Cum bine \u0219tim, Eminescu a fost un mare patriot, preocupat de \u00eendeplinirea visului de unire a tuturor rom\u00e2nilor, din p\u0103cate realizat doar pentru o scurt\u0103 perioad\u0103 din istoria noastr\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1870, studen\u021bii rom\u00e2ni afla\u021bi la Viena decid s\u0103 organizeze la Putna o serbare menit\u0103 a-l omagia pe \u0218tefan cel Mare. Unul dintre cei mai activi sus\u021bin\u0103tori ai acestei ini\u021biative este Mihai Eminescu, care va fi numit \u201esecretar al Comitetului Central pentru serbarea de la Putna\u201d. \u00cen aceast\u0103 calitate va sus\u021bine o activitate epistolar\u0103 at\u00e2t cu oficialit\u0103\u021bi \u0219i institu\u021bii, c\u00e2t \u0219i cu al\u021bi organizatori. Practic, aceast\u0103 manifestare, care se dorea a fi c\u00e2t mai ampl\u0103, se preconiza a fi un manifest pentru unirea cultural\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, manifestarea se va am\u00e2na pentru august 1871, c\u00e2nd se va organiza cu aceea\u0219i ocazie \u0219i un Congres studen\u021besc, ini\u021biativ\u0103 a entuziastului Eminescu. Am\u00e2narea va fi cauzat\u0103 de izbucnirea r\u0103zboiului franco-prusac, dar \u0219i de falimentul b\u0103ncii \u00een care se p\u0103strau fondurile ob\u021binute din dona\u021bii. Serbarea va fi organizat\u0103 de Societatea \u201eRom\u00e2nia Jun\u0103\u201d, \u00eenfiin\u021bat\u0103 ca urmare a fuziunii celor dou\u0103 societ\u0103\u021bi ale rom\u00e2nilor din Viena (\u201eSocietatea Literar\u0103-\u0218tiin\u021bific\u0103 a rom\u00e2nilor din Viena \u0219i Societatea Literar\u0103-Social\u0103 \u201eRom\u00e2nia\u201d). Primul pre\u0219edinte al acestei Societ\u0103\u021bi va fi ales Ioan Slavici, iar Eminescu va deveni secretar. Poetul s-a sim\u021bit toat\u0103 via\u021ba foarte legat de \u201eRom\u00e2nia Jun\u0103\u201d, dovad\u0103 c\u0103 va trimite societ\u0103\u021bii studen\u021bilor rom\u00e2ni din Viena poemul \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, care va fi publicat \u00een 1883, \u00een \u201eAlmanahul Societ\u0103\u021bii Academice Social-Literare Rom\u00e2nia Jun\u0103<\/em>\u201d din Viena. Proiectul programului consemnat de secretarul Eminescu \u0219i transmis diver\u0219ilor organizatori va fi \u00een principiu unul religios (pretextul organiz\u0103rii manifest\u0103rii fiind \u00eemplinirea a 400 de ani de la sfin\u021birea m\u0103n\u0103stirii), lucru agreat \u00een principiu de autorit\u0103\u021bile austro-ungare. Serbarea va fi deschis\u0103 de cele 21 de salve de tun urmate de o slujb\u0103 religioas\u0103 \u0219i o prelegere \u021binut\u0103 de t\u00e2n\u0103rul A.D. Xenopol, despre m\u0103re\u021bia lui \u0218tefan cel Mare, ca simbol al neamului rom\u00e2nesc, lucru privit cu suspiciune de autorit\u0103\u021bi, care \u00eencercau s\u0103 reprime orice manifest\u0103ri na\u021bionaliste ale rom\u00e2nilor prezen\u021bi. \u00cen cadrul manifest\u0103rii populare ce a urmat momentelor solemne s-a remarcat \u0219i junele violonist Ciprian Porumbescu, \u00een v\u00e2rst\u0103 de doar 17 ani. La sf\u00e2r\u0219itul manifest\u0103rilor, studen\u021bii vor ob\u021bine cu greu de la prefectul Renney dreptul de a \u021bine un congres. Acesta se temea, pe bun\u0103 dreptate, c\u0103 tinerii rom\u00e2ni vor aborda teme delicate. Evident, discu\u021biile au fost aprinse \u0219i au durat p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een noapte, fiind urmate a doua zi de o nou\u0103 rund\u0103, la fel de animat\u0103. Acest lucru l-a f\u0103cut pe Eminescu s\u0103 exclame, \u00eentr-o discu\u021bie cu Slavici: \u201eAcela care vrea s\u0103 fac\u0103 ceva nu discut\u0103, ci lucreaz\u0103… facem ce \u0219tim \u0219i lumea vine dup\u0103 noi\u201d. Practic, aceast\u0103 serbare de la Putna a devenit prima reuniune a studen\u021bilor rom\u00e2ni de pretutindeni, propun\u00e2ndu-se ideea de organizare a societ\u0103\u021bii studen\u021bilor rom\u00e2ni oriunde se aflau ace\u0219tia, precum \u0219i \u00eenfiin\u021barea unei publica\u021bii comune, cu caracter literar-\u0219tiin\u021bific, ce ar fi urmat s\u0103 fie tip\u0103rit\u0103 la Viena, puternic centru universitar frecventat de rom\u00e2ni. Din p\u0103cate, planul a r\u0103mas \u00een stadiu de proiect, dar aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire a reprezentat un puternic imbold pentru tinerii rom\u00e2ni de a lupta pentru emancipare \u0219i unire.