{"id":19874,"date":"2021-09-02T17:22:34","date_gmt":"2021-09-02T14:22:34","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=19874"},"modified":"2021-09-07T14:15:43","modified_gmt":"2021-09-07T11:15:43","slug":"colocviul-international-dante-alighieri-700-9-10-septembrie-2021","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/colocviul-international-dante-alighieri-700-9-10-septembrie-2021\/","title":{"rendered":"Colocviul interna\u0163ional \u201eDante Alighieri \u2013 700\u201d | 9 \u2013 10 septembrie 2021"},"content":{"rendered":"

Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, \u00een parteneriat cu Academia Rom\u00e2n\u0103, Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne \u015fi cu sprijinul Institutului Cultural Rom\u00e2n, organizeaz\u0103 Colocviul interna\u0163ional Dante Alighieri \u2013 700<\/em>, prilejuit de \u00eemplinirea a 700 de ani de la moartea poetului, filosofului \u0219i omului politic Dante Alighieri, personalitate complex\u0103 a culturii europene \u015fi universale. Colocviul face parte dintr-un proiect amplu, organizat \u00een colaborare cu partenerii men\u0163iona\u0163i mai sus, precum \u015fi cu Romfilatelia \u015fi Teatrul Nottara<\/em>, care cuprinde expozi\u0163ia-eveniment Dante \u2013 700 | \u201ePentru a revedea stelele\u201d | Ilustratori rom\u00e2ni ai operei lui Dante \u2013 Mac Constantinescu \u015fi Marcel Chirnoag\u0103 \u2013 incunabule \u0219i edi\u021bii rare<\/em> (Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne, Sala Theodor Pallady<\/em>, 1 \u2013 10 septembrie 2021) precum \u015fi spectacolul C\u0103l\u0103toria lui Dante, <\/em>recital extraordinar al actorului Emil Boroghin\u0103, care va avea loc \u00een 11 septembrie 2021, ora 18.00, la Teatrul Nottara<\/em>.<\/p>\n

Programul colocviului reune\u015fte scriitori \u015fi speciali\u015fti din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate, care \u00ee\u015fi propun s\u0103 discute pe marginea actualit\u0103\u0163ii \u015fi mo\u015ftenirii lui Dante Alighieri \u00een cultura rom\u00e2n\u0103, european\u0103 \u015fi universal\u0103, de la primele comentarii la Divina Comedie, <\/em>din timpul vie\u0163ii autorului, p\u00e2n\u0103 la cele mai recente studii \u015fi traduceri ale operelor sale, despre construc\u0163ia personajelor, precum \u015fi despre ilustra\u0163iile lui Botticelli la capodopera dantesc\u0103.<\/p>\n

9 septembrie 2021<\/u><\/strong><\/p>\n

Amfiteatrul Ion Heliade R\u0103dulescu<\/em>, Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne
\nCalea Victoriei 125<\/em><\/p>\n

ora 10.00<\/strong><\/p>\n

Cuv\u00e2nt \u00een deschiderea colocviului<\/strong><\/p>\n

Acad. Ioan-Aurel Pop, Pre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne
\nExcelen\u0163a Sa, Domnul Alfredo Maria Durante Mangoni, Ambasador al Italiei \u00een Rom\u00e2nia
\nMirel Talo\u0219, Pre\u0219edintele Institutului Cultural Rom\u00e2n
\nProf. univ. dr. Ioan Cristescu, Director general al MNLR<\/p>\n

ora 10.30<\/strong><\/p>\n

Ana Blandiana, Liberta va cercando, ch’e si cara<\/em><\/strong><\/p>\n

Scurt\u0103 interven\u0163ie despre semnifica\u0163ia s\u0103rb\u0103toririi lui Dante, primul mare poet al Europei \u00een contextul atacurilor \u00eempotriva culturii europene.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"

