{"id":17013,"date":"2021-03-18T14:24:05","date_gmt":"2021-03-18T12:24:05","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=17013"},"modified":"2021-03-20T18:38:55","modified_gmt":"2021-03-20T16:38:55","slug":"festivalul-international-matei-visniec-21-27-martie-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/festivalul-international-matei-visniec-21-27-martie-2021\/","title":{"rendered":"Festivalul Interna\u021bional \u201eMatei Vi\u0219niec\u201d | 21 \u2013 27 martie 2021"},"content":{"rendered":"

Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne organizeaz\u0103 prima edi\u021bie a Festivalului Interna\u021bional \u201eMatei Vi\u0219niec\u201d \u00een perioada 21 \u2013 27 martie 2021, marc\u00e2nd, prin prima \u0219i ultima zi ale proiectului, dou\u0103 date importante \u00een calendarul cultural \u2013 Ziua Interna\u021bional\u0103 a Poeziei<\/em> \u0219i Ziua Mondial\u0103 a Teatrului<\/em>.<\/p>\n

\u00cen fiecare zi, \u00a0\u00eencep\u00e2nd \u00a0cu ora 11.00, vom posta \u2013 pe pagina de Facebook, pe site-ul MNLR \u0219i pe platforma culturaindirect.ro \u2013 Dimine\u021bile festivalului<\/em>, o serie de lecturi din crea\u021biile proprii ale poe\u021bilor invita\u021bi, care locuiesc \u00een \u021bar\u0103 sau \u00een str\u0103in\u0103tate: Anca Mizumschi (Arizona, S.U.A.), Irina Nechit (Republica Moldova), Florin Iaru, Carmen Veronica Steiciuc, Vlad Berariu, Teodor Dun\u0103, Andrei Codrescu (Brooklyn, S.U.A.).<\/p>\n

Serile festivalului sunt dedicate dramaturgiei \u0219i cinematografiei. Piese de teatru, montate de regizori din Rom\u00e2nia, Fran\u021ba, Italia, Spania, Brazilia \u0219i Uruguay, performance-urile \u201eDecomposed Theatre\u201d,<\/em> concepute de opt regizori din cadrul Trupei de Teatru Trap Door<\/a>, coordonate de regizoarea american\u0103 Beata Pilch, lecturi de tip \u201emaquette\u201d ale actorilor trupei de teatru L\u2019\u00c9chosc\u00e8ne<\/a> din Fran\u021ba, spectacolul de marionete semnat de Eric Deniaud, precum \u0219i adaptarea cinematografic\u0103 \u201eDin\u021bii<\/a>\u201d, \u00een regia lui Rare\u0219 H. Stoica, vor fi postate \u00een regim live<\/em> pe pagina de Facebook a MNLR, al\u0103turi de conferin\u021bele sus\u021binute de George Banu, teatrolog, eseist \u0219i profesor emerit la Sorbonne Nouvelle \u2013 Paris.<\/p>\n

Din 21 martie, Teatrul Na\u021bional Radiofonic \u2013 partener al proiectului \u2013 va lansa, pe site-ul www.eteatru.ro<\/a>,\u00a0 colec\u021bia Matei Vi\u0219niec, o bogat\u0103 arhiv\u0103 de spectacole radiofonice realizate dup\u0103 piesele sale de teatru. Matei Vi\u0219niec se afl\u0103 \u00een topul dramaturgilor cu cele mai multe piese de teatru radiofonic jucate, al\u0103turi de nume precum Shakespeare, Cehov \u0219i Caragiale.<\/p>\n

La sediul MNLR din Strada Nicolae Cre\u021bulescu 8, vizitatorii muzeului vor putea viziona, pe ecranele din cadrul expozi\u021biei de baz\u0103, prezentarea poemelor grafice semnate de Matei Vi\u0219niec, precum \u0219i seria de filme documentare prin intermediul c\u0103rora scriitorul ne propune o c\u0103l\u0103torie prin Parisul traseelor sale profesionale \u0219i afective, la Festivalul de Teatru de la Avignon, dar \u0219i \u00een alte zone \u00eenv\u0103luite de lumina Proven\u021bei: \u201eParisul lui Matei\u201d, \u201eVi\u0219niec, rege la Avignon\u201d \u0219i \u201eProven\u021ba, Paradisul posibil\u201d, produc\u021bii TVR Ia\u0219i, realizate de echipa format\u0103 din Andreea \u0218tiliuc (realizator),\u00a0 Relu Tab\u0103r\u0103 (director de imagine) \u0219i Drago\u0219 Brehnescu (montaj).<\/p>\n

Organizat sub semnul Zilei Interna\u021bionale a Francofoniei<\/em>, proiectul este realizat de Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u0219ti prin Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne.<\/p>\n

Parteneri ai proiectului<\/strong>: Casa de Produc\u021bie a TVR, TVR Ia\u0219i, Ambasada Uruguay \u00een Rom\u00e2nia, Teatro El Galp\u00f3n, Trap Door, Asocia\u021bia Persona, Culturas em Movimento, ACTI Teatri Indipendenti, L\u2019\u00c9chosc\u00e8ne, Collectif Kahraba, Teatrul Bulandra, Teatrul Na\u021bional \u201eLucian Blaga\u201d din Cluj-Napoca, Teatrul \u201eSzigligeti\u201d din Oradea, Institutul Cultural Maghiar Bucure\u0219ti \/ Magyar Kultur\u00e1lis Int\u00e9zet Bukarest, Teatrul Municipal \u201eMatei Vi\u0219niec\u201d din Suceava, eTeatru.ro, Teatrul F\u0103r\u0103 Nume, UNITER, UNATC<\/p>\n

Parteneri media<\/strong>: RFI Rom\u00e2nia, Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional, Radio Rom\u00e2nia Actualit\u0103\u021bi, Radio Rom\u00e2nia Cultural, Radio Rom\u00e2nia Ia\u0219i, Bucure\u0219ti FM, Radio Rom\u00e2nia Cluj, Radio Clasic, Observator cultural, Revista \u201eFamilia\u201d, Modernism, Zile \u0219i Nop\u021bi, Agen\u021biadeCarte.ro, AGERPRES<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer-ul festivalului aici<\/a>.<\/p>\n

***<\/p>\n

Matei Vi\u0219niec locuie\u0219te \u00een prezent la Paris, unde ajunge pentru prima oar\u0103 la 31 de ani, \u00een 1987. Tr\u0103ie\u0219te \u00eentre dou\u0103 culturi, \u00eentre dou\u0103 sensibilit\u0103\u021bi \u0219i dou\u0103 orizonturi de a\u0219teptare diferite. Este poet, dramaturg, romancier \u0219i jurnalist. Talentul s\u0103u de grafician \u00eel ve\u021bi descoperi \u00een prezentarea poemelor grafice, expuse la sediul MNLR din Strada Nicolae Cre\u021bulescu 8, \u00een sala dedicat\u0103 avangardei rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Debuteaz\u0103 \u00een revista \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, \u00een 1972, iar editorial, \u00een 1980, cu volumul de poezii \u201eLa noapte va ninge\u201d, urmat de \u201eOra\u0219ul cu un singur locuitor\u201d (1982) \u0219i \u201e\u00cen\u021beleptul la ora de ceai\u201d (1984). Poezia este, pentru Matei Vi\u0219niec, \u201einstrument de cunoa\u0219tere, spa\u021biu de libertate, oglind\u0103 identitar\u0103\u201d, aceasta fiind prezent\u0103 \u00een toate celelalte genuri literare abordate, \u00een teatru \u0219i \u00een romane. Membru al Cenaclului de Luni, Matei Vi\u0219niec consider\u0103 poezia o form\u0103 de rezisten\u021b\u0103 cultural\u0103, de continuitate reflexiv\u0103 \u0219i o leg\u0103tur\u0103 permanent\u0103 cu limba rom\u00e2n\u0103: poezie scriind zilnic \u0219i \u00eentotdeauna \u00een limba matern\u0103.<\/p>\n

\u00cenainte de plecarea din \u021bar\u0103, piesele sale de teatru sunt interzise sistematic scenei de cenzura comunist\u0103, ele circul\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00een regim de samizdat literar. Piesele de teatru le scrie \u00een limba francez\u0103 \u0219i le traduce el \u00eensu\u0219i \u00een rom\u00e2n\u0103. Titlurile pieselor reflect\u0103 pl\u0103cerea jocului \u0219i a metaforei (\u201eFrumoasa c\u0103l\u0103torie a ur\u0219ilor panda povestit\u0103 de un saxofonist care avea o iubit\u0103 la Frankfurt\u201d, \u201eMansard\u0103 la Paris cu vedere spre moarte\u201d, \u00eent\u00e2lnire imaginar\u0103 a dramaturgului cu filosoful Emil Cioran, \u201eNina sau despre fragilitatea pesc\u0103ru\u0219ilor \u00eemp\u0103ia\u021bi\u201d, o revizitare, peste timp, a personajelor \u0219i mo\u0219tenirii cehoviene). \u00cen piese precum \u201eIstoria comunismului povestit\u0103 pentru bolnavii mintal\u201d, \u201eTeatru descompus sau Omul-pubel\u0103\u201d, \u201eOccident Express\u201d sau \u00een \u201eTrilogia balcanic\u0103\u201d abordeaz\u0103 problematici precum dictatura comunist\u0103, pactul cu puterea, demagogia, dar \u0219i tensiunile \u0219i conflictele actuale cauzate de fenomenul migra\u021biei, de consecin\u021bele tragice ale violen\u021bei \u0219i ale r\u0103zboiului, ale sp\u0103l\u0103rii pe creier, ale \u201enop\u021bii absurdului\u201d, dar \u0219i falsa comunicare (\u201epedalare \u00een vid\u201d).<\/p>\n

Este considerat cel mai important dramaturg rom\u00e2n contemporan. Piesele sale sunt montate \u00een fiecare an la binecunoscutul Festival de la Avignon, fiind traduse \u00een peste 20 de limbi \u015fi jucate \u00een peste 50 de \u0163\u0103ri. A primit numeroase distinc\u021bii, printre care amintim: Premiul UNITER pentru cea mai bun\u0103 pies\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a anului 1990, pentru piesa \u201eAngajare de clovn\u201d; Premiul de Dramaturgie al anului 1998 al Academiei Rom\u00e2ne; Premiul \u201eTh\u00e9\u00e2tre vivant\u201d, acordat de Radio France Internationale, \u00een 1998, pentru \u201eTeatru descompus\u201d; Premiul presei la Festivalul de teatru de la Avignon, \u00een 1996 \u0219i 2008; Premiul \u201eJean Monnet\u201d \u00een cadrul Festivalului \u201eLitt\u00e9ratures Europ\u00e9ennes\u201d, \u00een 2016 (Cognac, Fran\u021ba); Chevalier des Arts et des Lettres pentru \u00eentreaga activitate, \u00een 2018; Chevalier de l’ordre national du M\u00e9rite, numit prin decret preziden\u021bial, \u00een 2020.<\/p>\n

Ca jurnalist, a lucrat la BBC (Anglia), iar din 1990 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, la Radio France Internationale (RFI). Prin \u201eCronica ideilor tulbur\u0103toare\u201d, urmat\u0103 de \u201eCronica realit\u0103\u021bilor tulbur\u0103toare\u201d, Matei Vi\u0219niec radiografiaz\u0103 lumea de ast\u0103zi din perspectiva reflec\u021biei critice a jurnalistului ca interpret, care \u00ee\u0219i asum\u0103 misiunea de a demasca orice inten\u021bie care atac\u0103 libertatea \u0219i democra\u021bia. Devine cet\u0103\u0163ean francez \u00een 1993, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i \u00eens\u0103 \u015fi cet\u0103\u0163enia rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Prin piesele de teatru \u0219i adapt\u0103rile cinematografice pe care vi le prezent\u0103m \u00een cadrul festivalului, v\u0103 invit\u0103m s\u0103 descoperi\u021bi moduri originale \u0219i autentice de mise-en-<\/em> sc\u00e8ne <\/em>a acestui \u201ematerial viu\u201d, textul, despre care Matei Vi\u0219niec scria: \u201eOdat\u0103 lansat, odat\u0103 st\u00e2rnite energiile sale l\u0103untrice, tu, ca scriitor, nu mai po\u021bi face chiar ce vrei. Textul \u00eencepe s\u0103-\u021bi dicteze el anumite direc\u021bii, \u00ee\u021bi impune voin\u021ba sa interioar\u0103. De multe ori mi s-a \u00eent\u00e2mplat, scriind o pies\u0103, s\u0103 descop\u0103r cu stupoare c\u0103 un personaj pe care \u00eel doream secundar \u00eencepe \u00abs\u0103-\u0219i fac\u0103 din ce \u00een ce mai mult loc\u00bb, s\u0103 creasc\u0103 \u0219i s\u0103 ia locul personajelor care \u00een mintea mea erau principale.\u201d (Cuv\u00e2nt introductiv la volumul \u201eOmul din cerc: antologie de teatru scurt 1977-2010\u201d, Editura Paralela 45, 2011)<\/p>\n

Programul festivalului:<\/strong><\/p>\n

Duminic\u0103, 21 martie 2021, ora 10.00<\/strong>
\nDifuzare pe \u00a0pagina de Facebook<\/a>\u00a0a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro<\/a> \u0219i pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro<\/a>
\nCuv\u00e2nt \u00een deschiderea festivalului
\nProf. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al MNLR \u0219i ini\u021biatorul proiectului<\/p>\n

