Nou\u0103sprezece autori rom\u00e2ni au fost invita\u021bi de Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne s\u0103 scrie un text de fic\u021biune\/non-fic\u021biune pornind de la unul dintre obiectele expuse la sediul MNLR din Strada Nicolae Cre\u021bulescu 8.<\/p>\n
Un coupe-papier pentru desfacerea coresponden\u021bei, o lad\u0103 de zestre, un aparat de fotografiat, un volum de poezie cu amprente digitale, sculpturi \u00een lemn, obiecte steampunk<\/em>, un sfe\u0219nic cu cristale, sabo\u021bi japonezi, o list\u0103 de adrese din Egipt \u2013 acestea sunt tot at\u00e2tea pretexte pentru scriitorii care au acceptat invita\u021bia noastr\u0103 de a p\u0103trunde pe poarta fic\u021biunii sau a eseului: Radu Aldulescu, Adriana Babe\u021bi, Ruxandra Cesereanu, Florin Iaru, Ioana Ieronim, Nora Iuga, Carmen Mu\u0219at, Ioana Nicolaie, Ioana P\u00e2rvulescu, Cosmin Per\u021ba, Marta Petreu, Ioan Es. Pop, Andreea R\u0103suceanu, Doina Ru\u0219ti, Liviu G. Stan, Moni St\u0103nil\u0103, Robert \u0218erban, Cristian Teodorescu, Miruna Vlada.<\/p>\n Expozi\u021bia, organizat\u0103 cu sprijinul Bucure\u0219ti Mall Vitan \u0219i \u00een parteneriat cu Centrul pentru Tineret al Municipiului Bucure\u0219ti, va putea fi vizitat\u0103 zilnic, \u00een perioada 19 \u2013 31 mai 2021, \u00een centrul comercial din Calea Vitan 55-59.<\/p>\n Echipa proiectului expozi\u021bional: Antoanella B\u0103nciulescu, Andra Ispas, Alina Niculescu, Eugenia Oprescu, Oana Oros, Gabriela Toma<\/p>\n Redactor: Luana Stroe<\/p>\n Rela\u021bii Publice: Andreea Balaban, Loreta Popa<\/p>\n Fotografii: Dan Vatamaniuc<\/p>\n Crea\u021bie grafic\u0103: Cristina Milca<\/p>\n Multimedia: Daniel Paul Ciobanu<\/p>\n Proiect al echipei Programe, realizat cu sprijinul departamentului Patrimoniu al MNLR.<\/p>\n Pentru detalii, suna\u021bi la 0736598451 (WhatsApp) sau scrie\u021bi un mesaj la programe@mnlr.ro<\/a> (Gabriela Toma).<\/p>\n ***<\/p>\n Radu Aldulescu <\/strong>(n. 1954) este autorul unor romane de referin\u021b\u0103 ale literaturii contemporane, \u00eentre care, Sonata pentru acordeon<\/em> (1993), Amantul Coliv\u0103resei<\/em> (1995), \u00cengerul \u00eenc\u0103lecat<\/em> (1996), Istoria eroilor unui \u021binut de verdea\u021b\u0103 \u0219i r\u0103coare<\/em> (1997), Cronicile genocidului<\/em> (2012). A fost recompensat cu numeroase premii, printre care cu Premiul \u201eIon Creang\u0103\u201d al Academiei, 2017 \u0219i Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Vene\u021bia, pentru scenariul filmului Terminus Paradis<\/em> (regia Lucian Pintilie),1999.<\/p>\n Adriana Babe\u0163i<\/strong> este profesor la Universitatea de Vest din Timi\u015foara, profesor asociat la Universitatea din Bucure\u015fti, unde pred\u0103 literatur\u0103 comparat\u0103, \u015fi redactor la revista Orizont<\/em>. A coordonat, \u00eempreun\u0103 cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Central\u0103. Nevroze, dileme, utopii<\/em> (1997) \u015fi Europa Central\u0103. Memorie, paradis, apocalips\u0103<\/em> (1998). Dintre volumele publicate: Femeia \u00een ro\u015fu<\/em> (1990, \u00eempreun\u0103 cu Mircea Mih\u0103ie\u015f \u015fi Mircea Nedelciu, carte ajuns\u0103 la cea de-a \u015fasea edi\u0163ie \u015fi inclus\u0103 \u00een manualele de literatur\u0103 pentru liceu); B\u0103t\u0103liile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectur\u0103<\/em> (1997); Dilemele Europei Centrale<\/em> (1998); Arahne \u015fi p\u00eenza<\/em> (2002); Dandysmul. O istorie<\/em> (Polirom, 2004); Le Banat: Un Eldorado aux confins<\/em> (coord., Universit\u00e9 de Paris IV \u2013 Sorbonne, 2007); Amazoanele. O poveste<\/em> (2013). \u00cen prezent preg\u0103te\u015fte pentru editura Polirom Dic\u0163ionarul romanului central-european din secolul XX<\/em>, al c\u0103rui coordonator este.