<\/p>\n Pentru a exemplifica eforturile depuse de t\u00e2n\u0103rul poet, v\u0103 invit\u0103m s\u0103 lectura\u021bi pe site-ul MNLR una dintre numeroasele epistole redactate de Eminescu de la Viena, \u00een aprilie 1870, c\u00e2nd proiectul era \u00eenc\u0103 \u00een faza de coagulare.<\/p>\n \u201eCOMITETUL CENTRAL<\/p>\n PENTRU SERBAREA LA MORM\u00c2NTUL<\/p>\n LUI \u0218TEFAN CEL MARE<\/p>\n (Viena, aprilie 1870)<\/p>\n Scumpe domnul(e) \u0219i frate,<\/p>\n R\u0103spunsul ce ni-l face\u021bi \u00een numele comitetului domniei voastre este a\u0219a de frumos precum \u00eel putem a\u0219tepta numai de la junimea studioas\u0103 din ora\u0219ul unde s-a n\u0103scut con\u0219tiin\u021ba na\u021bional\u0103 a rom\u00e2nilor. Din \u00eenceput chiar nu ni era permis c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin a ne \u00eendoi cumc\u0103 ideea aceasta nu va fi aprobat\u0103 \u0219i de d-voastre.<\/p>\n Junimea de pe la celelalte facult\u0103\u021bi a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at cu c\u0103ldur\u0103 ideea \u00eenc\u00e2t sunt \u00een fericita pozi\u021biune de a v\u0103 putea anun\u021b\u0103 cumc\u0103 nu putem avea dec\u00e2t o reu\u0219it\u0103 c\u00e2t se poate de bun\u0103 \u0219i frumoas\u0103.<\/p>\n C\u00e2t despre regim, el nu ne poate \u00eempiedica de loc, pentru c\u0103 serb\u0103ri de asemenea natur\u0103 sunt permise \u00een \u00eentregul Austriei, \u0219i nu numai c\u0103 sunt permise, ci sunt un drept esen\u021bial al vie\u021bei constitu\u021bionale. Alte \u00eempregiur\u0103ri iar nu mai sunt \u00een stare de a opri cursul lucrurilor, c\u0103ci ideea \u0219i-a f\u0103cut calea \u00een inimile oamenilor de bine. Singurul lucru ce am de-a v\u0103 preveni e c\u0103, dac\u0103 v\u0103 sim\u021bi\u021bi \u00een stare de-a contribui materialmente (lucru la care \u00eendealtfel nu v\u0103 oblig\u0103 nimenea), ar fi bine ca colectele s\u0103 le trimite\u021bi mai cur\u00e2nd, pentru a se putea confec\u021biona urna de argint, care va fi cu at\u00e2t mai pre\u021bioas\u0103 cu c\u00e2t vom recurge la mai multe mijloace din diferite locuri. Din parte-ne v\u0103 reasigur\u0103m c\u0103 nici o piedic\u0103 nu ni mai st\u0103 \u00een calea scopului nostru, dec\u00e2t doar propria noastr\u0103 neglijen\u021b\u0103 \u0219i nevoin\u021b\u0103.<\/p>\n Mul\u021bumindu-v\u0103 din nou pentru prevenitorul d-voastre r\u0103spuns, te rog scumpe domnule, s\u0103 prime\u0219ti \u00eencredin\u021bara stimei \u0219i afec\u021biunei mele.<\/p>\n Pre\u0219edinte,\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Secretar,<\/p>\n Adresa este: Nic Teclu, Wien, Leopoldstadt: Hotel National.<\/p>\n Domniei sale<\/p>\n Domnul Pre\u0219edinte al Comitetului ad-hoc din Blaj\u201d<\/p>\n Scrisoarea este reprodus\u0103 dup\u0103 \u201eEminescu \u00een coresponden\u021b\u0103\u201d, vol. II, cu prefa\u021b\u0103, not\u0103 asuprea edi\u021biei \u0219i comentarii de Dimitrie Vatamaniuc, Editura Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, 1998, Bucure\u0219ti.<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cum bine \u0219tim, Eminescu a fost un mare patriot, preocupat de \u00eendeplinirea visului de unire a tuturor rom\u00e2nilor, din p\u0103cate…<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":17499,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9,8],"tags":[],"class_list":["post-17503","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-recomandari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17503","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17503"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17503\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17505,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17503\/revisions\/17505"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/17499"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17503"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17503"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17503"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n