Duminic\u0103, 21 martie 2021, ora 11.00
\n<\/strong>Difuzare pe \u00a0pagina de Facebook<\/a>\u00a0 a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro<\/a> \u0219i pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro<\/a>
\nDimine\u021bile festivalului<\/em>
\nInvitat\u0103: scriitoarea Anca Mizumschi
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu 1993, anul debutului ei \u00een volum, a publicat urm\u0103toarele lucr\u0103ri: \u201eEst\u201d (Editura Viitorul Rom\u00e2nesc, 1993);\u00a0\u201eOpera Capital\u0103\u201d\u00a0(Editura Albatros,\u00a01995);\u00a0\u201ePoze cu zim\u021bi\u201d (Editura\u00a0 Brumar,\u00a02008); \u201eAnca lui Noe\u201d (Editura Humanitas, 2009);\u00a0\u201eVersouri\u201d\u00a0(Editura Humanitas, 2010);\u00a0\u00a0\u201e\u00cen moalele cerului\u201d (Editura\u00a0Brumar,\u00a02012);\u00a0\u201e\u021aara mea suspendat\u0103\u201d (Editura Herg Benet, 2018). Antologii de autor: \u201eCarte de citire\u201d (Editura Blumenthal, 2012); \u201eMadugrada\u201d (Editura Vinea, 2013); \u201eMetropolitana\u201d (Epubli, 2018). Antologii (selec\u021bie):\u00a0\u201eStrong. Romanian-Polish Anthology\u201d (Polish Cultural Institute, 1997), \u201e27 Romanian Poets \/ Om jag inte f\u00e5r tala med n\u00e5gon nu\u201d (Tranan Publishing House, Stockholm, 2011), \u201eTranzbordare\u201d (Casa de Editur\u0103 Max Blecher, 2013), \u201eCele mai frumoase poeme din\u00a02012\u201d (Editura Tracus Arte, 2013); \u201eAcum noi suntem anticii\u201d (Editura Cartier, 2020). Poemele sale au fost traduse \u00een spaniol\u0103, suedez\u0103, german\u0103, italian\u0103, francez\u0103, maghiar\u0103, ceh\u0103, albanez\u0103\u00a0\u0219i\u00a0chinez\u0103. Conferin\u021bele \u0219i articolele sale de scriitor \u0219i psiholog includ teme ca: identitate \u0219i exil, conceptul de demnitate \u0219i trauma transgenera\u021bional\u0103. Este realizatoarea\u00a0emisiunii \u201eRe\u021bete coolturale\u201d \u2013 ARCA TV\u00a0(Association of the Romanian Communities Abroad), o platform\u0103 de comunicare\u00a0TV\u00a0a Diasporei rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Duminic\u0103, 21 martie 2021, ora 13.00
\n<\/strong>Difuzare pe\u00a0pagina de Facebook<\/a>\u00a0 a MNLR
\nChestionarul lui Bernard Pivot
\n<\/strong>Matei Vi\u0219niec r\u0103spunde \u00eentreb\u0103rilor chestionarului lui Bernard Pivot, transmise de Mihai \u021a\u0103rn\u0103, regizor al Teatrului f\u0103r\u0103 nume. Bernard Pivot, realizatorul emisiunii \u201eBouillon de culture\u201d, a creat acest chestionar pentru a-i intervieva, \u00eentr-un mod original, pe invita\u021bii s\u0103i.<\/p>\n

Duminic\u0103, 21 martie 2021, ora 18.00
\n<\/strong>Difuzare live<\/em> pe \u00a0pagina de Facebook<\/a>\u00a0 a MNLR
\nPiesa de teatru \u201eBuzunarul cu p\u00e2ine\u201d de Matei Vi\u0219niec
\nRegia: Tudor Chiril\u0103
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

De la \u201eBuzunarul cu p\u00e2ine\u201d (una dintre piesele scurte scrise de Matei Vi\u0219niec \u00eenainte de plecarea din \u021bar\u0103) la \u201eTeatru descompus sau Omul-pubel\u0103\u201d, personajele \u2013 b\u0103rbatul cu p\u0103l\u0103rie, alerg\u0103torul, iluzionistul, omul cu g\u00e2ndacul, m\u00e2nc\u0103torul de carne \u2013 tr\u0103iesc \u00eentr-o lume pe dos, prins\u0103 \u00eentr-o amnezie colectiv\u0103, privat\u0103 de libertate.<\/p>\n

Subiectul piesei \u201eBuzunarul cu p\u00e2ine\u201d porne\u0219te de la un fapt real, a\u0219a i-a m\u0103rturisit dramaturgul Matei Vi\u0219niec regizorului Tudor Chiril\u0103, \u0219i anume, o \u00eent\u00e2mplare la care a asistat \u00eentr-o zi, \u00een perioada \u00een care f\u0103cea naveta ca profesor, \u00een Rom\u00e2nia, c\u00e2nd a auzit un c\u00e2ine care urla \u00eentr-o f\u00e2nt\u00e2n\u0103. Acesta devine personajul parabolei, cel care supravie\u021buie\u0219te cu ajutorul a dou\u0103 personaje, care \u00eel hr\u0103nesc, \u00eens\u0103 nu reu\u0219esc s\u0103-l salveze din ad\u00e2ncurile f\u00e2nt\u00e2nii \u0219i care sunt, la r\u00e2ndul lor, \u00eenchise \u00eentr-un spa\u021biu.<\/p>\n

\u201ePiesa este o halucina\u021bie \u00een doi, un vis greu care pare a se perpetua la infinit, f\u0103r\u0103 ie\u0219ire, ca o Band\u0103 a lui Moebius ce absoarbe \u0219i \u00eenghite existen\u021be aidoma unei g\u0103uri negre a spiritului.\u201d (Tudor Chiril\u0103)<\/p>\n

\u00cen distribu\u021bie: Ada Simionic\u0103 \u0219i Ioan Coman; organizator produc\u021bie: Sorin Cristea; regia de platou: Traian Radu; sunet: R\u0103zvan Ni\u0163escu; postprocesare sunet: Mihnea Ciulei; scenografie decor: Bogdan Brolla; costume: Silvia Porojnicu; operator: Iulian Ene; director de imagine: Eugen Demeterc\u0103; montaj: Robert Kall\u00f3s; produc\u0103tori: Lucia Constantinescu, Tudor Chiril\u0103, Marius Av\u0103dani; produc\u0103tor delegat: Dana Andriescu; produc\u0103tor coordonator: Demeter Andr\u00e1s Istv\u00e1n.
\nDurata: 1 h 33 min
\nC\u00e2\u015ftig\u0103tor al Premiului UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru TV, anul 2016
\nSpectacolul face parte din programul Casei de produc\u021bie TVR de promovare a dramaturgiei contemporane.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailier-ul aici<\/a>.<\/p>\n

Duminic\u0103, 21 martie 2021, ora 19.50
\n<\/strong>Difuzare pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro<\/a> \u0219i pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro<\/a>
\nMesajul lui Matei Vi\u0219niec despre \u201eDecomposed Theatre\u201d, proiect al trupei de teatru Trap Door
\nMaterial \u00een limba englez\u0103, subtitrare \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Trap Door este o companie de teatru independent din Chicago, \u00eenfiin\u021bat\u0103 de regizoarea american\u0103 Beata Pilch \u00een 1994, av\u00e2nd ca scop identificarea literaturii noi, provocatoare, rare \u0219i punerea ei \u00een scen\u0103 \u00een moduri neobi\u0219nuite, de aceea o mare parte a produc\u021biilor teatrului sunt premiere mondiale. Este cea mai mare companie de teatru din Statele Unite, \u00een ceea ce prive\u0219te montarea \u0219i promovarea pieselor din dramaturgia modern\u0103 \u0219i european\u0103. Stagiunea actual\u0103 marcheaz\u0103 al 27-lea an al companiei Trap Door \u00een cartierul istoric Bucktown din Chicago. Dramaturgii europeni prefera\u021bi sunt Werner Schwab, Rainer Werner Fassbinder, Fernando Arrabal \u0219i, \u00een mod special, Stanislaw Witkiewicz, a c\u0103rui pies\u0103 \u201eThe Madman and the Nun\u201d (\u201eNebunul \u0219i c\u0103lug\u0103ri\u021ba\u201d) s-a jucat la inaugurarea teatrului, \u00een 1994.<\/p>\n

Duminic\u0103, 21 martie 2021, ora 20.00
\n<\/strong>Difuzare live pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\nPerformance #1: \u201eThe Runner\u201d & \u201eIllusionist\u201d\/\u201eAlerg\u0103torul\u201d \u0219i \u201eIluzionistul\u201d
\nRegizor: Katarzyna Winska
\nActori: John Kahara \u0219i Michael Mejia
\nConsultant: Catherine Sullivan
\nLumini: Richard Norwood
\nAsisten\u021bi regie: Gary Damico and Anna Klos
\nMuzica original\u0103: Michael Mejia
\nTraducere text: Jozefina Komporaly
\nProiect ini\u021biat de Trap Door, trup\u0103 de teatru condus\u0103 de regizoarea american\u0103 Beata Pilch
\nV.o. \u00een limba englez\u0103 cu subtitrare \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Matei Vi\u0219niec a impus o singur\u0103 condi\u021bie regizorilor \u201eDecomposed Theatre\u201d: libertate absolut\u0103. Astfel, regizoarea polonez\u0103 Katarzyna Wi\u0144ska a reconstruit dou\u0103 monologuri ca o scen\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare. Mai mult, a introdus dou\u0103 texte noi pe care le-a g\u0103sit pe YouTube. Unul este un material publicitar pentru o imens\u0103 nav\u0103 de croazier\u0103, pe care l-a transformat \u00een scena primului episod: alerg\u0103torul\/muzician \u0219i muzicianul\/iluzionist. Cel de-al doilea text pe care l-a ad\u0103ugat este despre un alerg\u0103tor\/ blogger care prezint\u0103 un smartphone pe care \u00eel folose\u0219te pentru a filma propriul curs de preg\u0103tire a maratonului. Continu\u0103 s\u0103-\u0219i prezinte ultimul \u201efilm\u201d, c\u00e2nt\u00e2nd la chitar\u0103 pe versuri \u2013 monologul alerg\u0103torului lui Matei Vi\u0219niec. Filmul, derulat pe un drum de \u021bar\u0103 nesf\u00e2r\u0219it, este proiectat \u00een spatele magicianului, care \u00ee\u0219i prezint\u0103 trucurile. Ideea original\u0103 a piesei \u2013 \u201etextele ca fragmente ale unei oglinzi sparte\u201d \u2013 este reflectat\u0103 \u00een oglinda supradimensionat\u0103 a ochelarilor de soare ai alerg\u0103torului. Ei reflect\u0103 \u201efilmul alerg\u00e2nd\u201d, spa\u021biul real al studioului \u0219i ecranul calculatorului s\u0103u; un joc al \u201ereflec\u021biilor nesf\u00e2r\u0219ite\u201d. Publicul este reprezentat de pasageri virtuali ai navei de croazier\u0103 Golden Gate. C\u00e2nd to\u021bi pasagerii, \u00een afar\u0103 de unul, dispar \u0219i nava se \u00eendreapt\u0103 spre cer, duetul continu\u0103 spectacolul pe o nav\u0103 spa\u021bial\u0103.<\/p>\n

Katarzyna Wi\u0144ska s-a n\u0103scut \u00een Var\u0219ovia, \u00een 1953. Are un masterat \u00een lingvistic\u0103 aplicat\u0103 la Universitatea din Var\u0219ovia. \u00cencep\u00e2nd din 1995, a ini\u021biat \u0219i a condus dou\u0103 trupe de teatru independent, non-profit: Teatr Opera Buffa, cu persoane care sufer\u0103 de schizofrenie, organiz\u00e2nd c\u0103l\u0103torii la Edinburgh \u0219i Elsinore cu performance-urile Hamlet; Kinoteatr Bluboks cu actori amatori \u0219i profesioni\u0219ti, pun\u00e2nd \u00een scen\u0103 piese adaptate sau propriile texte. A publicat dou\u0103 reviste glamour cu recenzii despre cei 25 de ani de scris, film\u0103ri \u0219i actorie.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer-ul aici<\/a>.<\/p>\n

Duminic\u0103, 21 martie 2021, ora 21.00
\n<\/strong>Difuzare live pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\n\u201eTroppi (ormai) su questa vecchia chiatta\u201d
\nText: Matei Vi\u0219niec
\nTraducere: Debora Milone \u0219i Beppe Rosso
\nActori: Paola Di Mitri, Miriam Fieno, Ture Magro, Beppe Rosso, Bamba Seck
\nRegia: Beppe Rosso
\nAsistent regie: Sara Consoli
\nLumini: Lucio Diana
\nCostume: Roberta Vachietta
\nProduc\u021bie: Acti Teatri Indipendenti
\nV.o. \u00een limba italin\u0103<\/strong><\/p>\n

Sosesc din Pakistan, Afghanistan, Siria, Irak, Libia, Mali sau alte locuri, unde via\u021ba nu pare s\u0103 mai aib\u0103 vreun viitor. Au un singur lucru \u00een minte: s\u0103 ajung\u0103 \u00een Europa. Dar \u0219i vechiul continent pare pierdut. Poate Teatrul s\u0103 devin\u0103 un spa\u021biu al reflec\u021biei pe aceste subiecte? Sentimentul de nelini\u0219te resim\u021bit \u00een momentul \u00een care motorul se opre\u0219te \u00een mijlocul m\u0103rii, nesiguran\u021ba de a nu ajunge la cap\u0103tul c\u0103l\u0103toriei, toate acestea fac trimitere la teama care str\u0103bate aceast\u0103 epoc\u0103 \u0219i care ne face s\u0103 sper\u0103m la o lume care va-s\u0103-fie.<\/p>\n