<\/p>\n Ruxandra Cesereanu\u00a0<\/strong>este poet\u0103, prozatoare, eseist\u0103. Este profesor la Departamentul de Literatur\u0103 Comparat\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Litere din Cluj. Face parte din stafful\u00a0Phantasma<\/em>, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj, \u00een cadrul c\u0103ruia a sus\u021binut ateliere de scriere creatoare \u00een poezie, proz\u0103, scenariu de film (2002-2018).\u00a0Este redactor-\u0219ef la revista de cultura\u00a0Steaua<\/em>. A publicat 9 c\u0103r\u021bi de poezie, cea mai recent\u0103 fiind poemul-manifest\u00a0Scrisoare c\u0103tre un prieten \u0219i \u00eenapoi c\u0103tre \u021bar\u0103<\/em>\u00a0(2018). Ca prozatoare, a publicat 7 c\u0103r\u021bi de proz\u0103 scurt\u0103 \u0219i romane, cea mai recent\u0103 fiind romanul-fresc\u0103\u00a0Un singur cer deasupra lor<\/em>\u00a0(2013, 2015). A scris c\u0103r\u021bi experimentale de poezie al\u0103turi de Andrei Codrescu (Submarinul iertat<\/em>, 2007, 2017) \u0219i Marius Conkan (\u021ainutul Cel\u0103lalt<\/em>, 2011). C\u0103r\u021bile ei de poezie au fost traduse \u00een englez\u0103 (patru c\u0103r\u021bi), italian\u0103 (dou\u0103 c\u0103r\u021bi), maghiar\u0103 (o carte), francez\u0103 (dou\u0103 c\u0103r\u021bi). De asemenea, romanul Angelus<\/em>\u00a0(2010) i-a fost tradus \u00een limbile englez\u0103 \u0219i bulgar\u0103. A publicat 8 c\u0103r\u021bi de eseu.<\/p>\n Florin Iaru <\/strong>s-a n\u0103scut la 24 mai 1954, \u00een Bucure\u0219ti. A absolvit Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, \u00een 1978. Profesor la Gala\u021bi \u0219i la Bulbucata, p\u00e2n\u0103 \u00een 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een anul 1990, iar \u00een perioada 1991-1992 a fost redactor la publica\u021bia Cotidianul. Scriitorul Florin Iaru \u00ee\u0219i face debutul literar \u00een anul 1962, prin publicarea unor versuri \u00een revista Lumini\u021ba<\/em>. Devine membru al \u201eCenaclului de luni\u201d din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. \u00cen anul 1981, volumul s\u0103u C\u00e2ntece de trecut strada<\/em> se bucur\u0103 de succes editorial, iar \u00een 1982 contribuie la scrierea volumului Aer cu diamante<\/em>. Personaj emblematic al genera\u021biei anilor \u201980 bucure\u0219tene. Opere (selec\u021bie) \u2013 C\u00e2ntece de trecut strada<\/em> (1981), Aer cu diamante<\/em> (1982), La cea mai \u00eenalt\u0103 fic\u021biune<\/em> (1984), \u00cennebunesc \u0219i-mi pare r\u0103u<\/em> (1990), Poeme alese<\/em> (2002), Fraier de Bucure\u0219ti<\/em> (2011), Povestiri cu final schimbat<\/em> (2013).\u00a0<\/strong><\/p>\n Ioana Ieronim <\/strong>este autoarea mai multor volume de poezie, printre care poezie narativ\u0103 \u00een: Triumful Paparudei<\/em> (edi\u021bii multiple, inclusiv la Bloodaxe – Anglia \u0219i \u00een Germania); Egloga<\/em>\u00a0 (edi\u021bie 2020 \u00een SUA, sub titlul Lavinia and Her Daughters<\/em>. A Carpathian Elegy). <\/em>Titluri de lirice: C\u00e2nd strugurii se prefac \u00een vin<\/em> (Cartea Rom\u00e2neasc\u0103); Trecere petrecere<\/em> \u0219i Portrete, autoportrete <\/em>(Tracus Arte). Cifre \u00een delir. Casa Poporului<\/em> (colaj \u0219i versuri, bilingv, Editura Vremea; dubl\u0103 edi\u021bie ilustrat\u0103, Liternet). Volum de teatru, Liber la Casino <\/em>(Tracus Arte). Online: C\u0103m\u0103\u0219ile<\/em> (teatru); Silabe omnivore<\/em> (versuri), Liternet; Ariadne\u2019s Veil<\/em>. A participat la spectacole multimedia \u00een Rom\u00e2nia \u0219i SUA. Poezie publicat\u0103 \u00een \u021b\u0103ri europene \u0219i Turcia, Israel, America. Studii despre teatrul balcanic \u0219i israelian \u0219i eseuri \u00een reviste rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i str\u0103ine. Traduceri de poezie \u0219i de teatru, de la Shakespeare la Arthur Miller \u0219i Tony Kushner. A fost redactor pentru enciclopedii str\u0103ine p\u00e2n\u0103 \u00een 1990, apoi ziarist cultural, ata\u0219at cultural al Rom\u00e2niei la Washington (1992-1996), director de program Fulbright la Bucure\u0219ti.<\/p>\n Nora Iuga<\/strong> (4 ianuarie 1931, Bucure\u015fti; numele la na\u015ftere: Eleonora), poet\u0103, prozatoare \u015fi traduc\u0103toare. Debutul editorial, \u00een 1968, cu Vina nu e a mea<\/em>. Al doilea volum, Captivitatea cercului<\/em> (1970), este scos din circula\u0163ie la doar c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de la apari\u0163ie ca urmare a unei decizii venite de la Comitetului de Stat pentru Cultur\u0103 \u015fi Art\u0103. Va avea interdic\u0163ie de publicare timp de opt ani, p\u00e2n\u0103 \u00een 1978. A fost de patru ori distins\u0103 cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia. \u00cen 1980, pentru volumul Opinii despre durere<\/em>; \u00een 1994, pentru romanul S\u0103punul lui Leopold Bloom<\/em>; \u00een 1998, pentru traducerea romanului lui G\u00fcnter Grass, Toba de tinichea<\/em>; \u015fi \u00een 2000, pentru Sexagenara \u015fi t\u00e2n\u0103rul<\/em>. A primit, \u00eentre altele, Premiul Friedrich Gundolf, oferit de Deutsche Akademie f\u00fcr Sprache und Dichtung, \u00een 2007, pentru contribu\u0163ia la promovarea literaturii germane.<\/p>\n \u00cen intervalul mai 2009 \u2013 mai 2010, a beneficiat de o burs\u0103 DAAD (Deutscher Akademischer Austausch Dienst) \u2013 cea mai important\u0103 burs\u0103 acordat\u0103 de statul german unui scriitor str\u0103in. Mai multe dintre c\u0103r\u0163ile autoarei au fost traduse \u015fi publicate \u00een Germania, Fran\u0163a, Italia, Elve\u0163ia, Spania, Bulgaria \u015fi Slovenia. Este membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u015fi membr\u0103 PEN-Club.<\/p>\n Carmen Mu\u0219at <\/strong>este profesor la Facultatea de Litere din cadrul Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti \u015fi redactor-\u015fef al revistei \u201eObservator cultural\u201d (din 2000). A publicat volumele: Perspective asupra romanului rom\u00e2nesc postmodern \u015fi alte fic\u0163iuni teoretice<\/em> (1998), Romanul rom\u00e2nesc interbelic<\/em> (ed. I, 1998; ed. a II-a, 2004), Strategiile subversiunii. Descriere \u015fi nara\u0163iune \u00een proza postmodern\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/em> (ed. I, 2002; ed. a II-a, 2008), Canonul \u015fi Tarotul<\/em> (2006), Lucian Raicu: dincolo de literatur\u0103<\/em> (2009), Frumoasa necunoscut\u0103. Literatura \u015fi paradoxurile teoriei <\/em>(2017).\u00a0 Din 2014, \u00eengrije\u015fte volumele din seria de autor \u201eGheorghe Cr\u0103ciun\u201d, publicate de Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Polirom.