COPYRIGHT 2008 ARTISTA PHOTO AGENCY<\/p><\/div>\n

Ana Blandiana (nume literar al Otiliei Valeria Rusan, n\u0103scut\u0103 Coman) este autoarea a 16 volume de versuri, 2 volume de nuvele fantastice, 1 roman \u015fi 10 volume de eseuri, publicate \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00eencep\u00e2nd din 1964, reeditate \u00een ultimii ani \u00een numeroase edi\u0163ii,\u00a0\u015fi a 89 de volume\u00a0ap\u0103rute \u00een 25 de limbi. Este laureat\u0103 a mai multor premii na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale: Premiul Interna\u0163ional Herder<\/em> (Austria), Premiul Na\u0163ional de Poezie Mihai Eminescu<\/em>, Premiul Interna\u0163ional Vilenica<\/em> (Slovenia), Premiul Interna\u0163ional Camaiore<\/em>, Premiul Interna\u0163ional Acerbi (Italia), Premiul Poetul European al Libert\u0103\u0163ii<\/em> (Polonia), Premiul Griffin<\/em> pentru excelen\u0163\u0103 \u00een poezie (Canada), Premiul Na\u0163ional de Poezie Lucian Blaga<\/em>, Premiul Cununa de aur <\/em>de la Struga (Macedonia), dar \u015fi subiectul a trei interdic\u0163ii de publicare: 1959-1964, 1985, 1988-1989.<\/p>\n

Dup\u0103 1990, Ana Blandiana re\u00eenfiin\u0163eaz\u0103 PEN Clubul Rom\u00e2n, al c\u0103rui pre\u015fedinte devine \u00eentre 1990 \u015fi 2004 (apoi pre\u015fedinte de onoare). \u00cen aceast\u0103 calitate organizeaz\u0103\u00a0 \u00een Rom\u00e2nia cinci conferin\u0163e interna\u0163ionale PEN, cu participarea a numero\u015fi scriitori din majoritatea \u0163\u0103rilor europene. Este unul dintre ini\u0163iatorii Alian\u0163ei Civice, pe care o conduce \u00eentre 1991 \u015fi 2001. Fondator (\u00eempreun\u0103 cu Romulus Rusan) \u015fi pre\u015fedinte al Academiei Civice, care realizeaz\u0103, sub egida Consiliui Europei, la Sighet, primul Memorial al Victimelor Comunismului din lume. Este membr\u0103 a Academiei de Poezie Stephane Mallarm\u00e9, a Academiei Europene de Poezie \u015fi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO). Membru correspondent al Academiei Rom\u00e2ne. Cavaler al Legiunii de Onoare.<\/p>\n

ora 11.30<\/strong><\/p>\n

Bruno Mazzoni, <\/strong>Despre actualitatea lui Dante<\/em><\/strong><\/p>\n

Dincolo de bine cunoscuta formulare oferit\u0103 nou\u0103 de Italo Calvino (‘classico’ \u00e8 un testo che „non ha mai finito di dire quel che ha da dire”), \u00eemi place s\u0103 cred c\u0103 opera lui Dante are o modernitate cu totul aparte, \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 a inovat, dup\u0103 cum se \u015ftie, compun\u00e2nd Divina Commedia<\/em> nu \u00een latin\u0103, dup\u0103 obiceiurile vremii, ci \u00een ‘volgare’, dar \u015fi pentru faptul c\u0103 a introdus pentru prima dat\u0103 \u00een spa\u0163iul literar \u2013 un lucru rar \u00eent\u00e2lnit din p\u0103cate \u00een secolele urm\u0103toare \u2013 o \u00eembinare inedit\u0103 \u00eentre cultura \u015ftiin\u0163ific\u0103 (deja experimentat\u0103 de el \u00een Convivio<\/em>, un fel de enciclopedie laic\u0103) \u015fi poezia religioas\u0103 \u015fi nu numai.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Credite foto: Dan Vatamaniuc<\/p>\n

Bruno Mazzoni<\/strong> pred\u0103 limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 la Universitatea din Pisa, unde este decan al Facult\u0103\u0163ii de Limbi Str\u0103ine. Este unul dintre cei mai importan\u0163i traduc\u0103tori din rom\u00e2n\u0103 \u00een italian\u0103, printre autorii tradu\u015fi num\u0103r\u00e2ndu-se Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Ana Blandiana, Herta M\u00fcller, Max Blecher, Denisa Com\u0103nescu. \u0218i-a manifestat interesul pentru cultura rom\u00e2n\u0103 \u00eenc\u0103 din anii studen\u021biei, la Universitatea \u201eFederico II\u201c din Napoli, c\u00e2nd, dup\u0103 ce a primit o burs\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, a ales un subiect legat de ideologia lingvistico-literar\u0103 \u0219i mi\u0219care politic\u0103 la \u0218coala Ardelean\u0103 pentru lucrarea de diplom\u0103. Ulterior, a urmat studii doctorale \u00een Rom\u00e2nia, sub \u00eendrumarea prof. univ. Iorgu Iordan. A fost lector de limba italian\u0103 la Universitatea din Bucure\u0219ti \u0219i conferen\u021biar la Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201c din Cluj-Napoca. Este autor al unor studii dedicate lui Tudor Arghezi, Ion Barbu, Nichita St\u0103nescu, dar \u0219i al unui volum despre inscrip\u021biile din Cimitirul de la S\u0103p\u00e2n\u021ba, \u201eLe iscrizioni parlanti del cimitero di S\u0103p\u00e2n\u0163a\u201d (Edizioni Ets, 1999). \u00cen 2003, a primit Premiul na\u021bional pentru traducere din partea Ministerului pentru Bunurile culturale ale Italiei. Este Doctor Honoris Causa al Universit\u0103\u021bii de Vest din Timi\u0219oara \u0219i al Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti.<\/p>\n

