0219i Premiul \u201eHerder\u201d al Universit\u0103\u021bii din Viena (1993).<\/p>\n<hr \/>\n<p><strong><em>Indulgen\u021be<\/em>\u00a0cu Ion Mure\u0219an, duminic\u0103, 9 august 2020, ora 13.00, pe\u00a0<\/strong><a href=\"https:\/\/mnlr.us16.list-manage.com\/track\/click?u=9d8daeb9344f52fc116dbbc7b&amp;id=5d94620839&amp;e=c18e178474\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\" data-saferedirecturl=\"https:\/\/www.google.com\/url?q=https:\/\/mnlr.us16.list-manage.com\/track\/click?u%3D9d8daeb9344f52fc116dbbc7b%26id%3D5d94620839%26e%3Dc18e178474&amp;source=gmail&amp;ust=1596876372701000&amp;usg=AFQjCNE1Z7VeYrkW8Q0Z3U6i1wcL3XsLQw\">culturaindirect.ro<\/a><\/p>\n<p>Poetul \u0219i publicistul Ion Mure\u0219an deschide o pagin\u0103 inedit\u0103 a unui \u201ejurnal virtual\u201d dedicat realit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti, care con\u021bine confesiuni despre lucruri tr\u0103ite, v\u0103zute, auzite. Cum se vede lumea \u00een care tr\u0103im prin ochii unui mare poet, afl\u0103m, \u00een fiecare duminic\u0103 dup\u0103-amiaz\u0103, de la ora 13.00.<\/p>\n<p><strong>Ion Mure\u0219an<\/strong>\u00a0s-a n\u0103scut la 9 ianuarie 1955, la Vultureni, jud. Cluj. Este poet \u0219i publicist. A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universit\u0103\u021bii \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d din Cluj (1981). A f\u0103cut parte din gruparea revistei\u00a0<em>Echinox.\u00a0<\/em>\u00cen 1988 devine redactor la revista\u00a0<em>Tribuna<\/em>\u00a0din Cluj. \u00cen prezent este publicist comentator la un ziar clujean \u0219i redactor-\u0219ef al revistei\u00a0<em>Verso<\/em>.<\/p>\n<p>A debutat cu poezie \u00een revista\u00a0<em>Cutez\u0103torii<\/em>\u00a0(1968). \u00cen 2005 a fost invitat \u00een Fran\u021ba \u00een cadrul programului \u201eLes Belles \u00c9trang\u00e8res\u201d. Volume de poezie publicate:\u00a0<em>Cartea de iarn\u0103<\/em>, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1981;\u00a0<em>Poemul care nu poate fi \u00een\u021beles<\/em>, Ed. Arhipelag, 1993;\u00a0<em>Le mouvement sans coeur de l&#8217;image<\/em>, traducere \u00een francez\u0103 de Dumitru \u021aepeneag, Belin, 2001;\u00a0<em>Paharul \/ Glass \/ Au fond de verre<\/em>, cu desene de Ion Marchi\u0219, traduceri de Virgil Stanciu \u0219i Dumitru \u021aepeneag, Funda\u021bia Cultural\u0103 \u201eArcheus\u201d &amp; Scriptorium, 2007;\u00a0<em>Zugang verboten \/ Acces interzis<\/em>, B\u00fcroarcrasch, Viena, 2008, tradus\u0103 \u00een german\u0103 de Ernest Wichner;\u00a0<em>Cartea Alcool<\/em>, Charmides, 2010. Eseuri:\u00a0<em>Cartea pierdut\u0103 \u2013 o poetic\u0103 a urmei<\/em>, Ed. Aletheia, 1998. Prezent \u00een numeroase antologii rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i interna\u021bionale:\u00a0<em>Antologia poe\u021bilor tineri<\/em>\u00a0(de George Alboiu), Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 1982;\u00a0<em>Antologia poeziei rom\u00e2ne de la origini p\u00e2n\u0103 azi<\/em>\u00a0(antologie de Dumitru Chioaru \u0219i Ioan Radu V\u0103c\u0103rescu), Ed. Paralela 45, 1998;\u00a0<em>Poezia rom\u00e2n\u0103 actual\u0103<\/em>\u00a0(antologie de Marin Mincu), Ed. Pontica, 1998;\u00a0<em>Antologia poeziei genera\u021biei \u201880<\/em>\u00a0(antologie de Alexandru Mu\u0219ina), Ed. Aula, 2002;\u00a0<em>Voor de prijs van mijn mond<\/em>\u00a0\u2013 antologie de poezie rom\u00e2n\u0103 a ultimei jum\u0103t\u0103\u021bi de secol, Ed. Poezie Centrum, Belgia, 2013, introducere \u0219i traducere de Jan H. Mysjkin;\u00a0<em>Streiflicht \u2013 Eine Auswahl zeitgen\u00f6ssischer rum\u00e4nischer Lyrik (81 rum\u00e4nische Autoren)<\/em>\u00a0\/\u00a0<em>Lumina piezi\u0219\u0103<\/em>\u00a0\u2013 antologie bilingv\u0103 cuprinz\u00e2nd 81 de autori rom\u00e2ni, \u00een traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag.<\/p>\n<p>Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u0219i membru fondator al Asocia\u021biei Scriitorilor Profesioni\u0219ti din Rom\u00e2nia (ASPRO). A ob\u021binut mai multe premii acordate de Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<hr \/>\n<p><strong><em>Duminic\u0103, 9\u00a0<\/em>august 2020, ora 19.00,\u00a0pe\u00a0<\/strong><a href=\"https:\/\/mnlr.us16.list-manage.com\/track\/click?u=9d8daeb9344f52fc116dbbc7b&amp;id=fbabf3ae24&amp;e=c18e178474\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\" data-saferedirecturl=\"https:\/\/www.google.com\/url?q=https:\/\/mnlr.us16.list-manage.com\/track\/click?u%3D9d8daeb9344f52fc116dbbc7b%26id%3Dfbabf3ae24%26e%3Dc18e178474&amp;source=gmail&amp;ust=1596876372701000&amp;usg=AFQjCNEowsArx8SwXn1TMuuoF20ihzDWRg\">culturaindirect.ro<\/a><\/p>\n<p>\u00cen luna august, \u00een fiecare duminic\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu ora 19.00, actorii Hora\u021biu M\u0103l\u0103ele \u0219i George Mih\u0103i\u021b\u0103 v-au preg\u0103tit scurte momente poetice \u00een dialog. \u00cen 9 august, pe\u00a0<a href=\"http:\/\/culturaindirect.ro\/\" target=\"_blank\" rel=\"noopener noreferrer\" data-saferedirecturl=\"https:\/\/www.google.com\/url?q=http:\/\/culturaindirect.ro&amp;source=gmail&amp;ust=1596876372701000&amp;usg=AFQjCNH4AAV8yxERhCk0oJUpmX_3TdjIxw\">culturaindirect.ro<\/a>: \u201eAm z\u0103rit lumin\u0103\u201d de Marin Sorescu \u0219i un poem din volumul \u201eR\u0103t\u0103ciri\u201d de Hora\u021biu M\u0103l\u0103ele.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Continu\u0103m s\u0103 lans\u0103m proiecte noi pe platforma culturaindirect.ro. Scriitorul, jurnalistul \u0219i dramaturgul Matei Vi\u0219niec \u0219i poetul Ion Mure\u0219an ne \u00eenc\u00e2nt\u0103&#8230;<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":13820,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9,52,8],"tags":[],"class_list":["post-13819","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-evenimente-on-line","category-recomandari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13819","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13819"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13819\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13821,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13819\/revisions\/13821"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/13820"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13819"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13819"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13819"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}