{"id":15378,"date":"2020-12-07T09:00:27","date_gmt":"2020-12-07T07:00:27","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?page_id=15378"},"modified":"2021-01-27T11:20:20","modified_gmt":"2021-01-27T09:20:20","slug":"mihail-kogalniceanu-si-epoca-daciei-literare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/mihail-kogalniceanu-si-epoca-daciei-literare\/","title":{"rendered":"Mihail Kog\u0103lniceanu \u0219i epoca Daciei Literare"},"content":{"rendered":"<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne lanseaz\u0103 expozi\u021bia documentar\u0103 <em>Mihail Kog\u0103lniceanu \u0219i epoca Daciei Literare, <\/em>eveniment care marcheaz\u0103 180 de ani de la apari\u021bia revistei \u0219i aduce \u00een aten\u021bia publicului personalitatea complex\u0103 a lui Mihail Kog\u0103lniceanu.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><iframe loading=\"lazy\" title=\"Mihail Kog\u0103lniceanu \u0219i epoca Daciei Literare | Expozi\u021bie on-line\" src=\"https:\/\/player.vimeo.com\/video\/487175621?dnt=1&amp;app_id=122963\" width=\"500\" height=\"281\" frameborder=\"0\" allow=\"autoplay; fullscreen; picture-in-picture; clipboard-write\"><\/iframe><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Mihail Kog\u0103lniceanu (6 septembrie 1817, Ia\u0219i \u2013 d. 20 iunie 1891, Paris), scriitor, jurnalist, memorialist, diplomat \u0219i om politic. S-a num\u0103rat printre membrii fondatori ai Societ\u0103\u021bii Literare Rom\u00e2ne (1866), devenit\u0103, \u00een 1867, Societatea Academic\u0103 Rom\u00e2n\u0103, al c\u0103rei pre\u0219edinte a fost \u00eentre 1887 \u2013 1890. Colaborator apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cei doi oameni de stat au \u00eentocmit \u00eempreun\u0103 un amplu plan de reforme care vor pune bazele constituirii statului rom\u00e2n modern. Pre\u0219edinte al Consiliului de Mini\u0219tri, titular la Ministerul de Interne \u0219i Ministerul de Externe, Mihail Kog\u0103lniceanu a fost unul dintre cei mai importan\u021bi demnitari ai genera\u021biei sale. \u00cen timpul mandatului s\u0103u la conducerea Ministerului de Externe, Rom\u00e2nia \u0219i-a declarat \u201eindependen\u021ba\u201d fa\u021b\u0103 de Imperiul Otoman, la 9 mai 1877. Personalitate cu vast\u0103 experien\u021b\u0103 politic\u0103 \u0219i diplomatic\u0103, a fost unul dintre liderii marcan\u021bi ai Partidului Na\u021bional Liberal. Totodat\u0103, Mihail Kog\u0103lniceanu a fost unul dintre cei mai mari oameni de cultur\u0103 ai veacului al XIX-lea, contribuind cu succes la cercetarea istoriei na\u021bionale \u0219i dezvoltarea literaturii rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen acest sens, a fondat revista <em>Dacia Literar\u0103<\/em> (Ia\u0219i), iar \u00een articolul inaugural a sintetizat idealurile scriitorilor pa\u0219opti\u0219ti, pun\u00e2nd astfel bazele curentului cu acela\u0219i nume.<\/p>\n<p>\u00cen primul num\u0103r al revistei, sub titlul\u00a0<em>Introduc\u021bie<\/em>, Mihail Kog\u0103lniceanu public\u0103 un articol \u2013 program care sintetizeaz\u0103 \u00een patru puncte idealurile literare ale scriitorilor pa\u0219opti\u0219ti:<\/p>\n<ol>\n<li>Combaterea imita\u021biei scriitorilor str\u0103ini \u0219i a traducerilor mediocre: \u00eengrijorat de s\u0103r\u0103cia literaturii rom\u00e2ne, ale c\u0103rei opere se puteau num\u0103ra pe degete, Ion Heliade-R\u0103dulescu lansase un apel \u00eencurajator c\u0103tre tinerii scriitori: \u201eScrie\u021bi, b\u0103ie\u021bi, orice, numai scrie\u021bi!\u201d Interpret\u00e2nd \u00eendemnul din punct de vedere cantitativ, multe publica\u021bii ale epocii au \u00eencurajat o literatur\u0103 mediocr\u0103, adesea imitat\u0103 dup\u0103 crea\u021bii siropoase occidentale, pervertind gustul public. Mihail Kog\u0103lniceanu avertizeaz\u0103 asupra pericolului unei astfel de literaturi, care elimin\u0103 criteriul estetic;<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ol start=\"2\">\n<li>Crearea unei literaturi de specific na\u021bional: \u00een loc s\u0103 imite scriitorii str\u0103ini, rom\u00e2nii ar putea f\u0103uri o literatur\u0103 autohton\u0103, inspirat\u0103 din istorie, natur\u0103 \u0219i folclor. Preluat\u0103 din estetica romantic\u0103 european\u0103, aceast\u0103 tripl\u0103 recomandare se va reg\u0103si \u00een operele pa\u0219opti\u0219tilor:\n<ul>\n<li>Folclorul va face obiectul preocup\u0103rilor teoretice, dar va deveni \u0219i surs\u0103 important\u0103 de inspira\u021bie.