ora 12.30<\/strong><\/p>\n

Laszlo Alexandru, Despre empatie la Dante<\/em><\/strong><\/p>\n

Divina Comedie<\/em> a atras aten\u021bia \u0219i a r\u0103mas \u00een percep\u021bia marelui public prin osatura etic\u0103 a discursului s\u0103u artistic, prin pedepsele \u00eenfior\u0103toare \u0219i torturile groaznice la care s\u00eent supu\u0219i p\u0103c\u0103to\u0219ii din Infern<\/em> \u0219i Purgatoriu<\/em>. Aceste detalii de suprafa\u021b\u0103 au adus-o chiar \u00een apropierea romanelor gotice sau de factur\u0103 horror, iar Dante \u0219i-a atras reputa\u021bia de om aspru, \u00eencr\u00eencenat \u0219i mereu nemul\u021bumit. Totu\u0219i, la o privire mai atent\u0103, se pot identifica anumite pasaje, \u00een care poetul \u00ee\u0219i atenueaz\u0103 condamn\u0103rile sau \u00ee\u0219i poten\u021beaz\u0103 surprinz\u0103tor recompensele, \u0219tirbind regulile filosofico-teologice pe care le-a plasat la temelia capodoperei sale. Este vorba de personaje punctuale, care beneficiaz\u0103 de indulgen\u021ba nea\u0219teptat\u0103 a poetului, sau de emo\u021bia sincer\u0103 a protagonistului c\u0103l\u0103tor prin lumea cealalt\u0103 (r\u0103zboinicul Saladin, filosofii Avicenna \u0219i Averroes, plasa\u021bi \u00een Limb, nobila Francesca da Rimini, pedepsit\u0103 \u00een Infern). Altele s\u00eent r\u0103spl\u0103tite prin imagini \u00een\u0103l\u021b\u0103toare, \u00een pofida \u0219ov\u0103ielilor pe care le-au ilustrat \u00een realitatea lor biografic\u0103 (politicianul Cato \u0219i \u00eemp\u0103ratul Traian, \u00een Purgatoriu; acela\u0219i Traian \u0219i Rifeu, promova\u021bi ca p\u0103g\u00eeni \u00een Paradis, sau filosoful Siger de Brabant). \u00cen loc s\u0103 fie autorul predispus la judecarea excesiv de aspr\u0103 a gre\u0219elilor \u0219i la detalierea pervers\u0103 a supliciilor, Dante Alighieri se v\u0103de\u0219te, la o examinare mai nuan\u021bat\u0103, artistul care se implic\u0103, plin de empatie, al\u0103turi de unele personaje, le \u00een\u021belege op\u021biunile biografice, \u00een sinea sa, \u0219i le m\u0103soar\u0103 indulgent, atunci c\u00eend nu le poate glorifica.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Laszlo Alexandru <\/strong>s-a n\u0103scut \u00een Cluj. Este profesor de italian\u0103, doctor \u00een Filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia. Dintre c\u0103r\u0163ile despre literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i italian\u0103, amintim: St\u0103ri de spirit<\/em>, 2018; Conferin\u021b<\/em>e literare<\/em>, 2019; Cum se inventeaz\u0103 un huligan? Mihail Sebastian, ziarist la <\/em>\u201e<\/em>Cuv\u00eentul\u201d<\/em>, 2019; Per la selva oscura. Dante parlato <\/em>(con Ovidiu Pecican), 2013, 2021; A revedea stelele. Contribu\u0163ii la studiul operei lui Dante<\/em>, 2013, 2018; Lectura lui Dante. Infernul<\/em>; Purgatoriul<\/em>; Paradisul<\/em>, trei volume, 2020. A tradus din francez\u0103 sau din italian\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103 diver\u0219i autori: Romain Gary, Raymond Queneau, Catherine Siguret, Umberto Eco, Giovanni Papini, Luigi Pirandello etc.<\/p>\n

