\u201eUn popor care nu \u00ee\u015fi cunoa\u015fte istoria este ca un copil care nu \u00ee\u015fi cunoa\u015fte p\u0103rin\u0163ii\u201d<\/p>\n
Ne afl\u0103m \u00een fa\u021ba unui om iubit \u0219i controversat, admirat \u0219i contestat, al c\u0103rui nume este tot mai amintit \u00een zilele noastre, \u00een situa\u021bii diverse: Nicolae Iorga. Poet, enciclopedist, memorialist, om politic (prim-ministru desemnat de Carol al II-lea \u00een 1931), istoric al artelor \u0219i filosof al istoriilor, profesor universitar \u0219i academician rom\u00e2n, iat\u0103 conturat\u0103 traiectoria unei vie\u021bi dedicate, pe de-a-ntregul, culturii rom\u00e2ne\u0219ti.\u00a0\u201eEu n-am \u00eenv\u0103\u021bat a ceti \u0219i scrie: s\u00eent lucruri care mi-au venit de la sine. Nu-mi aduc aminte de nici un ceas de preg\u0103tire pedagogic\u0103 pentru a descoperi literele \u0219i a le \u00eembina \u00een silabe, care pe urm\u0103 s\u0103-mi dea cuv\u00eentul.\u201d – m\u0103rturisea Iorga, \u00een autobiogafia \u201eO via\u021b\u0103 de om \u2013 a\u0219a cum a fost\u201d, referindu-se la cea dint\u00e2i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103. Descris de George C\u0103linescu\u00a0 drept \u201eun istoric care a sorbit apa tuturor\u201d, cu o \u201ememorie document\u201d (fiindc\u0103, pare-se… \u201enu e cu putin\u021b\u0103 s\u0103-\u021bi alegi un domeniu c\u00e2t de \u00eengust \u0219i umbrit din istoria rom\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 consta\u021bi c\u0103 N. Iorga a trecut pe acolo \u0219i a tratat tema \u00een fundamentul ei\u201d), Nicolae Iorga r\u0103m\u00e2ne o personalitate marcant\u0103, c\u0103reia posteritatea i-a conferit o aur\u0103 de mit, dup\u0103 cum bine intuia Pamfil \u0218eicaru: \u201ePrezen\u021ba lui N. Iorga \u00een cultura rom\u00e2neasc\u0103 nu a \u00eencetat un moment, a creat un climat spiritual, a provocat permanent reac\u021bii.\u201d\u00a0 Privit de \u0218eicaru ca devorator al propriilor idei (precum Cronos care \u00ee\u0219i devora copiii),\u00a0 atr\u0103g\u00e2ndu-\u0219i simpatii, mai ales, antipatii, Nicolae Iorga avea s\u0103 fie asasinat brutal la marginea localit\u0103\u021bii Strejnic din jude\u021bul Prahova, pe o vreme geroas\u0103, la data 27 noiembrie a anului 1940. Avea 69 de ani. La aflarea ve\u0219tii c\u0103 Nicolae Iorga a murit, 47 de universit\u0103\u021bi \u0219i academii din lume au arborat drapelul \u00een bern\u0103.<\/p>\n
Text de Daniela B\u0103bu, muzeograf MNLR<\/p>\n
Imagine din arhiva MNLR<\/p>\n
V\u0103 invit\u0103m s\u0103 descoperi\u021bi expozi\u021bia \u201e18 scriitori rom\u00e2ni \u00een viziunea graficienilor lumii\u201d, organizat\u0103 de MNLR \u00een Bucure\u0219ti Mall Vitan (Calea Vitan 55-59), unde ve\u021bi descoperi portretul lui Nicolae Iorga \u00een viziunea arti\u0219tilor din Brazilia, Danemarca, Irak, Japonia, Mexic, Rusia \u0219i SUA.<\/p>\n