<\/p>\n Ioana Nicolaie <\/strong>s-a n\u0103scut \u00een S\u00e2ngeorz-B\u0103i, jude\u0163ul Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud. A publicat mai multe volume de versuri (Poz\u0103 retu\u015fat\u0103, Nordul, Credin\u0163a, Cerul din burt\u0103, Cenotaf, Autoimun<\/em> \u2013 desemnat de c\u0103tre USR \u201eCartea Anului\u201c\u00a0 2013), antologia Lomografii<\/em>, romane (O pas\u0103re pe s\u00e2rm\u0103, Pelinul negru<\/em> \u2013 finalist la opt premii literare, c\u00e2\u0219tig\u0103tor al Premiului pentru proz\u0103 decernat \u00een 2017 de Revista Ateneu; desemnat Cartea Anului \u00een 2018 de c\u0103tre \u201eCititorul \u0219tie mai bine\u201c, Cartea Reghinei, Tot \u00eenainte<\/em>) \u0219i literatur\u0103 pentru copii (Aventurile lui Arik, Arik \u0219i mercenarii, Ferbonia, Vertijia \u0219i C\u0103l\u0103toria lui Medilo<\/em>). A fost nominalizat\u0103 la premii na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale, cel mai important fiind Eastern European Literature Award. Volumul Nordul <\/em>a ap\u0103rut \u00een german\u0103 (2008), Cerul din burt\u0103<\/em> a fost publicat \u00een suedez\u0103 (2013), \u00een bulgar\u0103 (2014) \u0219i \u00een german\u0103 (2018), iar O pas\u0103re pe s\u00eerm\u0103<\/em> s-a tradus \u00een s\u00e2rb\u0103. Autoimun<\/em> a ap\u0103rut \u00een bulgar\u0103 \u00een 2016. A fost inclus\u0103 \u00een dou\u0103zeci de volume colective rom\u00e2ne\u0219ti (Ferestre 98, 40238 Tescani, Cartea cu bunici, Intelectuali la crati\u021b\u0103, Cartea sim\u021burilor, Bucure\u0219tiul meu, Scriitori la poli\u021bie<\/em> etc.) \u0219i \u00een numeroase reviste \u0219i antologii str\u0103ine (Po\u00e9sie 2003: Roumanie, territoire d\u2019Orph\u00e9e, New European Poets, An Anthology of Contemporary Romanian Poetry<\/em> etc.). A fost invitat\u0103 pentru lecturi \u0219i conferin\u021be la numeroase festivaluri na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale de literatur\u0103. Selec\u0163ii din versurile autoarei au ap\u0103rut \u00een Fran\u0163a, Anglia, Germania, Austria, Canada, Suedia, Polonia, SUA \u015fi Bulgaria. Este membr\u0103 a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u0219i a PEN Rom\u00e2nia.\u00a0<\/strong><\/p>\n Ioana P\u00e2rvulescu<\/strong>, scriitoare \u0219i profesor la Facultatea de Litere din Bucure\u0219ti, este preocupat\u0103 de epocile trecute, pe care le-a reconstruit \u00een detaliu, at\u00e2t \u00een romane, c\u00e2t \u0219i \u00een eseuri. Cel mai recent roman publicat este Prevestirea<\/em> (Editura Humanitas, 2020).\u00a0<\/strong><\/p>\n Cosmin Per\u021ba <\/strong>(n.\u00a01982, Maramure\u0219)\u00a0 este un eseist, poet \u0219i prozator rom\u00e2n. A absolvit Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d din Cluj-Napoca. \u0218i-a continuat studiile \u00een\u00a0literatur\u0103 la Universitatea din Bucure\u0219ti, cu un master \u00een\u00a0literatura contemporan\u0103, ob\u021bin\u00e2nd titlul de doctor cu o lucrare referitoare la literatura fantastic\u0103 european\u0103. A publicat volume de eseuri, romane, povestiri \u0219i poezie. \u00cen\u00a02012 a ob\u021binut premiul T\u00e2n\u0103rul prozator al anului. Fragmente din opera sa poetic\u0103 au fost traduse \u00een\u00a015 limbi, iar cel mai recent roman al s\u0103u este \u00een\u00a0curs de traducere integral\u0103 \u00een\u00a0patru \u021b\u0103ri. \u00cen\u00a0prezent este lector de literatur\u0103 la Universitatea Hyperion din Bucure\u0219ti.