10 septembrie 2021<\/u><\/strong><\/p>\n

Amfiteatrul Ion Heliade R\u0103dulescu<\/em>, Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne
\nCalea Victoriei 125<\/em><\/p>\n

ora 10.00<\/strong><\/p>\n

Marco Grimaldi, Dante ieri e oggi <\/em>(Dante, ieri \u015fi azi)<\/em><\/strong><\/p>\n

C\u00e2nd Dante a devenit Dante? Ast\u0103zi, \u00een vremea lecturilor publice, a podcast-urilor, a jocurilor pe calculator \u015fi a benzilor desenate inspirate de Comedia <\/em>lui Dante, precum \u015fi a ini\u0163iativelor organizate \u00een perioada 2015 (la 750 de ani de la na\u015ftere) \u015fi 2021 (la 700 ani de la moartea scriitorului), ne-am obi\u015fnuit s\u0103 ne raport\u0103m la Dante ca sommo poeta<\/em>, padre della lingua italiana<\/em>. De fapt, mo\u015ftenirea lui Dante este r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u015fi \u00eentrerupt\u0103, din momentul \u00een care, \u00een via\u0163\u0103 fiind, poemele sale circulau \u00een diferite p\u0103r\u0163i ale Italiei, \u015fi din momentul \u00een care, la pu\u0163in timp dup\u0103 moartea sa, au ap\u0103rut primele comentarii la Divina Comedie, <\/em>\u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, c\u00e2nd Dante, \u00een Italia \u015fi \u00een multe alte \u0163\u0103ri, este studiat \u00een \u015fcoli \u015fi la universitate. Dar nu este o poveste linear\u0103. Din acest motiv, este interesant s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 reconstituim urcu\u015furile \u015fi cobor\u00e2\u015furile acestei mo\u015fteniri.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Marco Grimaldi<\/strong> cercet\u0103tor la Facultatea de Litere \u0219i Filosofie a Universit\u0103\u021bii Sapienza, Roma. A ob\u021binut doctoratul \u00een Filologie Romanic\u0103 la \u0218coala European\u0103 a Universit\u0103\u021bii din Siena; a fost membru al Institutului Italian de Studii Istorice din Napoli \u0219i a lucrat la Universitatea Paul-Val\u00e9ry – Montpellier III<\/em> \u0219i la Universitatea din Trento. Conduce unitatea de cercetare a proiectului FIRB Italia trubadurilor: repertoriu computerizat de poezii trubadure referitoare la istoria Italiei<\/em>. Este membru al Centrului Pio Rajna, al Societ\u0103\u021bii Italiene de Filologie Romanic\u0103, al Asocia\u021biei Interna\u021bionale a Etudes Occitanes<\/em> \u0219i al Asocia\u021biei Italienilor; este membru al Comitetului \u0219tiin\u021bific al Rivista di Studi Danteschi<\/em> \u0219i colaboreaz\u0103 cu BEdT – Bibliografia electronic\u0103 a trubadurilor. El se ocup\u0103 de \u00eengrijirea \u201eNoii edi\u021bii adnotate a lucr\u0103rilor lui Dante Alighieri\u201d (NECOD).<\/p>\n

ora 11.00<\/strong><\/p>\n

Filippo La Porta,\u00a0Il bene e gli altri: Dante e una morale non moralistica<\/em>\u00a0(Binele \u015fi ceilal\u0163i: Dante \u015fi o moral\u0103 non-moralist\u0103<\/em>)<\/strong><\/p>\n

Interven\u021bie video<\/p>\n

Comunicare \u00een cadrul Colocviului interna\u0163ional Dante Aligheri – 700<\/em>, organizat de MNLR \u00een parteneriat cu Academia Rom\u00e2n\u0103, Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne, cu sprijinul Institutului Cultural Rom\u00e2n, \u00een zilele de 9 \u015fi 10 septembrie 2021.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Credite foto: Hay Festival<\/p>\n

Filippo La Porta<\/strong> este eseist, jurnalist \u0219i critic literar de prestigiu. A publicat numeroase volume de critic\u0103 \u0219i eseistic\u0103 literar\u0103, printre care La nuova narrativa italiana. Travestimenti di fine secolo<\/em> (Bollati Boringhieri, 1994), Dizionario della critica militante. Letteratura e mondo contemporaneo <\/em>(cu Giuseppe Leonelli, Bompiani 2007), Poesia come esperienza. Una formazione nei versi<\/em> (Fazi Editore, 2012) etc.<\/p>\n

ora 12.00<\/strong><\/p>\n

Dalina B\u0103descu, Infernul lui Dante \u00een viziunea lui Botticelli<\/em><\/strong><\/p>\n