Teatrul lui Vi\u0219niec ne invit\u0103 s\u0103 ne conect\u0103m la problemele sociale actuale, f\u0103c\u00e2nd apel la memoria personal\u0103 \u0219i colectiv\u0103. Aceast\u0103 pies\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 analizeze \u0219i s\u0103 sublinieze aspectul uman \u0219i emo\u021bional specific fenomenului migrator develop\u00e2nd, prin scurte scene dramatice, marea dilem\u0103 moral\u0103 \u00een care se afl\u0103 Europa. Situa\u021biile care implic\u0103 migrani\u021bi \u0219i europeni se intersecteaz\u0103. Piesa nu \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 doar dramele celor care ajung \u00eentr-un final, ci \u0219i contradic\u021biile \u0219i paradoxurile unui continent care nu poate gestiona acest val al migra\u021biei.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer-ul aici<\/a>.<\/p>\n

Luni, 22 martie 2021, ora 11.00
\n<\/strong>Difuzare pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro<\/a> \u0219i pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro<\/a>
\nDimine\u021bile festivalului<\/em>
\nInvitat\u0103: Irina Nechit
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

N\u0103scut\u0103 la 1 ianuarie 1962 \u00een satul Antone\u0219ti, jude\u0163ul Cahul, Republica Moldova. Membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova \u0219i a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia.
\nA debutat cu volumul de poezie \u201e\u0218arpele m\u0103 recunoa\u0219te\u201d (Editura Hyperion, Chi\u0219in\u0103u, 1992). Premii ale Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru volumele de poezie \u201e\u0218arpele m\u0103 recunoa\u0219te\u201d (1992), \u201eCartea rece\u201d (Editura Cartier, Chi\u0219in\u0103u, 1996), \u201eUn viitor obosit\u201d (Editura Augusta, Timi\u0219oara, 1999). A mai publicat volumele de poeme \u201eGheara\u201d (Editura Vinea, Bucure\u0219ti, 2003), \u201eUn fel de lini\u0219te\u201d (Editura Vinea, Bucure\u0219ti, 2006), \u201eCopilul din ma\u0219ina galben\u0103\u201d (Editura Cartier, Chi\u0219in\u0103u, 2010), \u201eMasa de s\u0103rb\u0103toare\u201d (Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 2020). Coordonatoare a volumelor de istorii orale \u201eFemeia \u00een labirintul istoriei\u201d (Editura \u0218tiin\u021ba, 2003), \u201eDemocra\u021bia la feminin\u201d (Editura \u0218tiin\u021ba, 2005).<\/p>\n

\u00cen 2018, i-a ap\u0103rut cartea de interviuri \u201eMalul st\u00e2ng \u00eentreab\u0103 malul drept\u201d, Editura Junimea, Ia\u0219i. De asemenea, a publicat c\u0103r\u021bile \u201eGodot eliberatorul\u201d (critic\u0103 de teatru, Chi\u0219in\u0103u, 1999, premiul UNITEM pentru critic\u0103 teatral\u0103), \u201eProiectul unei tragedii\u201d (dramaturgie, Chi\u0219in\u0103u, 2001), \u201eMaimu\u021ba \u00een baie\u201d (dramaturgie, Chi\u0219in\u0103u, 2006). Este prezent\u0103 cu piesa \u201eCoridorul mor\u021bii\u201d \u00een antologia \u201eChi\u0219in\u0103u, 7 aprilie. Teatru-Document\u201d (dramaturgie, Editura Funda\u021biei \u201eCamil Petrescu\u201d, Bucure\u0219ti, 2010). Monodrama \u201eSfaturile Melaniei\u201d a ob\u021binut Premiul pentru cea mai bun\u0103 pies\u0103 contemporan\u0103 la Gala Uniunii Teatrale din Republica Moldova, 2018, \u0219i a fost montat\u0103 la Teatrul Odeon din Bucure\u0219ti, cu titlul \u201eRepublica Melania\u201d.<\/p>\n

Luni, 22 martie 2021, ora 18.00
\n<\/strong>Difuzare pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\nPerformance #2: \u201eThe Meat Eater\u201d\/ \u201eM\u00e2nc\u0103torul de carne\u201d
\nRegizor: Zachary Nicol
\nActor: Zachary Nicol
\nTraducere text: Jozefina Komporaly
\nProiect ini\u021biat de Trap Door, trup\u0103 de teatru condus\u0103 de regizoarea american\u0103 Beata Pilch
\nV.o. \u00een limba englez\u0103 cu subtitrare \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Cel de-al doilea episod pune \u00een scen\u0103 monologul scris de Matei Vi\u0219niec, \u201eM\u00e2nc\u0103torul de carne\u201d (din \u201eTeatru descompus sau Omul-pubel\u0103\u201d), cu accent asupra erotismului foamei pasionale pentru carne a vorbitorului singuratic. Tulbur\u0103toare \u0219i senzual\u0103 totodat\u0103, nevoia compulsiv\u0103 a personajului de a consuma carne se extinde tot mai mult, amenin\u021b\u00e2nd s\u0103 cuprind\u0103 \u00eentreg ora\u0219ul, dar se \u00eendreapt\u0103 \u0219i \u00eenspre interior, c\u0103tre o intimitate violent\u0103, \u201ecanibaliz\u00e2nd\u201d sinele.<\/p>\n

\u00cen exprimarea sa artistic\u0103, Zachary Nicol utilizeaz\u0103 mai multe mijloace: performace-uri, cuvinte, video \u0219i imagine. Lucr\u0103rile sale au fost prezentate la Chicago, Portland, Toronto, precum \u0219i on-line. Nicol a fost artist \u00een reziden\u021b\u0103 \u00een cadrul Annas Projects, \u00een 2020, \u0219i a participat \u00een cadrul programelor de reziden\u021b\u0103 la ACRE \u0219i Links Hall. Lucreaz\u0103 \u00een mod frecvent ca artist interpret, dar \u0219i \u00een echip\u0103 \u00een spectacole de dans, teatru \u0219i film. Contribu\u021biile recente includ proiecte cu Mlondi Zondi, Aram Atamian, Kim Brandt, Alexandra Pirici, Jonas Becker, Ginger Krebs, Elise Cowin, Catherine Sullivan, \u0219i Anna Martine Whitehead.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer-ul aici<\/a>.<\/p>\n

Luni, 22 martie 2021, ora 20.00
\n<\/strong>Difuzare live<\/em> pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\nPerformance #3: \u201eThe Man in the Circle\u201d, \u201eThe Man with a Cockroach\u201d, \u201eBrainwasher\u201d, \u201eThe Beggar\u201c\/\u201eOmul din cerc\u201d, \u201eOmul cu g\u00e2ndacul\u201d, \u201eSp\u0103l\u0103torul de creiere\u201d, \u201eVagabondul\u201d
\nRegia: Michael Mejia
\nActori: Logan Hulick, Neema Lahon, Leslie Lund, Carl Wisniewski
\nTraducere text: Jozefina Komporaly
\nProiect ini\u021biat de Trap Door, trup\u0103 de teatru condus\u0103 de regizoarea american\u0103 Beata Pilch
\nV.o. \u00een limba englez\u0103 cu subtitrare \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Piesa porne\u0219te de la tema izol\u0103rii \u0219i a felului \u00een care aceasta afecteaz\u0103 creierul uman. Ea d\u0103 na\u0219tere unei realit\u0103\u021bi \u00een\u0219el\u0103toare \u0219i unui sens fals \u00een via\u021b\u0103. Este un comentariu pe marginea problemelor de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 prezente \u00een societatea noastr\u0103. \u00cen plus, regizorul Michael Mejia a dorit s\u0103 exploreze corporalitatea, precum \u0219i momentele unui atac de panic\u0103 \u00een contextul desconsidera\u021biei pentru propria persoan\u0103 \u0219i \u00een lipsa unei identit\u0103\u021bi bine conturate. Regizorul \u00ee\u0219i pune \u00eentrebarea: ce se va \u00eent\u00e2mpla cu aceia care sunt incapabili s\u0103 se ajute pe ei \u00een\u0219i\u0219i \u0219i dac\u0103 ei ar fi singurii care ar supravie\u021bui.<\/p>\n

Michael Mejia a studiat actoria \u0219i interpretarea muzical\u0103 la Universitatea din Indiana \u00eenainte de a se muta \u00een Chicago. Mejia este managerul companiei de teatru Trap Door, \u0219i, de asemenea, actor. Semneaz\u0103 spectacole precum \u201eThe White Plague\u201d, \u201eLove and Information\u201d, \u201eThe Killer\u201d, \u201eThe Old Woman Broods\u201d, \u201eMonsieur D\u2019Eon is a Woman\u201d \u00een cadrul Teatrului Trap Door; \u201eProxy\u201d la Teatrul Underscore; \u201eKingdom\u201d la Teatrul Broken Nose; \u201eLittle Shop of Horrors\u201d la Stoughton Village Players; \u201eHair\u201d la Teatrul Harper Ensemble. Mejia este, de asemenea, compozitor, c\u00e2nt\u0103 la chitar\u0103 \u0219i pian.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer-ul aici<\/a>.<\/p>\n

Mar\u021bi, 23 martie 2021, \u00eencep\u00e2nd cu orele 10.00, 12.00, 14.00 \u0219i 16.00
\n<\/strong>Film documentar \u201eParisul lui Matei\u201d, proiectat pentru vizitatorii muzeului, \u00een spa\u021biul expozi\u021biei de baz\u0103 a MNLR din Strada Nicolae Cre\u021bulescu 8<\/p>\n

Scriitorul\u00a0Matei\u00a0Vi\u0219niec ne propune o c\u0103l\u0103torie prin\u00a0Parisul\u00a0traseelor sale profesionale \u0219i afective. E un\u00a0Paris\u00a0\u00een mi\u0219care, dar \u00een care avem timp s\u0103 vis\u0103m, un\u00a0Paris\u00a0al marilor bulevarde, dar \u0219i al str\u0103zilor misterioase. E un\u00a0Paris\u00a0al f\u00e2nt\u00e2nilor ascunse \u0219i al fa\u021badelor de o frumuse\u021be rar\u0103, ce nu se arat\u0103 turi\u0219tilor. \u00cel descoperim pe\u00a0Matei\u00a0\u00een intimitatea apartamentului s\u0103u, la masa de lucru, \u00een gr\u0103dina din spatele blocului, dar \u0219i la microfonul Radio France Internationale. Pornim \u00eempreun\u0103 cu el pe urmele unor mari arti\u0219ti rom\u00e2ni. Din Pia\u021ba Benjamin Fondane, mergem la cimitirul Montparnasse, la mormintele\u00a0lui\u00a0Emil Cioran, Eugen Ionescu, Tristan Tzara, Constantin Br\u00e2ncu\u0219i. Descoperim strada unde s-a aflat postul de radio Europa Liber\u0103, dar \u0219i cafeneaua unde Monica Lovinescu \u0219i Virgil Ierunca \u00ee\u0219i chemau prietenii. Vizit\u0103m La Maison d\u2019Europe et d\u2019Orient, o editur\u0103 care public\u0103 teatru din Europa de R\u0103s\u0103rit, din Balcani \u0219i din Caucaz. Nu rat\u0103m celebrele cafenele pariziene. Ne oprim chiar la Cafeneaua Saint-M\u00e9dard, pe care o reg\u0103sim \u0219i \u00een romanul \u201eSindromul de panic\u0103 \u00een Ora\u0219ul Luminilor\u201d. \u201eParisul\u00a0lui\u00a0Matei\u201d este o c\u0103l\u0103torie \u00eentre realitate \u0219i vis, \u00een care privim ora\u0219ul prin lentila fabuloas\u0103 a scriitorului.<\/p>\n

Documentarul este o produc\u0163ie TVR Ia\u015fi, semnat\u0103 de Andreea \u015etiliuc (realizator), Relu Tab\u0103r\u0103 (director de imagine) \u015fi Drago\u015f Brehnescu (montaj).
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu subtitrare \u00een limba englez\u0103<\/strong><\/p>\n

Mar\u021bi, 23 martie 2021, ora 11.00
\n<\/strong>Difuzare pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro<\/a> \u0219i pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro<\/a>
\nDimine\u021bile festivalului<\/em>
\nInvitat: scriitorul Florin Iaru
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Poet, publicist \u0219i scenarist, membru al Cenaclului de Luni, Florin Iaru public\u0103 \u00een 1981 volumul \u201eC\u00eentece de trecut strada\u201d, care se bucur\u0103 de un mare succes editorial, apoi, al\u0103turi de Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Traian T. Co\u0219ovei \u0219i Ion Stratan, semneaz\u0103 \u201eAer cu diamante\u201d (1982), manifestul poe\u021bilor optzeci\u0219ti.<\/p>\n