\u00a0<\/strong><\/p>\n Marta Petreu<\/strong> (nume oficial: Rodica Marta Vartic; nume la na\u0219tere: Cri\u0219an; n. 1955, comuna Jucu, jude\u021bul Cluj, Transilvania, din p\u0103rin\u021bi \u021b\u0103rani) este scriitor \u0219i profesor. S-a format \u00een ambian\u021ba intelectual-moral\u0103 a revistei studen\u021be\u0219ti trilingve (rom\u00e2n\u0103, maghiar\u0103, german\u0103) Echinox<\/em> de la Universitatea Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca. Din 1990, conduce revista lunar\u0103 de literatur\u0103 \u0219i filosofie Apostrof<\/em>. Este profesor de Istoria filosofiei rom\u00e2ne\u0219ti la Universitatea Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca. A publicat zece volume de poezie (printre care Aduce\u021bi verbele<\/em>, Poeme neru\u0219inate<\/em>, Cartea m\u00eeniei<\/em>, Apocalipsa dup\u0103 Marta<\/em>, Asta nu este via\u021ba mea<\/em>), dou\u0103 romane (Acas\u0103, pe C\u00eempia Armaghedonului<\/em>; Supa de la miezul nop\u021bii<\/em>), \u0219aisprezece volume de studii de filosofie \u0219i cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 ori de eseuri, dou\u0103 volume de interviuri cu personalit\u0103\u021bi ale vie\u021bii noastre intelectuale, mai multe c\u0103r\u021bi tematice g\u00eendite \u0219i alc\u0103tuite de ea, precum \u0219i edi\u021bii de carte filosofic\u0103 \u0219i literar\u0103 \u00eengrijite \u0219i prefa\u021bate de ea \u0219.a.m.d. Mai multe volume ale ei, de poezie, de studii filosofice, precum \u0219i romanul Acas\u0103, pe C\u00eempia Armaghedonului<\/em>, i-au fost traduse \u00een Fran\u021ba, Italia, SUA, Serbia, Ungaria, Elve\u021bia, Spania.<\/p>\n Ioan Es. Pop<\/strong>\u00a0s-a n\u0103scut la\u00a027 martie 1958, \u00een V\u0103rai, Maramure\u015f.\u00a0Printre c\u0103r\u0163ile publicate:\u00a0Ieudul f\u0103r\u0103 ie\u015fire<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 (CR), 1994, Premiile pentru debut ale Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia (USR) \u015fi din Republica Moldova;\u00a0Porcec<\/em>, CR, 1996;\u00a0Pantelimon 113 bis<\/em>, CR, 1999, Premiul Academiei Rom\u00e2ne, Premiul USR, Premiul pentru Poezie al Ora\u015fului Bucure\u015fti;\u00a0Petrecere de pietoni<\/em>,\u00a0Editura Paralela 45, 2003, Premiul USR;\u00a0Unelte de dormit<\/em>, CR, 2011,\u00a0Premiul\u00a0\u201eCartea de Poezie a Anului 2011\u201d, oferit de Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru \u015etiin\u021b\u0103 \u015fi Art\u0103 din Bucure\u0219ti; Premiul Radio Rom\u00e2nia Cultural; Premiul Asocia\u0163iei Scriitorilor din Bucure\u015fti;\u00a01983. Mar\u015f \/ 2013. Xanax<\/em>, Editura Charmides, 2013;\u00a0Arta fricii<\/em>, Editura Charmides, 2016, Premiul\u00a0\u201eScriitorul lunii iulie 2016\u201d al USR \u2013 filiala Ia\u015fi,\u00a0Un somn pe scaunul electric<\/em>, Editurile Tracus Arte \u0219i Charmides, 2020.\u00a0\u00cen alte \u0163\u0103ri:\u00a0Ieud utan utgang<\/em>, Ed. Tranan, Stockholm, Suedia, 2009;\u00a0Sans issue<\/em>, Ed. L’Oreille du Loup, Paris, Fran\u021ba, 2010;\u00a0No Way Out Of Hadesburg<\/em>, Ed. Universit\u0103\u0163ii Plymouth, Marea Britanie, 2011;\u00a0El Ieud\u00a0sin salida\u00a0<\/em>\u0219i\u00a0No Exit<\/em>,\u00a0Ed. Baile del Sol,\u00a0Tenerife, Spania, 2011;\u00a0Nem mertem ki\u00e1ltani soha<\/em>, Ed. AB-ART, Slovacia, 2012;\u00a0Ieud bez wyj\u015bcia i inne wiersze<\/em>, Fundacja Pogranicze, Polonia, 2013;\u00a0Assedegats. Dos poetes transsilvans: Ion Mure\u015fan i Ioan Es. Pop<\/em>,\u00a0AdiAedicions, Mallorca, Spania, 2016;\u00a0Un giorno ci svegliamo vivi. Ieud senza uscita<\/em>, Ed. Valigie Rosse, Italia, 2016;\u00a0\u0410\u0434\u044a\u0442<\/em> \u0431\u0435\u0437<\/em> \u0438\u0437\u0445\u043e\u0434<\/em>\u00a0(Adat be izhod<\/em>), Editura DA, Sofia, Bulgaria, 2016;\u00a0Mundos l\u00edvidos<\/em>, Editura Pen Press, New York, 2020 (\u00een limba spaniol\u0103). A fost laureatul primei edi\u0163ii (2009) a Premiilor \u201eNiram Art\u201d de la Madrid. Radiodifuziunea Suedez\u0103 l-a desemnat Poetul Lunii August 2010.