\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Alecu_Russo\">Alecu Russo<\/a>, \u00een studiul\u00a0<em>Poezia poporal\u0103<\/em>, define\u0219te folclorul ca pe o oglind\u0103 realist\u0103 a vie\u021bii poporului \u0219i ca pe un izvor nesecat de inspira\u021bie pentru literatura cult\u0103. El \u00eel va ajuta pe Vasile Alecsandri s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 prima culegere de\u00a0<em>Poezii poporale ale rom\u00e2nilor<\/em>(1852), urmat\u0103 de\u00a0<em>Balade (C\u00eentice b\u0103tr\u00eene\u0219ti<\/em>). Multe dintre poeziile volumului\u00a0<em>Doine \u0219i l\u0103crimioare<\/em> de Vasile Alecsandri sunt \u00een metru popular. Gh. Asachi valorific\u0103 mitologia popular\u0103 \u00eentr-o suit\u0103 de balade \u0219i legende. Expresia cea mai profund\u0103 a inspira\u021biei folclorice se reg\u0103se\u0219te \u00eens\u0103 \u00een capodopera\u00a0<em>Zbur\u0103torul<\/em> de\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Ion_Heliade%E2%80%93R%C4%83dulescu\">Ion Heliade-R\u0103dulescu<\/a>;<\/li>\n<li>Natura va face obiectul unor ample relat\u0103ri de c\u0103l\u0103torie, ca\u00a0<em>O primblare la mun\u021bi<\/em>sau\u00a0<em>Balta Alb\u0103<\/em> de\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Vasile_Alecsandri\">Vasile Alecsandri<\/a>,\u00a0<em>Memorial de c\u0103l\u0103torie<\/em> de\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Grigore_Alexandrescu\">Grigore Alexandrescu<\/a>\u00a0\u0219.a. Elogiul frumuse\u021bilor patriei apare, de asemenea, \u00een volumul\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/w\/index.php?title=Pasteluri&amp;action=edit&amp;redlink=1\"><em>Pasteluri<\/em><\/a> de Vasile Alecsandri;<\/li>\n<li>Istoria este privit\u0103 ca model pentru contemporani, fie pentru a exprima idealul de eliberare \u0219i unitate na\u021bional\u0103, fie pentru a ilustra satiric realit\u0103\u021bile sociale.\u00a0<em>Alexandru L\u0103pu\u0219neanul<\/em> de C. Negruzzi face parte dintr-un \u00eentreg ciclu de\u00a0<em>Fragmente istorice<\/em>\u00een proz\u0103, \u00een timp ce Alecsandri creeaz\u0103 ample poeme eroice ca\u00a0<em>Dan, c\u0103pitan de plai<\/em>,\u00a0<em>Dumbrava Ro\u0219ie<\/em>\u00a0sau drame istorice ca\u00a0<em>Despot-vod\u0103<\/em>. Foarte gustate \u00een epoc\u0103 sunt fiziologiile (echivalente \u00een proz\u0103 ale satirei sau ale fabulei), cum ar fi\u00a0<em>Cuconi\u021ba Dr\u0103gana<\/em> de\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Ion_Heliade%E2%80%93R%C4%83dulescu\">Ion Heliade-R\u0103dulescu<\/a>\u00a0sau\u00a0<em>Fiziologia provin\u021bialului<\/em> de\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Constantin_Negruzzi\">Constantin Negruzzi<\/a>;<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ol start=\"3\">\n<li>Lupta pentru unitatea limbii: \u201e\u021a\u0103lul nostru este realiza\u021bia dorin\u021bei ca rom\u00e2nii s\u0103 aib\u0103 o limb\u0103 \u0219i o literatur\u0103 comun\u0103 pentru to\u021bi\u201d. Eforturile \u0218colii Ardelene de unificare a limbii sunt continuate de pa\u0219opti\u0219ti, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 formuleze normele limbii literare, resping\u00e2nd exager\u0103rile latiniste \u0219i pled\u00e2nd pentru introducerea alfabetului latin.\u00a0<a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Alecu_Russo\">Alecu Russo<\/a>, \u00eentr-o serie de\u00a0<em>Cuget\u0103ri<\/em>publicate \u00een \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d respinge curentele latiniste care prin sistemele lingvistice propuse \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 mo\u0219tenirea na\u021bional\u0103, iar <a href=\"https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Ion_Heliade%E2%80%93R%C4%83dulescu\">Ion Heliade-R\u0103dulescu<\/a>\u00a0scrie\u00a0<em>Gramatica rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, \u00een care combate scrierea etimologic\u0103 \u0219i are p\u0103reri juste despre \u00eembog\u0103\u021birea limbii cu neologisme;<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<ol start=\"4\">\n<li>Dezvoltarea spiritului critic: sper\u00e2nd ca prin impunerea acestor reguli s\u0103 creeze un sistem de valori pentru publicul rom\u00e2n, Mihail Kog\u0103lniceanu introduce \u0219i conceptul de critic\u0103 obiectiv\u0103, subliniind c\u0103 analiza critic\u0103 se va face numai asupra operei: \u201eCritica noastr\u0103 va fi nep\u0103rtinitoare. Vom critica cartea, iar nu persoana.\u201d<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Grafic\u0103: Cristina Milca<\/p>\n<p>Coordonator expozi\u021bie: Alina Niculescu<\/p>\n<p>Montaj: Ilinca Stratan<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne lanseaz\u0103 expozi\u021bia documentar\u0103 Mihail Kog\u0103lniceanu \u0219i epoca Daciei Literare, eveniment care marcheaz\u0103 180 de ani&#8230;<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":15373,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-15378","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-recomandari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15378","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15378"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15378\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15401,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15378\/revisions\/15401"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/15373"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15378"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15378"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15378"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}