Este un personaj emblematic al genera\u021biei bucure\u0219tene a anilor \u02bc80. Opere (selec\u021bie): \u201eC\u00eentece de trecut strada\u201d (1981), \u201eAer cu diamante\u201d (1982), \u201eLa cea mai \u00eenalt\u0103 fic\u021biune\u201d (1984), \u201e\u00cennebunesc \u0219i-mi pare r\u0103u\u201d (1990), \u201ePoeme alese\u201d (2002), \u201eFraier de Bucure\u0219ti\u201d (2011), \u201ePovestiri cu final schimbat (2013)\u201d, \u201eS\u00eenii verzi\u201d (2007). \u021aine cursuri de creative writing, face parte din echipa redac\u021bional\u0103 a s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului \u201eCa\u021bavencii\u201d.<\/p>\n

Mar\u021bi, 23 martie 2021, ora 16.00
\n<\/strong>Difuzare live<\/em> pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\n<\/strong>Spectacol de marionete \u201eVoix dans le noir\u201d\/ \u201eVoci \u00een \u00eentuneric\u201d
\nAutor: Matei Vi\u0219niec
\nCrea\u021bie \u0219i interpretare: Eric Deniaud
\nV.o. \u00een limba francez\u0103<\/strong>
\nPies\u0103 de teatru montat\u0103 de Collectif Kahraba (Liban, 2009)<\/p>\n

Eric Deniaud este absolvent magna cum laude al Institutului Interna\u0163ional al Marionetei din ora\u015ful Charleville-M\u00e9zi\u00e8re, situat \u00een nordul Fran\u0163ei, institut celebru \u00een \u00eentreaga lume, al c\u0103rui pre\u0219edinte, \u00eentre 2000 \u0219i\u00a0 2004, a fost artista de origine rom\u00e2n\u0103 Margareta Niculescu. Este actor, regizor \u0219i scenograf. Din 2008, locuie\u0219te \u00een Liban, unde este co-fondatorul Collectif Kahraba \u00eempreun\u0103 cu Aur\u00e9lien Zouki, Rima Maroun \u0219i Camille Brunel Aoun. A colaborat cu Teatrul Na\u021bional de Marionete din Vietnam, Centrul Na\u021bional pentru Art\u0103 Dramatic\u0103 din Paris, cu Ectera Teatro din Spania \u0219i Le Th\u00e9\u00e2tre de la Travers\u00e9e din Canada. \u00cencep\u00e2nd cu anul 2011, Eric este co-director al Festivalului Nehna wel Amar wel Jiran din Beirut.<\/p>\n

Mar\u021bi, 23 martie 2021, ora 18.00
\n<\/strong>Difuzare pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro<\/a> \u0219i pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro<\/a>
\n\u201eLocurile \u0219i spa\u021biile teatrului: unitate \u0219i varietate\u201d
\nConferin\u021b\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sus\u021binut\u0103 de George Banu<\/p>\n

Motto:<\/strong><\/p>\n

\u201eDac\u0103\u00a0Hamlet se\u00a0\u00eendoie\u0219te \u2013\u00a0\u00aba fi\u00a0sau\u00a0a nu fi\u00bb, spune el\u00a0\u2013 teatrul, dimpotriv\u0103, le une\u0219te afirm\u00e2nd \u2013\u00a0\u00aba fi\u00a0\u0219i\u00a0a nu fi\u00bb!\u201d (George Banu)<\/strong><\/p>\n

Teatrul este mitologic n\u0103scut dintr-o c\u0103l\u0103torie a poetului Thespis care a traversat Grecia Antic\u0103 \u00eentr-o c\u0103ru\u021b\u0103 care a servit drept prim\u0103 scen\u0103 improvizat\u0103. Apoi s-a constituit un loc unic, un teatru \u00een aer liber ce reunea mii de oameni, ca la Epidaur, unde s-au \u00eemplinit marile texte tragice, de la Eschil la Euripide. George Banu, reputatul teatrolog, urm\u0103re\u0219te succesiunea de locuri ale teatrului, de la pie\u021bele \u0219i catedralele Evului Mediu la s\u0103lile elisabetane sau italiene, cu tot ce implic\u0103 ele ca public \u0219i joc, ca socialitate \u0219i teatralitate. Teatrul ultimului secol le-a preluat, dar le-a \u0219i diseminat \u00een \u021besutul ora\u0219elor cu o libertate neb\u0103nuit\u0103 pe care au cultivat-o mari regizori ca Ariane Mnouchkine, Peter Brook, Eugenio Barba, Andrei \u0218erban.<\/p>\n

De la sedentaritate la mobilitate \u2013 iat\u0103 itinerariile teatrului!<\/p>\n

Mar\u021bi, 23 martie 2021, ora 20.00
\n<\/strong>Difuzare live<\/em> pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\nPerformance #4: \u201eThe Animal Trainer\u201d, \u201eThe Philosopher\u201d, \u201eThe Human Rubbish Bin\u201c\/ \u201eDresorul\u201d, \u201eFilosoful\u201d, \u201eOmul-pubel\u0103\u201d
\nRegia: Marian Masoliver
\nTraducere text: Jozefina Komporaly
\nProiect ini\u021biat de Trap Door, trup\u0103 de teatru condus\u0103 de regizoarea american\u0103 Beata Pilch
\nV.o. \u00een limba englez\u0103 cu subtitrare \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Abordarea lui Marian Masoliver este una de tip performance, utiliz\u00e2nd filmarea \u00eentr-un singur cadru (f\u0103r\u0103 editare). Pentru regizor, important a fost s\u0103 fie fidel textului \u0219i s\u0103 realizeze cele trei monologuri separat, povestea celor trei personaje care descoper\u0103 c\u0103 sunt tratate de c\u0103tre societate asemenea reziduurilor. Oare nu ne-am sim\u021bit cu to\u021bii la fel la un moment dat?! Un poem vizual, tulbur\u0103tor \u0219i grotesc, bine jucat de Kevin Webb.<\/p>\n

Marian Masoliver are o experien\u021b\u0103 de peste 30 de ani ca actri\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103, regizoare de teatru, profesoar\u0103 de teatru \u0219i scriitoare. \u0218i-a \u00eenceput cariera cu maestrul teatrului fizic de secol XX, Jacques Lecoq, la \u0219coala sa din Paris. A urmat un turneu extins \u00een Europa \u0219i \u00een SUA, lucr\u00e2nd cu companii de teatru de top cum ar fi Kneehigh Theatre (Marea Britanie) sau La Fura dels Baus (Spania). \u00cen 1999, a co-fondat Actors Space \u00eempreun\u0103 cu Simon Edwards, care a devenit un centru recunoscut la nivel interna\u021bional \u00een Barcelona, dedicat cercet\u0103rii, cursurilor, crea\u021biei de teatru \u0219i film. Mansoliver este directoarea centrului, unde pred\u0103 actoria, regia \u0219i scenariul de teatru \u0219i film. Din 2014, a colaborat cu The PremRawat Foundation, realiz\u00e2nd documentare despre programele lor Peace Education \u00een Columbia, Ecuador \u0219i Peru.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer-ul aici<\/a>.<\/p>\n

Mar\u021bi, 23 martie 2021, ora 21.00<\/strong>
\nDifuzare live<\/em> pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\nPiesa de teatru Nina, ou da fragilidade das gaivotas empalhadas\/ Nina sau despre fragilitatea pesc\u0103ru\u0219ilor \u00eemp\u0103ia\u021bi<\/em>
\nSpectacol pus \u00een scen\u0103 de Cultura em movimento
\nV.o. \u00een portughez\u0103 cu subtitrare \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Text: Matei Vi\u0219niec
\nTraducere: Clara Carvalho
\nRegia: Denise Weinberg
\nRegia artistic\u0103: Alexandre Ten\u00f3rio
\nActori: Dinah Feldman, Edu Guimar\u00e3es, Francisco Br\u00eatas \u0219i Gregory Slivar
\nLumini: Gabriel Greghi \u0219i Wagner Pinto
\nConcept muzical: Gregory Slivar
\nScenariu: Chris Aizner
\nCostume: Murilo Thaveira
\nFotograf: Leekyung Kim
\nMa\u0219ini\u0219ti: \u00c9rika Grizendi e Gilson Peres
\nCercetare: Maria Thais
\nO produc\u021bie: Culturas em Movimento, Srta.L\u00f4 Produ\u00e7\u00f5es, CCSP, Pr\u00eamio Z\u00e9 Renato, Prefeitura de S\u00e3o Paulo<\/p>\n

Matei Vi\u0219niec \u00ee\u0219i imagineaz\u0103, \u00eentr-un joc intelectual de mare fine\u021be, o continuare a \u201ePesc\u0103ru\u0219ului\u201d cehovian.
\n\u201eDrag\u0103 Anton Pavlovici, sunt ani de zile de c\u00e2nd \u00eencerc s\u0103 v\u0103 trimit aceast\u0103 scrisoare pentru a v\u0103 spune c\u0103 fascina\u0163ia pe care o exersa\u0163i asupra mea este cu totul misterioas\u0103. Dar nu la lectur\u0103 m\u0103 tulbur\u0103 \u00een primul r\u00e2nd piesele dumneavoastr\u0103. Gurile rele spun de altfel c\u0103 toate paginile de teatru pe care le-a\u0163i scris nu formeaz\u0103, de fapt, dec\u00e2t o singur\u0103, vast\u0103 pies\u0103. \u015ei e adev\u0103rat c\u0103 personajele dumneavoastr\u0103 s-ar putea plimba nestingherite dintr-o pies\u0103 \u00een alta, din Unchiul Vania \u00een Pesc\u0103ru\u015ful, din Trei surori \u00een Ivanov, pentru c\u0103 atmosfera \u015fi cadrul r\u0103m\u00e2n acelea\u015fi\u2026 Gurile rele mai spun de asemenea c\u0103 piesele dumneavoastr\u0103 sunt ni\u015fte ferestre mici prin care publicul prive\u015fte, din exterior, \u00eentr-o cas\u0103 de nebuni \u2013 casa de nebuni a lumii cehoviene \u00een care a\u0163i \u00eenchis o \u00eentreag\u0103 epoc\u0103, sau mai bine zis un sf\u00e2r\u0219it de epoc\u0103, o lume pe cale s\u0103 apun\u0103, o lume pe care istoria a m\u0103turat-o de altfel f\u0103r\u0103 mil\u0103 imediat dup\u0103 ce a\u0163i binevoit s\u0103 muri\u0163i.<\/p>\n

Cum spuneam, piesele dumneavoastr\u0103 m-au fascinat nu at\u00e2t la lectur\u0103, ci atunci c\u00e2nd le-am v\u0103zut montate \u00eentr-o vreme c\u00e2nd eu \u00eensumi eram \u00eenchis \u00een casa de nebuni a comunismului (sau a utopiei, dac\u0103 vre\u0163i). Pare de necrezut, dar pe vremea construirii utopice \u015fi ubuie\u015fti a \u00abomului nou\u00bb piesele dumneavoastr\u0103 erau foarte des montate \u00een \u0163\u0103rile Europei de R\u0103s\u0103rit. Poate \u015fi din cauza faptului c\u0103 nimeni nu v\u0103 putea cenzura \u00eentruc\u00e2t f\u0103cea\u0163i parte deja din \u00abpatrimoniul cultural al umanit\u0103\u0163ii\u00bb, cum se spunea pre vremea aceea. Or, cineva care f\u0103cea parte din \u00abpatrimoniul cultural al umanit\u0103\u0163ii\u00bb nu putea fi interzis, nici m\u0103car atunci c\u00e2nd piesele sale erau montate \u00een modul cel mai extravagant \u015fi nonconformist cu putin\u0163\u0103.\u201d (\u201eScrisoare c\u0103tre Cehov\u201d, Matei Vi\u015fniec)<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer aici<\/a>.<\/p>\n

Miercuri, 24 martie 2021, \u00eencep\u00e2nd cu orele 10.00, 12.00, 14.00 \u0219i 16.00
\n<\/strong>Film documentar \u201eVi\u0219niec, rege la Avignon\u201d, proiectat pentru vizitatorii muzeului, \u00een spa\u021biul expozi\u021biei de baz\u0103 a MNLR din Strada Nicolae Cre\u021bulescu 8<\/p>\n

\u00cenfiin\u021bat \u00een anul 1947 de c\u0103tre Jean Vilar, Festivalul de la Avignon este unul dintre cele mai importante evenimente din \u00eentreaga lume, dedicate artelor spectacolului. \u00cen luna iulie, ora\u0219ul respir\u0103 teatru. \u00cen 2015, sec\u021biunea OFF a \u00eemplinit 50 de ani de existen\u021b\u0103. De peste un sfert de secol, textele\u00a0lui\u00a0Matei\u00a0Vi\u0219niec sunt montate la Festivalul de la Avignon. Scriitorul a fost desemnat unul dintre regii sec\u021biunii OFF, mai multe dintre piesele sale fiind extrem de apreciate aici. \u00cen 2015, spectacolul \u201eLa m\u00e9moire des serpill\u00e8res\u201d, pus \u00een scen\u0103 de Victor Quezada \u0219i prezentat de Compania \u201eUmbral\u201d, s-a situat \u00een primele zece produc\u021bii din peste 1300, fiind nominalizat la premiul \u201eCoup de c\u0153ur du OFF\u201d.<\/p>\n

Regizori \u0219i actori ne vorbesc despre teatrul\u00a0lui\u00a0Matei\u00a0Vi\u0219niec \u0219i despre succesul s\u0103u extraordinar. Al\u0103turi de\u00a0Matei, descoperim decorul istoric al ora\u0219ului, zidurile \u0219i esplanada din fa\u021ba Palatului Papal, podul de la Avignon, pie\u021bele \u0219i str\u0103du\u021bele, unde zilnic au loc spectacole \u00een aer liber.<\/p>\n