\u00a0Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a acordat, \u00een anul 2012, Premiul \u201ePrim\u0103vara European\u0103 a Poe\u0163ilor\u201d. \u00cen 2016, la Vene\u021bia, Italia, i s-a decernat Premiul \u201eCiampi Valigie Rosse\u201d, pentru volumul\u00a0Un giorno ci svegliamo vivi. <\/em>\u00cen octombrie 2019, a c\u00e2\u0219tigat Marele Premiu \u201eCununa de Lauri\u201d de la Alicante (Spania), la edi\u021bia a noua a Turnirului de Poezie organizat de Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n Andreea R\u0103suceanu <\/strong>este prozatoare \u0219i critic literar. A \u00eenceput ca autoare a mai multor studii de geocritic\u0103, toate nominalizate \u0219i premiate. Prima ei carte, Cele dou\u0103 M\u00e2ntulese<\/em>, a ap\u0103rut la Editura Vremea, \u00een anul 2009 \u0219i a fost nominalizat\u0103 la premiile Rom\u00e2niei literare<\/em>, ale Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia<\/a> \u0219i la Marile Premii Prometheus. \u00cen 2013 a ap\u0103rut, la Editura Humanitas<\/a>, cartea Bucure\u0219tiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literar\u0103<\/em>, care a fost nominalizat\u0103 la premiile Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, la premiile revistei Observator cultural<\/em><\/a> \u0219i care i-a adus \u00a0premiul T\u00e2n\u0103rul critic al anului 2013, \u00een cadrul Galei tinerilor scriitori. Volumul Bucure\u0219tiul literar. \u0218ase lecturi posibile ale ora\u0219ului<\/em> (Editura Humanitas, 2016) a fost nominalizat la Premiile revistei Observator cultural<\/em>. \u00cen 2019 a ap\u0103rut Dic\u021bionar de locuri literare bucure\u0219tene <\/em>(Humanitas), scris \u00eempreun\u0103 cu Corina Cioc\u00e2rlie, pentru care a primit Premiul Agen\u021biadeCarte.ro. \u00cen 2018 a publicat romanul O form\u0103 de via\u021b\u0103 necunoscut\u0103<\/em> (Humanitas), pentru care a primit Premiul pentru proz\u0103 al revistei Ateneu<\/em> \u0219i premiul Scriitorul lunii ianuarie, desemnat de Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia, \u0219i care a fost nominalizat la toate premiile literare rom\u00e2ne\u0219ti: Premiile \u201eSofia N\u0103dejde\u201d, Premiile revistei Observator cultural<\/em>, Gala Premiilor Radio Rom\u00e2nia Cultural<\/a>, Premiul Na\u021bional de Proz\u0103 \u201eZiarul de Ia\u0219i\u201d (lista scurt\u0103), Premiul pentru proz\u0103 al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia etc. A fost selectat la Festivalul Primului Roman de la Chamb\u00e9ry (Fran\u021ba). Romanul este \u00een curs de traducere integral\u0103 \u00een limbile francez\u0103 \u0219i turc\u0103. Despre cel mai nou roman al ei, V\u00e2ntul, duhul, suflarea <\/em>(Polirom, 2020), s-a spus c\u0103 o aduce \u201d\u00een prima linie a prozei contemporane\u201d (Paul Cernat).<\/p>\n Este coautor al volumelor Bucure\u0219tiul meu<\/em> (Humanitas, 2016), C\u0103r\u021bi, filme, muzici \u0219i alte distrac\u021bii din comunism<\/em> (Polirom, 2014), Book\u0103t\u0103ria de texte \u0219i imagini 2<\/em>, (Pandora-M, 2016), Ferestre din Bucure\u0219ti \u0219i pove\u0219tile lor<\/em> (Editura Peter Pan, 2015), Cum s\u0103 fii fericit \u00een Rom\u00e2nia<\/em> (Humanitas, 2017), In the Mood for Love<\/em> (Paralela 45, 2019). A editat volumul 16 prozatori de azi.lit<\/em> (Humanitas, 2018). \u00a0Din vara lui 2017 coordoneaz\u0103 colec\u021bia de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103 a editurii Humanitas.<\/p>\n Doina Ru\u0219ti<\/strong> a scris \u00a0trilogia fanariot<\/em>\u0103<\/em>, compus\u0103 din Homeric <\/em>(2019), M\u00e2\u021ba Vinerii <\/em>(2017) \u0219i Manuscrisul fanariot<\/em> (2015), dar \u0219i alte romane de succes, cu miz\u0103 social\u0103 puternic\u0103: Fantoma din moar\u0103 <\/em>(2008), Lizoanca<\/em> (2009), Zogru<\/em> (2006), Omule\u021bul ro\u0219u <\/em>(2004) s.a. Cel mai recent roman al s\u0103u este Paturi oculte<\/em> (2020). Traduse \u00een peste 15 limbi, inclusiv \u00een chinez\u0103, scrierile sale s-au bucurat de exegeze laudative \u00een numeroase publica\u021bii interna\u021bionale. Printre altele, a primit Premiul pentru Proz\u0103 al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia\/2008 \u0219i Premiul Ion Creang\u0103<\/em>, al Academiei Rom\u00e2ne\/2009.<\/p>\n Doina Ru\u0219ti coordoneaz\u0103 colec\u021bia Biblioteca de Proz\u0103 Contemporan\u0103, la Editura Litera, este scenarist\u0103 \u0219i \u021bine cursuri de scriere creativ\u0103 la Universitatea din Bucure\u0219ti.<\/p>\n Liviu G. Stan<\/strong> este prozator \u0219i jurnalist (n. 8 martie, 1987). A publicat romanele S\u00e2nge de pas\u0103re pe haine<\/em> (2014), Casele vor uita<\/em> (2016), Filip Manakis: o poveste european\u0103<\/em> (2019) \u0219i Salamandre<\/em> (2021). Naturale\u021bea epic\u0103 \u0219i originalitatea construc\u021biei sunt dou\u0103 dintre calit\u0103\u021bile prozei sale. Are \u0219i un volum de versuri Yima<\/em>, (2008), dar \u0219i o bogat\u0103 activitate de jurnalist cultural.<\/p>\n Moni St\u0103nil\u0103<\/strong> (1978, Colonia fabricii, Timi\u0219) a studiat teologie \u0219i litere \u0219i a sus\u021binut un master la disciplina Spiritualitate ortodox\u0103. Organizeaz\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Alexandru Vakulovski, cenaclul Republica al Bibliotecii Municipale B. P. Hasdeu<\/em>. A publicat cinci c\u0103r\u021bi de poezie. A mai publicat trei romane \u0219i un roman pentru adolescen\u021bi. Poeme de ale sale au fost traduse \u00een mai multe limbi.<\/p>\n Robert \u015eerban<\/strong> (n. 1970) este scriitor \u0219i jurnalist. Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Arte \u015fi Design \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Construc\u0163ii, ambele din Timi\u0219oara, ora\u0219 \u00een care tr\u0103ie\u0219te. Este pre\u0219edintele Festivalului Interna\u021bional de Literatur\u0103 de la Timi\u0219oara. Realizator \u0219i moderator al emisiunii culturale Piper pe limb\u0103<\/em>, difuzat\u0103 de TVR Timi\u0219oara \u0219i TVR 3, redactor al revistei literare Orizont<\/em>.<\/p>\n A publicat peste 20 c\u0103r\u021bi de beletristic\u0103, majoritatea de poezie, pentru care a primit mai multe premii literare. Poeziile i-au ap\u0103rut \u00een antologii, publica\u021bii ori volume proprii \u00een limbile german\u0103, s\u00e2rb\u0103, maghiar\u0103, polonez\u0103, ceh\u0103, englez\u0103, spaniol\u0103, francez\u0103, italian\u0103, olandez\u0103, macedonean\u0103, danez\u0103, norvegian\u0103, ebraic\u0103, suedez\u0103, arab\u0103, ucrainean\u0103, idi\u0219, portughez\u0103 etc.<\/p>\n A participat la festivaluri interna\u021bionale de literatur\u0103 \u0219i a sus\u021binut lecturi publice din crea\u021bia sa \u00een Serbia, Germania, Elve\u021bia, Austria, Ungaria, Israel, Polonia, Ucraina, Cehia, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Belgia, Danemarca, China.