Documentarul este o produc\u0163ie TVR Ia\u015fi, semnat\u0103 de Andreea \u015etiliuc (realizator), Relu Tab\u0103r\u0103 (director de imagine) \u015fi Drago\u015f Brehnescu (montaj).
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu subtitrare \u00een limba englez\u0103<\/strong><\/p>\n

Miercuri, 24 martie 2021, ora 11.00
\n<\/strong>Difuzare pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro<\/a> \u0219i pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro<\/a>
\nDimine\u021bile festivalului
\n<\/em>Invitat: poetul Vlad Berariu
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Vlad Berariu are 20 de ani. A absolvit Colegiul Na\u021bional \u201ePetru Rare\u0219\u201d din Suceava; a aplicat pentru Breda University of Applied Sciences, Olanda. Este membru al Casei de Poezie \u201eLight of ink\u201d, clubul literar din Suceava, coordonat de Gheorghe C\u00eerstian, fostul s\u0103u profesor de literatur\u0103. Volumul \u201eCu\u021bitulProasp\u0103t\u0218ters\u201d a primit premiul de debut al Editurii \u201eJunimea\u201d din Ia\u0219i la Festivalul de poezie \u201eCostache Conachi\u201d, fiind publicat \u00een decembrie 2020, \u00een colec\u021bia \u201eNumele poetului\u201d, coordonat\u0103 de Lucian Vasiliu, managerul editurii.<\/p>\n

Miercuri, 24 martie 2021, ora 16.00
\n<\/strong>Difuzare live<\/em> pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\n\u201eOmul din cerc\u201d
\nProiect-experiment creat de Ana-Ioana Macaria \u015fi Andu Dumitrescu pe texte de Matei Vi\u015fniec
\nDin distribu\u0163ie fac parte actorii: Camelia Maxim, Andreea Bibiri, Silviu Geam\u0103nu, Maria-Veronica V\u00e2rlan, Marius Chivu, Simona Pop \u015fi Lucian Ifrim.
\nEchipa de crea\u0163ie: Bogdan Marina, Dan Iliu\u0163\u0103, Sorin Badea, Andrei Stan, Ligiana Mandea, Andreea Ifrim
\nEchipa tehnic\u0103: Florin Sasu (regizor tehnic), Florin Manu (lumini), Vlad Stan (sunet), Eugen Zaharia (recuzit\u0103)
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

\u201eDac\u0103 vreau s\u0103 fiu singur, m\u0103 opresc, scot creta neagr\u0103 din buzunar \u015fi trag un cerc \u00een jurul meu. \u00cen interiorul cercului sunt la ad\u0103post.\u201d (Matei Vi\u0219niec)<\/p>\n

\u201e\u00abOmul din cerc\u00bb este un poem, un eseu vizual descompus \u00een 7 p\u0103r\u0163i \u2013 7 actori \u2013 7 perspective. E un proiect experiment ce \u00ee\u015fi propune s\u0103 pun\u0103 \u00een valoare lectura textelor lui Vi\u015fniec \u2013 nea\u015fteptat de actuale, de\u015fi au fost scrise \u00een anii ’90 \u2013 \u015fi pe actorii Teatrului Bulandra (7 dintre ei, deocamdat\u0103). Am \u00eencercat s\u0103 specul\u0103m \u00een favoarea noastr\u0103 aceast\u0103 apropiere pe care scena nu o ofer\u0103 de obicei \u2013 prim-planul \u015fi gros-planul. Munca la acest proiect a fost un atelier \u00een care actorii au fost provoca\u0163i s\u0103 fie co-creatori ai story-ului vizual.\u201d (Ana-Ioana Macaria)<\/p>\n

\u201eOmul din Cerc\u201d face parte din proiectul \u201eBulandra \u2013 lecturi online. V\u0103 rug\u0103m s\u0103 v\u0103 deschide\u0163i telefoanele!\u201d, o serie inedit\u0103 de spectacole-lectur\u0103 menite s\u0103 conecteze trupa de actori ai Teatrului Bulandra cu texte de referin\u0163\u0103 ale teatrului contemporan, sub \u00eendrumarea unora dintre cei mai aprecia\u0163i regizori ai noului val.<\/p>\n

Miercuri, 24 martie 2021, ora 19.00
\n<\/strong>Difuzare live<\/em> pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\n\u201eDespre senza\u021bia de elasticitate c\u00e2nd p\u0103\u0219im peste cadavre\u201d de Matei Vi\u0219niec
\nPies\u0103 de teatru pus\u0103 \u00een scen\u0103 de Teatrul Na\u021bional \u201eLucian Blaga\u201c din Cluj-Napoca
\nRegia \u0219i decorul: R\u0103zvan Mure\u0219an; regia tehnic\u0103:\u00a0R\u0103zvan Pojonie; costume:\u00a0Ilona L\u0151rincz; asistent de scenografie:\u00a0Radu L\u0103rgeanu; maestru de lumini:\u00a0Jenel Moldovan; operatori lumini:\u00a0Alexandru Corpodean,\u00a0Ionu\u021b Maier; sonorizare:\u00a0Vlad Negrea
\nDistribu\u0163ia: Matei Rotaru, Cristian Grosu,\u00a0Alexandra Tarce, Adrian Cucu, C\u0103t\u0103lin Codreanu, Miron Maxim, Petre B\u0103cioiu, Diana Buluga, Silvius Iorga, Patricia Brad
\nDurata 2 h 20 min.
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Piesa\u00a0\u201eDespre senza\u0163ia de elasticitate c\u00e2nd p\u0103\u015fim peste cadavre\u201d\u00a0a fost scris\u0103 de Matei Vi\u0219niec la \u020bnceputul anului 2009, \u020bn Fran\u0163a, la cererea actorului \u0219i regizorului Mustapha Aouar, director al companiei Gare Au Th\u00e9\u00e2tre din Ivry-sur-Seine, cu ocazia centenarului na\u015fterii lui Eugen Ionescu. Dramaturgul a avut astfel ocazia de a-l omagia pe marele s\u0103u predecesor, aduc\u00e2nd \u00een fa\u021ba publicului celebrul personaj absent al literaturii absurdului, \u201eC\u00e2nt\u0103rea\u0163a cheal\u0103\u201d.\u00a0Eroul piesei, poetul Sergiu Penegaru \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi p\u0103streze valorile literare. El scrie \u0219i traduce \u00een plin\u0103 dictatur\u0103 comunist\u0103, av\u00e2nd privilegiul c\u00e2torva conversa\u021bii cu eroina lui Ionesco. Cei doi discut\u0103 \u2013 \u00een libertate, dar mai ales \u00een \u00eenchisoarea unde ajunge s\u0103 fie \u00eencarcerat eroul \u2013 despre literatur\u0103, despre farmecul Micului Paris, l\u0103s\u00e2nd impresia unei perechi aflate la prima \u00eent\u00e2lnire. La urm\u0103toarele \u00eentrevederi, gesturile ei devin mai intime, iar \u00een cele din urm\u0103 nu-\u0219i mai poate st\u0103p\u00e2ni lacrimile v\u0103z\u00e2nd c\u00e2t de des este pomenit\u0103 ea, \u201eun personaj care nici m\u0103car nu exist\u0103”. Ideea evoc\u0103rii acestui personaj i-a fost dat\u0103 scriitorului de o amintire a eseistului \u015fi istoricului literar Nicolae Balot\u0103, care a relatat cum \u00een anii ’50, pe c\u00e2nd se afla la Jilava \u00eempreun\u0103 cu Constantin Noica, a r\u00e2s cu mare poft\u0103 c\u00e2nd Nicolae Steinhardt, aflat \u00een aceea\u0219i celul\u0103, le-a povestit piesa absurd\u0103 a lui Ionescu. Dar nu doar C\u00e2nt\u0103rea\u021ba cheal\u0103 b\u00e2ntuie prin celula Poetului ci \u0219i alte celebrit\u0103\u021bi: \u00eensu\u0219i Eugen Ionescu, contele de Lautr\u00e9amont, Andr\u00e9 Breton, Albert Camus. Apar \u0219i doi rinoceri, chiar \u00een momentul \u00een care \u201eorologiul bate de cinci ori”, ora servirii celebrului ceai englezesc.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer-ul aici<\/a>.<\/p>\n

Miercuri, 24 martie 2021, ora 22.00
\n<\/strong>Difuzare live<\/em> pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\nPerformance #5: \u201eHow to explain the history of quiet, lucid and fevered madness to brainwashed repairmen\u201d\/ \u201eCum s\u0103 explici istoria unei nebunii lini\u0219tite, lucide \u0219i febrile unor depanatori sp\u0103la\u021bi pe creier\u201d
\nRegia: Nicole Wiesner
\nActori: Maryam Abdi, Venice Averyheart, Natara Easter, Miguel Long, David Lovejoy, Robin Minkens, Emily Nichelson, Ruben Nicolaescu, Tia Pinson, Matty Robinson
\nTraducere text: Jozefina Komporaly
\nProiect ini\u021biat de Trap Door, trup\u0103 de teatru condus\u0103 de regizoarea american\u0103 Beata Pilch
\nV.o. \u00een limba englez\u0103 cu subtitrare \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Afl\u00e2ndu-\u0219i inspira\u021bia \u00een mai multe texte de Vi\u0219niec, piesa exploreaz\u0103 diferite tipuri de izolare \u0219i nebunia care se declan\u0219eaz\u0103 \u00een urma carantinei. Cinci persoane, blocate \u00een aceea\u0219i cas\u0103, care privesc pe fereastr\u0103. \u00cen alt\u0103 locuin\u021b\u0103, dou\u0103 persoane cunosc spaima de a fi nevoite s\u0103 petreac\u0103 un timp \u00een acela\u0219i spa\u021biu, \u00eentr-un context mondial terifiant. \u00centr-o lume \u00een care mass-media ne influen\u021beaz\u0103 \u00een fiecare zi g\u00e2ndurile, cum putem s\u0103 evit\u0103m ca sp\u0103l\u0103torii de creiere, care ne atrag \u00een mrejele lor, s\u0103 nu ob\u021bin\u0103 ceea ce vor? Fiin\u021bele umane \u00eencep s\u0103 se transforme \u00een fluturi, limac\u0219i \u0219i broa\u0219te, \u00eentr-o lupt\u0103 futurist\u0103 a oamenilor \u00eempotriva sp\u0103l\u0103torilor de creiere. Este posibil s\u0103 te salvezi din aceast\u0103 situa\u021bie?<\/p>\n

Nicole Wiesner s-a al\u0103turat echipei Trap Door \u00een 1999, f\u0103c\u00e2nd parte, \u00een prezent, din conducerea companiei de teatru. A regizat \u201eMinna\u201d, \u201eThe Fairytale Lives of Russian Girls\u201d, \u201ePh\u00e8dre\u201d, \u201eMonsieur D\u2019Eon is a Woman\u201d, \u201eThe Old Woman Broods\u201d, \u201eThe White Plague\u201d. Printre spectacole sale favorite \u00een care a jucat se num\u0103r\u0103: \u201eFirst Ladies\u201d (regia: Zeljko Djukic, Joseph Jefferson Citation: Outstanding Actress); \u201eOVERWEIGHT, unimportant: MISSHAPE\u201d (regia: Yasen Peyankov) \u0219i, \u00een rol principal, \u00een \u201eThe Bitter Tears of Petra Von Kant\u201d; \u201eNana\u201d (regia Beata Pilch) \u0219i \u201eAlice in Bed\u201d (regia: Dado). A jucat la\u00a0 Goodman Theatre, \u00een \u201eShining City\u201d, \u00een regia lui Robert Falls; \u201ePassion Play\u201d, \u00een regia lui Mark Wing-Davy (Premiul After Dark pentru interpretare de excep\u021bie), la Steppenwolf Theatre, \u00een \u201eThe Book Thief\u201d (regia: Hallie Gordon), \u201eSouth of Settling\u201d (regia: Adam Goldstein) \u0219i \u201eDublin Carol\u201d (regia Amy Morton); precum \u0219i la Lookingglass Theatre, Court Theatre, Next Theatre, Yale Repertory Theatre, Huntington Theatre, Epic Theatre.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer-ul aici<\/a>.<\/p>\n

Joi, 25 martie 2021, \u00eencep\u00e2nd cu orele 10.00, 12.00, 14.00 \u0219i 16.00
\n<\/strong>Film documentar \u201eProven\u021ba, Paradisul posibil\u201d, proiectat pentru vizitatorii muzeului, \u00een spa\u021biul expozi\u021biei de baz\u0103 a MNLR din Strada Nicolae Cre\u021bulescu 8
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu subtitrare \u00een limba englez\u0103<\/strong><\/p>\n