<\/p>\n Cristian Teodorescu<\/strong> s-a n\u0103scut la 10 decembrie 1954, la Medgidia. A absolvit Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti \u00een 1980. Debuteaz\u0103 \u00een 1981 cu o povestire \u00een revista Tribuna<\/em>, iar editorial, \u00een antologia Desant 83<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 (1983). \u00cen 1985 \u00eei apare volumul de povestiri Maestrul de lumini<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, care ii aduce Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor, Premiul UTC \u0219i Premiul Funda\u021biei \u201eLiviu Rebreanu\u201d. \u00cen 1988 public\u0103 romanul Tainele inimei, <\/em>Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, premiat de Academia Rom\u00e2n\u0103 \u00een 1990. \u00cen 1991, public\u0103 Faust, repovestit b\u0103ie\u021bilor mei, Petre \u0219i Matei<\/em>, Editura Alex. Volumul de proz\u0103 scurt\u0103, Povestiri din lumea nou\u0103<\/em> (1996), Editura RAO, prime\u0219te Premiul USR. Urmeaz\u0103 alte dou\u0103 volume de povestiri, \u00cengerul de la benzin\u0103rie<\/em>, \u00een 2002, Editura Paralela 45, Maestrul de lumini \u0219i alte povestiri<\/em>, 2004, Ed. Curtea Veche. In 2005, reediteaz\u0103 Tainele inimei <\/em>la Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103. Urmeaz\u0103 romanele Medgidia, ora\u0219ul de apoi<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 (2009), \u0218oseaua Virtu\u021bii. Cartea C\u00eeinelui<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103 (2015), Cartea pisicii<\/em>, Editura Polirom (2017), Bucure\u0219ti, marea speran\u021b\u0103<\/em>, Editura Polirom (2019). Traduceri ale povestirilor sale au ap\u0103rut \u00een antologii de proz\u0103 scurt\u0103 din Olanda, Rusia, Fran\u021ba si Statele Unite. Romanul Medgidia, ora\u0219ul de apoi <\/em>a fost tradus \u00een Polonia, Ungaria, Muntenegru, iar Cartea Pisicii<\/em>, a ap\u0103rut \u0219i \u00een Polonia.<\/p>\n Miruna Vlada <\/strong>este pseudonimul literar al Mirunei Butnaru-Troncot\u0103. Este scriitoare \u0219i \u00een prezent lucreaz\u0103 ca lector specializat \u00een studii europene \u0219i balcanice la SNSPA. A publicat trei volume de poezii (Poemextrauterine<\/em> \u2013 2004, Pauza dintre vene<\/em> \u2013 2007, Bosnia. Partaj<\/em> \u2013 2014) care au luat premii importante, iar cel mai recent volum este Prematur<\/em> (2021) la Editura Cartier. Selec\u021bii din poemele ei au fost traduse \u00een 12 limbi. Este membr\u0103 \u00een comitetul director al organiza\u021biei PEN Club Rom\u00e2nia. Mai multe pe http:\/\/www.mirunavlada.com<\/a>.<\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Nou\u0103sprezece autori rom\u00e2ni au fost invita\u021bi de Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne s\u0103 scrie un text de fic\u021biune\/non-fic\u021biune pornind de…<\/p>","protected":false},"author":11,"featured_media":17818,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9,36],"tags":[],"class_list":["post-17817","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-expozitii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17817","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17817"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17817\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":17819,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17817\/revisions\/17819"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/17818"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17817"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17817"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17817"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}