\u201eProven\u021ba, Paradisul posibil\u201d surprinde farmecul uneia dintre cele mai cunoscute regiuni din Europa, dar \u0219i portretul celui mai jucat dramaturg rom\u00e2n contemporan.\u00a0Traseul \u00eencepe din Avignon, cu zidurile sale, adev\u0103rate bijuterii \u00een piatr\u0103.\u00a0Matei\u00a0Vi\u015fniec se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu\u00a0\u00c9ric-Emmanuel Schmitt, al\u0103turi de care a fost desemnat, \u00een 2015, rege al sec\u0163iunii OFF, la celebrul festival din\u00a0Ora\u0219ul Papilor.\u00a0Scriitorul bucovinean ne conduce pe urmele\u00a0lui\u00a0Van Gogh la Saint R\u00e9my de Provence, dar \u0219i la\u00a0Arles, ora\u0219 \u00een care straturile de timp se suprapun \u0219i vorbesc. Ajungem \u00een pitorescul\u00a0Les\u00a0Baux de Provence, la Muzeul \u201eFr\u00e9d\u00e9ric\u00a0Mistral\u201d din\u00a0Maillane, dar \u0219i la moara\u00a0lui\u00a0Alphonse Daudet din\u00a0Fontvieille.\u00a0Descoperim m\u0103n\u0103stirea\u00a0S\u00e9nanque, \u00eenconjurat\u0103 de fabuloase\u00a0c\u00e2mpuri de lavand\u0103. La\u00a0Roussillon, ochiul z\u00e2mbe\u0219te \u00een mii de nuan\u021be de ocru.\u00a0La Isle-sur-la-Sorgue, plonj\u0103m \u00een trecut \u015fi tr\u0103im \u00een ritmul \u201etimpului verde\u201d. Ne oprim la Les Laurons, unde un francez \u0219i so\u021bia sa, originar\u0103 din Rom\u00e2nia, au creat un sat de vacan\u021b\u0103 \u00een case vechi de c\u00e2teva sute de ani.\u00a0Pentru\u00a0Matei\u00a0Vi\u0219niec, Proven\u021ba reprezint\u0103\u00a0un spa\u021biu care l-a inspirat \u0219i pe care l-a iubit \u00eentotdeauna,\u00a0pentru c\u0103, de fapt,\u00a0\u201e\u0219i \u00een Proven\u021ba r\u0103m\u00e2i… tot un rom\u00e2n bucovinean\u201d.<\/p>\n

Documentarul este o produc\u0163ie TVR Ia\u015fi, semnat\u0103 de Andreea \u015etiliuc (realizator), Relu Tab\u0103r\u0103 (director de imagine) \u015fi Drago\u015f Brehnescu (montaj).<\/p>\n

Joi, 25 martie 2021, ora 11.00
\n<\/strong>Difuzare pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro<\/a> \u0219i pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro<\/a>
\nDimine\u021bile festivalului
\nInvitat: poetul Teodor Dun\u0103
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Teodor Dun\u0103 (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucure\u015fti. A publicat volumele: \u201etrenul de treie\u015funu februarie\u201d, Editura Vinea (2002 \u2013 Premiul Na\u021bional de Poezie \u201eMihai Eminescu\u201d, Opera Prima); \u201ecatafazii\u201d, Editura Vinea (2005); \u201ede-a viul\u201d, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 (2010); \u201eder l\u00e4rm des fleisches\u201d (trad. de Georg Aescht), Edition Solitude, Germania (2012); \u201eobiecte umane\u201d, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 (2015 \u2013 Premiul Cartea de poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori); \u201ekiril\u0103\u201d, Editura Tracus Arte (2017). Grupaje din poemele sale au fost traduse \u00een francez\u0103, englez\u0103, suedez\u0103, spaniol\u0103, bulgar\u0103, maghiar\u0103.<\/p>\n

Joi, 25 martie 2021, ora 16.00
\n<\/strong>Difuzare pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro<\/a> \u0219i pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro<\/a>
\nLectur\u0103-maquette a actorilor trupei de teatru L\u2019\u00c9chosc\u00e8ne din Fran\u021ba pornind de la textul \u201eDe la sensation d\u2019\u00e9lasticit\u00e9 lorsqu\u2019on marche sur des cadavres\u201d\/\u201eDespre senza\u021bia de elasticitate c\u00e2nd p\u0103\u0219im peste cadavre\u201d de Matei Vi\u0219niec
\nRegia: Audrey Jean
\nScenografia: Juliette Desproges
\nActori: Anthony Binet, Elsa Davoine, Delphine Lanniel, Chlo\u00e9 Mahy, Hadi Rassi \u0219i Jacques Schuler
\nV.o. \u00een limba francez\u0103 cu subtitrare \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Lectura-maquette a avut loc \u00een cadrul proiectului propus de Sc\u00e8nes Sur Seine, care const\u0103 \u00een dezv\u0103luirea c\u00e2torva scene din proiectele companiilor de teatru \u00een prezen\u021ba arti\u0219tilor profesioni\u0219ti, utiliz\u00e2nd o scenografie minim\u0103, ceea ce francezii numesc \u201emaquette\u201d, un fel de \u201epreview\u201d al spectacolului integral.<\/p>\n

Joi, 25 martie 2021, ora 18.00
\n<\/strong>Difuzare \u00een regim live pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro<\/a>\u00a0\u0219i pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro<\/a>
\n\u201eTextele teatrului: repertoriu \u0219i actualitate\u201d
\nConferin\u021b\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sus\u021binut\u0103 de George Banu<\/p>\n

Motto:<\/strong><\/p>\n

\u201eDac\u0103\u00a0Hamlet se\u00a0\u00eendoie\u0219te \u2013\u00a0\u00aba fi\u00a0sau\u00a0a nu fi\u00bb, spune el\u00a0\u2013 teatrul, dimpotriv\u0103, le une\u0219te afirm\u00e2nd \u2013\u00a0\u00aba fi\u00a0\u0219i\u00a0a nu fi\u00bb!\u201d (George Banu)<\/strong><\/p>\n

Teatrul occidental s-a afirmat gra\u021bie cuvintelor care stau la baza marilor texte ce constituie temelia acestei arte deplin europene. Texte legate de identitatea unei societ\u0103\u021bi la un moment istoric precis, greac\u0103 sau englez\u0103, francez\u0103 sau italian\u0103, german\u0103 sau rus\u0103. Texte ce constituie repertoriul teatrului, soclul s\u0103u permanent revizitat. Teatrul \u0219i textele sale \u2013 iat\u0103 mo\u0219tenirea pe care scena european\u0103 o conserv\u0103 \u0219i o exploreaz\u0103 sistematic. De la Sofocle la Shakespeare, de la Moli\u00e8re la Goethe, de la Hugo la Cehov, de la Pirandello la Beckett sau Ionesco, George Banu ne invit\u0103 la o vizit\u0103 \u00een acest muzeu imaginar al teatrului care e \u201erepertoriul\u201d ale c\u0103rui resurse sunt exploatate \u0219i valorizate de acest nou personaj care s-a impus ca o figur\u0103 indispensabil\u0103 a teatrului modern: regizorul.<\/p>\n

\u201eVorbe, vorbe, vorbe\u201d \u2013 cum spune Hamlet, dar nu vorbe derizorii, ci vorbe cu g\u00e2nd \u0219i sens!<\/p>\n

Joi, 25 martie 2021, ora 20.00
\n<\/strong>Difuzare live<\/em> pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\nPerformance #6: \u201eThe Brainwasher\u201d (I) and (II), \u201eThe Man in the Circle\u201d, \u201eThe Voice in the Darkness\u201d, \u201eThe Animal Trainer\u201d, \u201eThe Runner\u201d, \u201eThe Man with a Cockroach\u201d, \u201eThe Illusionist\u201d\/\u201eSp\u0103l\u0103torul de creiere\u201d(I) \u0219i (II), \u201eOmul din cerc\u201d, Voci \u00een \u00eentuneric\u201d, \u201eDresorul\u201d, \u201eAlerg\u0103torul\u201d, \u201eOmul \u0219i g\u00e2ndacul\u201d, \u201eIluzionistul\u201d
\nRegia: Cristina Pronzati
\nActori: Davide Borella,\u00a0 Anarosa Butler, Gary Damico, Kasey Foster, Mike Steele, Keith Surney, Nora Ulrey, Kevin Webb
\nTraducere text: Jozefina Komporaly
\nProiect ini\u021biat de Trap Door, trup\u0103 de teatru condus\u0103 de regizoarea american\u0103 Beata Pilch
\nV.o. \u00een limba englez\u0103 cu subtitrare \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Precum \u00een compozi\u021biile de jazz, \u00een cazul piesei regizate de Cristina Pronzati, impulsul ini\u021bial a dat forma a tot ceea ce a urmat, de la identificarea trupei la \u00eenregistrarea muzicii \u0219i p\u00e2n\u0103 la selectarea actorilor. Segmentarea textului, apoi unirea fragmentelor disparate ale acestuia a fost parte dintr-un proces inspirat de primele \u00eent\u00e2lniri virtuale cu fiecare actor. Regizoarea a sim\u021bit o for\u021b\u0103, un element de magie a c\u0103rei electricitate str\u0103b\u0103tea \u00eentregul proces \u0219i munca fiec\u0103ruia \u00een parte \u0219i care, asumat\u0103 fiind, a considerat c\u0103 va c\u0103l\u0103uzi pa\u0219ii actorilor, ajut\u00e2ndu-i s\u0103 evolueze \u00een echip\u0103, \u00een ciuda zecilor de kilometri care \u00eei separau. Povestea unui fel de circ fellinian de inadapta\u021bi a \u00eenceput s\u0103-\u0219i fac\u0103 apari\u021bia, plin de culoare, frumuse\u021be, atmosfer\u0103, mister, sunet, poezie, umor, vulnerabilitate \u0219i adev\u0103r.<\/p>\n

Cristina Pronzati s-a implicat \u00een proiecte de teatru \u0219i film \u00eenc\u0103 din perioada liceului, \u00een New York. Aceasta nu este prima experien\u021b\u0103 \u00een cadrul companiei Trap Door. A jucat rolul Elenei din Troia \u00een \u201eTroy Women\u201d \u0219i s-a al\u0103turat distribu\u021biei pentru produc\u021bia lui Catherine Suulivan, \u201eIce Floes of Franz Josef Land\u201d, care a avut loc la Angel Orensanz Foundation, un extraordinar centru de art\u0103 \u0219i performance, situat \u00een zona Lower East Side din New York City, o amintire pe care o pre\u021buie\u0219te foarte mult. A jucat \u00een filmul lui Scorsese, \u201eV\u00e2rsta inocen\u021bei\u201d; a scris scenariul, a regizat \u0219i a jucat \u00een scurtmetrajul \u201eRendez Vous\u201d; a c\u00e2ntat \u00een rolul Loretta Lynn \u00een seria AMC, \u201eInto Character\u201d. Cele mai recente roluri: Medeea \u00een \u201ePoughkeepsie\u201d (Hudson Valley Performing Arts Lab); Antigona\/Creon \u00een \u201eAntigona\u201d \u0219i Betty \u00een \u201eLiving Closely\u201d, la al c\u0103rui scenariu a colaborat. A jucat \u00een produc\u021bia \u201eOur Town\u201d, prezentat\u0103 \u00een cadrul Hudson Valley Shakespeare Festival.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer-ul aici<\/a>.<\/p>\n

Joi, 25 martie 2021, ora 21.00
\n<\/strong>Difuzare live<\/em> pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\n\u201eLa palabra progreso en boca de mi madre sonaba tremendamente falsa\u201d\/ \u201eCuv\u00e2ntul progres spus de mama sun\u0103 teribil de fals\u201d
\nAutor: Matei Vi\u0219niec
\nRegia: Aderbal Freire-Filho
\nTraducere: Laura Pouso; costume: Nelson Mancebo; lumini: Eduardo Guerrero \/ In\u00e9s Iglesias; muzica: Fernando Condon; scenografia: Gast\u00f3n Moyano \u0219i Maite Bastarrica; produc\u0103tor: We Producciones; asisten\u021b\u0103 regie: Nadina Gonz\u00e1lez Miranda; biroul de pres\u0103 \u0219i comunicare: Gabriela Judeikin
\nActori: H\u00e9ctor Guido, Alicia Alfonso, Federico Guerra, Massimo Tenuta, Elizabeth Vignoli, Anael Bazterrica, Estefan\u00eda Acosta, Pablo Pipolo, Claudio Lachowicz, Pierino Zorzini, Pablo Robles, Santiago Bozzolo
\nPies\u0103 pus\u0103 \u00een scen\u0103 de Teatrul El Galp\u00f3n din Montevideo (Uruguay)
\nV.o. \u00een limba spaniol\u0103 cu subtitrare \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 pies\u0103 sunt relatate vicisitudinile prin care trece un cuplu de refugia\u021bi la \u00eentoarcerea lor \u00een \u021bara de origine, devastat\u0103 \u00een urma unui r\u0103zboi civil recent. De\u0219i nu exist\u0103 referin\u021be clare, povestea piesei face trimitere la r\u0103zboaiele balcanice care au avut, printre consecin\u021be, destr\u0103marea Iugoslaviei. Piesa vorbe\u0219te, totodat\u0103, despre zecile de tineri care \u0219i-au pierdut via\u021ba \u00een r\u0103zboaiele care se succed f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere. Personajele tr\u0103iesc situa\u021bii reale \u0219i absurde, \u00eentruchip\u00e2nd fiin\u021be de o umanitate complex\u0103.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer-ul aici<\/a>.<\/p>\n

Vineri, 26 martie 2021, ora 11.00
\n<\/strong>Difuzare \u00een regim live pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro<\/a>\u00a0\u0219i pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro<\/a>
\nDimine\u021bile festivalului
\n<\/em>Invitat: scriitorul Andrei Codrescu
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Andrei Codrescu a scris, de cur\u00e2nd, \u201eVisul Diacritic\u201d (Editura Nemira, 2021) \u00een limba rom\u00e2n\u0103. \u00centre c\u0103r\u021bile sale recente publicate la Princeton University Press amintim: \u201eThe Posthuman Dada Guide: Tzara and Lenin Play Chess\u201d (2009), \u201eThe Poetry Lesson\u201d (2010), \u0219i \u201eWhatever Gets you Through the Night: a Story of Sheherezade\u201d. Andrei Codrescu, n\u0103scut \u00een Sibiu, tr\u0103ie\u0219te \u00een Brooklyn.<\/p>\n

Vineri, 26 martie 2021, ora 16.00
\n<\/strong>Difuzare pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\n\u201eC\u00e2nt\u0103rea\u021ba cheal\u0103\u201d
\nText de Eugen Ionescu
\nRegia: Valeria Sitaru, Vlad Logigan, Cristina Briciu
\nDistribu\u021bia: Matei Constantin, Ana Radu, Marian Dumitru, Diana Ducar, David Drugaru, C\u0103t\u0103lina Romane\u021b
\nSpectacol de licen\u021b\u0103 coordonat de prof. univ. dr. Valeria Sitaru, UNATC
\nDurata: 55 min.
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu subtitrare \u00een limba englez\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cen 2010, s-au \u00eemplinit 60 de ani de la premiera, \u00een Fran\u021ba, a piesei \u201eC\u00e2nt\u0103rea\u021ba cheal\u0103\u201d. Din 1950 \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, s-a jucat f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere. Piesa se concentreaz\u0103 pe familia Smith, un cuplu din Londra, \u0219i pe familia Martin, care vine \u00een vizit\u0103. Cele dou\u0103 familii discut\u0103 lucruri ilogice, spun pove\u0219ti \u0219i relateaz\u0103 truisme f\u0103r\u0103 sens. Acestora li se al\u0103tur\u0103 menajera familiei Smith, Mary, \u0219i C\u0103pitanul de Pompieri, de care Mary este \u00eendr\u0103gostit\u0103, \u0219i care este dezam\u0103git deoarece nu a g\u0103sit niciun incendiu \u00een casa familiei Smith. Atunci c\u00e2nd r\u0103m\u00e2n singure, cele dou\u0103 familii \u00eencep s\u0103 se contrazic\u0103 \u00een mod absurd.<\/p>\n

Matei Vi\u0219niec m\u0103rturisea \u00eentr-un interviu cu Luana Popa: \u201eC\u00e2nd am ajuns la Paris, \u00een septembrie 1987, primul lucru pe care l-am f\u0103cut a fost s\u0103 m\u0103 duc la Th\u00e9\u00e2tre de la Huchette ca s\u0103 v\u0103d \u00abC\u00e2nt\u0103rea\u0163a cheal\u0103\u00bb \u0219i \u00abLec\u0163ia\u00bb. Precizez c\u0103 aceste piese ale lui Ionescu se joac\u0103 din 1957 \u00een acest mic teatru din Cartierul Latin. (…) piesele lui Ionescu mi-au dat chei pentru \u00een\u0163elegerea lumii, a contradic\u0163iilor fiin\u0163ei umane \u015fi a dilemelor existen\u0163iale care \u00eel fr\u0103m\u00e2nt\u0103 pe om.\u201d<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer-ul aici<\/a>.<\/p>\n

Vineri, 26 martie 2021, ora 17.30
\n<\/strong>Difuzare pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\nRare\u0219 H. Stoica, regizorul filmului \u201eDin\u021bii\u201d, \u00een dialog cu Ioan Pop-Cur\u0219eu, profesor la Facultatea de Teatru \u0219i Film a Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Rare\u0219 H. Stoica este absolvent al Facult\u0103\u021bii de Teatru din cadrul Universit\u0103\u021bii \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d din Cluj-Napoca, clasa Miriam Cuibus, promo\u021bia 2002. \u00ce\u0219i dedic\u0103 via\u021ba artelor vizuale, iubind \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 emo\u021bia jocului pe scen\u0103 ca actor, a jocului cu imagini \u00een mi\u0219care surprinse cu camera de filmat, ca regizor \u0219i produc\u0103tor de film \u00een cadrul Persona Media Production, organizator \u0219i manager artistic al Festivalului Interna\u021bional de Film de Scurtmetraj ClujShorts, precum \u0219i emo\u021bia jocului pensulei pe p\u00e2nz\u0103 \u0219i al d\u0103l\u021bii \u00een lemn. \u00cen prezent este doctorand la Facultatea de Teatru \u0219i Televiziune \u2013 CFM a Universit\u0103\u021bii \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d.<\/p>\n

Ioan Pop-Cur\u015feu (n. 4.02.1978, Ocna-Mure\u015f) este, din 2020, Profesor la Facultatea de Teatru \u0219i Film a Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai, unde pred\u0103 din 2008 \u0219i unde a coordonat sau a fost membru \u00een mai multe granturi de cercetare. A ob\u021binut dou\u0103 titluri de doctor, la Universitatea din Geneva, \u00een 2007, \u0219i la Universitatea Babe\u0219-Bolyai, \u00een 2011. \u00cen 2015, \u0219i-a sus\u021binut teza de abilitare, iar \u00een 2016 a devenit membru \u00een Academia Europaea, sec\u021biunea: \u201eFilm, Media and Visual Studies\u201d. A tradus 12 c\u0103r\u021bi, \u00een special din francez\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, majoritatea \u00een colaborare cu \u0218tefana Pop-Cur\u0219eu. A publicat \u00een jur de 150 de articole \u00een rom\u00e2n\u0103, francez\u0103, englez\u0103, pe teme de literatur\u0103, estetica filmului \u0219i antropologie, \u0219i a coordonat 12 volume \u0219i numere tematice ale unor reviste academice. Este autorul mai multor c\u0103r\u021bi, dintre care cele mai semnificative sunt \u201eBaudelaire, la plural\u201d (2008), \u201eMagie \u015fi vr\u0103jitorie \u00een cultura rom\u00e2n\u0103. Istorie, literatur\u0103, mentalit\u0103\u0163i\u201d (2013), \u201eIconografia vr\u0103jitoriei \u00een arta religioas\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Eseu de antropologie vizual\u0103\u201d (2020, acest din urm\u0103 volum \u00een colaborare cu \u0218tefana Pop-Cur\u0219eu).<\/p>\n

Vineri, 26 martie 2021, ora 18.00
\n<\/strong>Difuzare live pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\nFilmul \u201eDin\u021bii\u201d \/ TEETH
\nRegia: Rare\u0219 H. Stoica
\nAdaptarea cinematografic\u0103 se bazeaz\u0103 pe piesa omonim\u0103 scris\u0103 de Matei Vi\u0219niec
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu subtitrare \u00een limba englez\u0103<\/strong><\/p>\n

Distribu\u021bie: Primul: Radu V\u0103duva, Al Doilea: Andrei Zagorodn\u00eei, Soldatul: C\u0103t\u0103lin Codreanu
\nProduc\u0103tor executiv: Asocia\u021bia Persona-Nicoleta Stoica; supervizor proiect: Ioan Pop-Cur\u0219eu; consultant casting: Diana Aldea; coordonator proiect din partea TNC \u0219i FTT: \u0218tefana Pop-Cur\u0219eu; machiaj: Camelia Curu\u021biu-Zoica\u0219; consultant scenografie: Mihai Filip Odangiu; scenariu: Rare\u0219 H. Stoica, adaptare dup\u0103 piesa \u201eDin\u021bii\u201d de Matei Vi\u0219niec; supervizor scenariu: \u0218tefana Pop-Cur\u0219eu; direc\u021bia de imagine: Rare\u0219 H. Stoica, Andrei Giurgiuman; camera: Andrei Giurgiuman, Alin Barbir, Dani S\u0103r\u0103cu\u021b, P\u00e1lfi-Horv\u00e1th Ern\u0151-\u00c1ron, Rare\u0219 H. Stoica; compozi\u021bie muzical\u0103: Drago\u0219 Strat; consultant estetica filmului: Ioan Pop-Cur\u0219eu; coordonator scene de lupt\u0103: C\u0103t\u0103lin Codreanu; Secretar platou: Irina-Maria Barbir; modelator 3D: Marius Caraba
\nDurata: 71 min.
\nProduc\u0103tor: Persona Media Production
\nParteneri: Facultatea de Teatru \u0219i Televiziune, Teatrul Na\u021bional Cluj-Napoca, Ciorchin, Cinema Victoria, TheaMed
\nSponsori: Indis, Intend, Instal Data Proiect, Caradent, Rolala, Daisler Print House<\/p>\n

Piesa \u201eDin\u021bii\u201d a constituit o surs\u0103 de inspira\u021bie pentru regizorul de film Rare\u0219 H. Stoica, care a fost atras nu numai de teatralitatea textului, ci \u0219i de incredibila capacitate a acestuia de a da fr\u00e2u liber imagina\u021biei cititorului, de a genera tensiune \u0219i imagini puternice plec\u00e2nd de la dialogul personajelor. Filmul se bazeaz\u0103 astfel pe structura piesei, urm\u00e2nd firul pove\u0219tii sau, mai bine spus, al acestui ultim episod al pove\u0219tii unei \u00eent\u00e2lniri: doi b\u0103rba\u021bi, care scot din\u021bii de aur din gura solda\u021bilor c\u0103zu\u021bi pe front. \u00cens\u0103 activitatea lor obi\u0219nuit\u0103 \u0219i monoton\u0103 este \u00eentrerupt\u0103 de apari\u021bia unui soldat ciudat, ajuns prea t\u00e2rziu pentru a se mai lupta, prea somnoros pentru a fi viu, dar prea cald pentru a fi mort. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un mijloc de a gestiona prezen\u021ba noului venit, \u0219i fiind la limita r\u0103bd\u0103rii, confrunta\u021bi cu nonsensul situa\u021biei \u00een care se afl\u0103, cei doi ho\u021bi trec pe nesim\u021bite frontiera timpului \u0219i a spa\u021biului, p\u0103\u0219ind \u00eentr-o alt\u0103 dimensiune. A cui este vina pentru c\u0103 lucrurile se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103? Putem s\u0103 ne p\u0103str\u0103m umanitatea chiar \u0219i \u00een cele mai nefaste condi\u021bii, la r\u0103scrucea dintre via\u021b\u0103 \u0219i moarte?<\/p>\n

https:\/\/www.facebook.com\/teethofficialpage \/<\/a> www.personamedia.ro<\/a> \/ persona.media.production@gmail.com<\/a><\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer-ul aici<\/a>.<\/p>\n

\u00cei invit\u0103m pe to\u021bi cei care vor urm\u0103ri filmul s\u0103 trimit\u0103 feedback-ul lor printr-un mesaj pe Facebook, pe WhatsApp (0736 598 451) sau prin\u00a0e-mail la programe@mnlr.ro<\/a>.<\/p>\n

Vineri, 26 martie 2021, ora 20.00
\n<\/strong>Difuzare live pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\nPerformance #7: \u201eThe Man in the Circle\u201d, \u201eThe Man in the Mirror\u201d, \u201eThe Runner\u201d\/\u201eOmul din cerc\u201d, \u201eOmul cu oglinda\u201d, \u201eAlerg\u0103torul\u201d
\nRegia: Neema Lahon
\nAsistent regie: Morgan Symes
\nActori: Edward Joe Bentley, Lyndsay Kane, Susan Mele, Benjamin Nathan-Serio, Nora Lise Ulrey
\nTraducere text: Jozefina Komporaly
\nProiect ini\u021biat de Trap Door, trup\u0103 de teatru condus\u0103 de regizoarea american\u0103 Beata Pilch
\nV.o. \u00een limba englez\u0103 cu subtitrare \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Regizoarea Neema Lahon m\u0103rturisea: \u201e\u00cen momentul \u00een care citesc prologul \u00abTeatrului Descompus\u00bb, \u00eemi aduc aminte de un citat al lui Brecht: \u00abArta nu este o oglind\u0103 care s\u0103 reflecte lumea, ci un ciocan cu care s\u0103 i se dea form\u0103.\u00bb\u201d<\/p>\n

Combin\u00e2nd conceptul lui Vi\u0219niec de a utiliza monologuri ca piese ale unei oglinzi sparte \u0219i ideologia lui Brecht a remodel\u0103rii realit\u0103\u021bii cu ajutorul unei oglinzi, regizoarea celui de-al \u0219aptelea performance a creat un t\u0103r\u00e2m virtual pe Zoom, folosind platforma pentru a combina teatrul, filmul \u0219i sunetul \u00een scopul cre\u0103rii unui experiment vizual on-line care \u00eendreapt\u0103 aten\u021bia publicului c\u0103tre chestionarea propriilor credin\u021be. Pe tot parcursul piesei, audien\u021ba se apropie emo\u021bional de personaje pe m\u0103sur\u0103 ce acestea renun\u021b\u0103 la sinele lor autentic pentru dorin\u021bele lor reflectate \u00een oglind\u0103. \u00cen momente-cheie ale piesei, ecranul laptop-ului devine o oglind\u0103 pentru cei care vizioneaz\u0103 piesa, provoc\u00e2ndu-i s\u0103 se \u00eentrebe cu privire la propria lor realitate; dac\u0103 sunt remodela\u021bi de felul \u00een care lumea \u00eei prive\u0219te.<\/p>\n

Neema Lahon este actri\u021b\u0103 \u0219i regizoare britanic\u0103. A petrecut cinci ani \u00een Barcelona, lucr\u00e2nd ca p\u0103pu\u0219ar \u0219i animator de pove\u0219ti la cea mai mare companie catalan\u0103 Theatre in Education, IPA Productions. C\u00e2t timp a locuit \u00een Spania a colaborat cu Escapade Theatre, Thrive Musical Theatre, Trap Door International \u0219i Play in a Day BCN. \u00cen Londra, Neema este director experimental la Youth Theatre and Drama TA. Este membru \u00een cadrul National Youth Theatre din Marea Britanie, unde a lucrat cu regizorul Ned Bennett, fiind unul dintre interpre\u021bii pentru produc\u021bia \u201eVictoria\u2019s Knickers\u201d. \u00cen 2019 a \u00eenfiin\u021bat propria companie de teatru, HURT Theatre. Este fascinat\u0103 de dramaturgia lui Matei Vi\u0219niec \u0219i este \u00eenc\u00e2ntat\u0103 s\u0103 fac\u0103 parte din echipa Trap Door.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer-ul aici<\/a>.<\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 27 martie 2021, ora 13.00
\n<\/strong>Difuzare live pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\n\u201eExtraterestrul\u00a0care \u00ee\u0219i dorea ca amintire o pijama\u201d
\nPies\u0103 de teatru pus\u0103 \u00een scen\u0103 de Teatrul Municipal \u201eMatei Vi\u0219niec\u201d din Suceava
\nAutor: Matei Vi\u0219niec
\nRegia: Ioan Brancu
\nScenografie: Ana Maria Condruz
\nCoregrafie: Andreea Du\u021b\u0103
\nCompozitor:\u00a0 C\u00e1ri Tibor
\nLight\/Video Design: Lucian Moga, Andrei Cozlac
\nRegia tehnic\u0103: C\u0103t\u0103lin Rodenciuc
\nActori: Cristina Florea, Horia Andrei Butnaru, Clara Popadiuc, R\u0103zvan B\u0103nu\u021b, Alexandru Marin, Diana Laz\u0103r, Delu Lucaci, Cosmin Panaite, C\u0103t\u0103lin \u0218tefan M\u00eendru, Bogdan Amur\u0103ri\u021bei
\nV.o. \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

\u201eExtraterestrul \u00a0care \u00ee\u0219i dorea ca amintire o pijama\u201d este, a\u0219a cum spune chiar autorul, un spectacol cu pove\u0219ti de adormit copiii \u0219i de trezit u\u0219or p\u0103rin\u021bii, un spectacol pentru toat\u0103 familia.<\/p>\n

Matei Vi\u0219niec: \u201eOare mai \u015ftiu, ast\u0103zi, adul\u0163ii, s\u0103 le ofere timp copiilor? Am scris \u00abExtraterestrul care \u00ee\u0219i dorea ca amintire o pijama\u00bb pornind de la aceast\u0103 \u00eentrebare, dar \u015fi de la tragedia uman\u0103 tr\u0103it\u0103 \u00een ultimele dou\u0103 decenii de Rom\u00e2nia. \u00a0\u00cen jur de patru milioane de rom\u00e2ni s-au dus s\u0103 lucreze \u00een str\u0103in\u0103tate \u015fi deseori copiii lor au fost \u00eencredin\u021ba\u021bi bunicilor, altor rude apropiate, ba chiar vecinilor\u2026 Nu vom putea evalua niciodat\u0103, cu niciun instrument psihologic sau sociologic, frustrarea resim\u0163it\u0103 de ace\u015fti copii care au crescut f\u0103r\u0103 prezen\u0163a mamei \u015fi a tat\u0103lui, f\u0103r\u0103 acest timp unic, bogat \u00een sentimente \u015fi \u00eencredere \u00een via\u0163\u0103, pe care numai un p\u0103rinte \u00eel poate d\u0103rui copilului. (…) Aceast\u0103 pies\u0103 s-a n\u0103scut \u015fi dintr-o anumit\u0103 durere resim\u0163it\u0103 de mine tot umbl\u00e2nd prin satele Bucovinei. Am v\u0103zut at\u00e2tea case pustii, unele dintre ele foarte frumoase, dar nelocuite\u2026 Toate aceste case care pl\u00e2ng \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 familiile. Construite \u015fi pentru ni\u015fte copii care nu mai apuc\u0103 s\u0103 copil\u0103reasc\u0103 \u00een ele, toate aceste case mi-au cerut, pe limba lor t\u0103cut\u0103, ajutorul\u2026 Sigur, nimeni nu-i poate convinge pe rom\u00e2ni s\u0103 revin\u0103 \u00een mas\u0103 \u00een \u0163ara p\u0103r\u0103sit\u0103 de ei \u00een general de nevoie\u2026 Eu \u00eensumi fac parte dintre cei care, la un moment dat, \u00abau plecat\u00bb. \u015ei totu\u015fi, totu\u015fi, simt c\u0103 aproape to\u0163i rom\u00e2nii \u00abpleca\u021bi\u00bb sunt preocupa\u0163i, sunt fr\u0103m\u00e2nta\u021bi de g\u00e2ndul \u00eentoarcerii. Poate c\u0103 \u015fi din acest motiv \u015fi-au construit case \u00een Rom\u00e2nia, ca s\u0103-i a\u015ftepte cineva acolo, ca s\u0103 nu uite total de r\u0103d\u0103cinile lor.\u201d<\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 27 martie 2021, ora 16.00
\n<\/strong>Difuzare pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR, pe site-ul www.mnlr.ro<\/a>\u00a0\u0219i pe platforma web multimedia www.culturaindirect.ro<\/a>
\n\u201eActorul \u0219i jocul: identificare \u0219i \u00eendep\u0103rtare. De la jocul mascat \u0219i jocul corporal la psihologie \u0219i distan\u021bare\u201d
\nConferin\u021b\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 sus\u021binut\u0103 de George Banu<\/p>\n

Motto:<\/strong><\/p>\n

\u201eDac\u0103\u00a0Hamlet se\u00a0\u00eendoie\u0219te \u2013\u00a0\u00aba fi\u00a0sau\u00a0a nu fi\u00bb, spune el\u00a0\u2013 teatrul, dimpotriv\u0103, le une\u0219te afirm\u00e2nd \u2013\u00a0\u00aba fi\u00a0\u0219i\u00a0a nu fi\u00bb!\u201d (George Banu)\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong><\/p>\n

Teatrul, de la origini, s-a bazat pe prezen\u021ba actorilor care au \u00eencarnat personajele tragediilor sau comediilor. Actorii au utilizat instrumente indispensabile ca masca sau au adoptat reguli de protocol specifice unei epoci, s-au impus ca figuri unice, exemplare, dar s-au constituit \u0219i \u00een companii. Actorul e cheia de bolt\u0103 a teatrului. El e sclavul momentului, al \u201emomentului \u00eemplinit\u201d, cel a c\u0103rui amintire e memorabil\u0103 pentru spectatorul captivat. George Banu urm\u0103re\u0219te evolu\u021bia actorului \u0219i avatarurile sale, \u00eei sesizeaz\u0103 diferen\u021ba de program de joc, \u00eel asociaz\u0103 marilor revolu\u021bii ale scenei moderne, de la Stanislavski \u0219i Meyerhold la Brecht, Grotowski sau Brook!<\/p>\n

Actorul este eroul scenei \u00een care se asociaz\u0103 toate virtu\u021bile, dar \u0219i viciile teatrului!<\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 27 martie 2021, ora 18.00
\n<\/strong>Difuzare live pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\n\u201eOccident Express\u201d
\nPies\u0103 de teatru pus\u0103 \u00een scen\u0103 de Teatrul Szigligeti din Oradea
\nRegia: Zakari\u00e1s Zal\u00e1n
\nDistribu\u021bia: Csatl\u00f3s L\u00f3r\u00e1nt, Dim\u00e9ny Levente, Dobos Imre, Firtos Edit, Gajai \u00c1gnes,
\nHajdu G\u00e9za, Hunyadi Istv\u00e1n, Kardos M. R\u00f3bert, Kiss Csaba, Kiss Tam\u00e1s, Rom\u00e1n Eszter,
\nSebesty\u00e9n Hunor, T\u00f3th T\u00fcnde, T\u0151t\u0151s \u00c1d\u00e1m, Trabalka Cec\u00edlia, Pitz Melinda
\nDramaturg: Bereczki \u00c1gota
\nScenograf: Andra B\u0103dulescu Vi\u0219niec
\nRegia tehnic\u0103: Jo\u00f3 Em\u00edlia
\nSufleor: Tentea Katalin
\nCompozitor muzical: Boca Hunor-Lehel
\nDurata: 1h 52min.
\nV.o. \u00een limba maghiar\u0103 cu subtitrare \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Orientul \u015fi Occidentul se \u00eent\u00e2lnesc \u00een drama \u201eOccident Express\u201d de Matei Vi\u015fniec, un text care face parte din trilogia balcanic\u0103 a autorului.<\/p>\n

Titlul este un joc de cuvinte pornind de la Orient Express, faimosul tren de lux, plin de aventurieri care se \u00eendrepta spre bog\u0103\u021biile Orientului. Cu Occident Express \u00eens\u0103, oamenii se \u00eendreapt\u0103 spre Vest, \u00een lupta lor pentru un trai mai bun. \u00cen aceast\u0103 pies\u0103, ideile-stereotip aplicate de Est Occidentului sunt \u00eenso\u021bite de\u00a0pove\u0219tile ce reflect\u0103 realitatea subiectiv\u0103 a fiec\u0103rui personaj.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailerul aici<\/a>.<\/p>\n

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 27 martie 2021, ora 21.00
\n<\/strong>Difuzare live pe pagina de Facebook<\/a> a MNLR
\nPerformance #8: \u201eThe Man with the Apple\u201d, \u201eThe Voice in the Blind Light\u201d (I), \u201eThe Voice in the Darkness\u201d (II) and (III)\/ \u201eOmul cu m\u0103rul\u201d, \u201eVoci \u00een lumina orbitoare\u201d (I), \u201eVoci \u00een \u00eentuneric\u201d (II) \u0219i (III)
\nRegia: Catherine Sullivan
\nActori: Venice Averyheart, Cristina Pronzati, Bob Wilson
\nTraducere text: Jozefina Komporaly
\nProiect ini\u021biat de Trap Door, trup\u0103 de teatru condus\u0103 de regizoarea american\u0103 Beata Pilch
\nV.o. \u00een limba englez\u0103 cu subtitrare \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/p>\n

Trei juc\u0103tori \u00eencearc\u0103 s\u0103 modeleze o experien\u021b\u0103 din casele lor, live, prin intermediul unei teleconferin\u021be. Ei se lupt\u0103 s\u0103-\u0219i controleze preferin\u021bele \u0219i \u00ee\u0219i dau unul altuia sarcini absurde. Exist\u0103 moarte. Ce cade din cer\u2026 juc\u0103torii caut\u0103 s\u0103 afle ce fel de creatur\u0103 moare \u00eentr-o geroas\u0103 noapte american\u0103. Tehnici de tip cinematic combinate cu interfa\u021ba Zoom \u00eentr-o lume \u00een care juc\u0103torii sunt actori, \u00eentr-un spa\u021biu de joc comun, dar de la distan\u021b\u0103, geografic vorbind.<\/p>\n

Expozi\u021biile personale, performance-urile \u0219i filmele Catherinei Sullivan au fost prezentate la Muzeul Hammer din Los Angeles; Walker Art Center, Minneapolis; The Renaissance Society la Universitatea din Chicago; Whitney Museum of American Art, New York; Secession, Viena; Tate Modern, Londra; Opera din Lyon; Trap Door Theatre, Chicago; Metro Pictures, New York, precum \u0219i la Galeria \u201eCatherine Bastide\u201d, din Bruxelles, printre altele. A participat la bienalele Whitney din Moscova \u0219i Gwangju; la Festivalul Interna\u021bional de Film de la Berlin; la Festivalul Interna\u021bional de Film de la Rotterdam, la Festivalul Interna\u021bional de Film BFI din Londra. Premii: Louis Comfort Tiffany Foundation, Herb Alpert Award in the Arts, the United States Artists Walker Fellowship, Chicago Dancemakers Forum Lab Artist Award \u0219i, de cur\u00e2nd, Guggenheim Fellowship. Este profesor asociat \u00een cadrul Departamentului de Arte Vizuale la Universitatea din Chicago.<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi trailer-ul aici<\/a><\/p>\n

_________<\/strong><\/p>\n

Echipa festivalului<\/strong><\/p>\n

Ini\u021biator proiect:<\/strong> prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al MNLR
\nCrea\u021bie grafic\u0103<\/strong>: Cristina Milca
\nRedactori:<\/strong> Olimpia Novicov (rom\u00e2n\u0103), Iuliana Miu (francez\u0103)
\nRela\u021bii Publice:<\/strong> Andreea Balaban, Gabriela Mare\u0219, Loreta Popa, Ilinca Stratan
\nMultimedia:<\/strong> Daniel Paul Ciobanu, Alex Ursu
\nCoordonator proiect:<\/strong> Gabriela Toma (tel. 0736 598 451, programe@mnlr.ro<\/a>)\u00a0<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne organizeaz\u0103 prima edi\u021bie a Festivalului Interna\u021bional \u201eMatei Vi\u0219niec\u201d \u00een perioada 21 \u2013 27 martie 2021,…<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":17020,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9,52,8],"tags":[],"class_list":["post-17013","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-evenimente-on-line","category-recomandari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17013","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17013"}],"version-history":[{"count":28,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17013\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17097,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17013\/revisions\/17097"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/17020"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17013"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17013"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17013"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}