\u00cen 1480 Sandro Botticelli \u00eencepe ilustra\u021biile la Divina Comedie <\/em>a lui Dante Alighieri. Mapa debuteaz\u0103 cu o hart\u0103 detaliat\u0103 a Infernului<\/em> \u0219i continu\u0103 cu 92 de ilustra\u021bii, unele terminate, altele l\u0103sate \u00een varii etape de lucru. Ceea ce \u00eei aproprie pe cei doi mari arti\u0219ti \u00een afara puterii creatoare colosale este un tip de nara\u021bie care se apropie mai mult de filosofia cre\u0219tin\u0103 r\u0103s\u0103ritean\u0103 sau, mai bine spus, de cea bizantin\u0103 primar\u0103. Solu\u021biile plastice pe care Botticelli le adopt\u0103 pentru a reprezenta drumul lui Dante prin cele trei geografii ale Lumii de Dincolo sunt unice \u00een arta Rena\u0219terii \u0219i dezv\u0103luie o posibil\u0103 cale de \u00eemp\u0103care a celor dou\u0103 mari paradigme artistice: cea materialist\u0103, descriptiv\u0103 a Occidentului, \u0219i cea energetic\u0103, non-figurativ\u0103 a R\u0103s\u0103ritului.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dalina B\u0103descu<\/strong> (n. 1990, Craiova), pictor \u015fi istoric de art\u0103, doctorand\u0103 a \u015ecolii Doctorale de Arhitectur\u0103 Ion Mincu<\/em> din Bucure\u0219ti. Domenii de cercetare: art\u0103 plastic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 modern\u0103 \u0219i contemporan\u0103, art\u0103 \u0219i arhitectur\u0103 sacr\u0103, cartografie istoric\u0103.<\/p>\n

Sediul MNLR, Strada Nicolae Cre\u0163ulescu 8<\/strong><\/p>\n

ora 18.00<\/strong><\/p>\n

Traducerile operelor lui Dante Aligheri \u00een limba rom\u00e2n\u0103<\/strong>
\n<\/em>Prezint\u0103: Victor Ivanovici \u015fi Bruno Mazzoni<\/p>\n

Au existat, de-a lungul timpului, mai multe traduceri ale operei lui Dante, Divina comedie, <\/em>\u00een limba rom\u00e2n\u0103, realizate dup\u0103 diferite edi\u0163ii, apel\u00e2ndu-se la numeroase comentarii din literatura de specialitate: de la cea versiunea propus\u0103 de George Co\u015fbuc p\u00e2n\u0103 la cea mai recent\u0103, realizat\u0103 de Cristian B\u0103dili\u0163\u0103, pe care acad. Ioan-Aurel Pop, pre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne, o apreciaz\u0103 ca fiind o versiune fidel\u0103 a textului lui Dante: \u201eOpera dantesc\u0103 a lui Cristian B\u0103dili\u0163\u0103 are nevoie de un public cultivat, capabil s\u0103 aprecieze mesajul autorului de la 1300, conjugat cu \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura \u00eenalt\u0103 a autorului din anii 2000. Acesta din urm\u0103, exersat at\u00e2t de spectaculos \u00een teologie, poezie, proz\u0103, istorie, dar \u015fi \u00een matematic\u0103, fizic\u0103 (din anii liceului), adic\u0103 \u00een acele arte liberale care au f\u0103cut faima marilor intelectuali ai Europei \u015fi care \u00eembin\u0103 imagina\u0163ia \u015fi talentul literar cu proprietatea \u015fi corectitudinea stilului, poart\u0103 \u00een sine harul crea\u0163iei originale \u015fi al recre\u0103rii pentru contemporani a marilor opere de odinioar\u0103\u201d.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Victor Ivanovici<\/strong> (n. 1947, Tulcea, Rom\u00e2nia) este absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Limbi Romanice, Clasice \u015fi Orientale din cadrul Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti; specializare postuniversitar\u0103 la Universitatea din M\u00e1laga (Spania); doctorat la Universitatea din Cluj (Rom\u00e2nia), cu o tez\u0103 despre opera lui Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez (1993). Din 1985 locuie\u015fte \u015fi lucreaz\u0103 \u00een Grecia. \u00cen 2003 a ocupat prin concurs postul de profesor de Literatur\u0103 Hispanic\u0103 la Facultatea de Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Salonic. Actualmente are gradul de profesor emerit. Victor Ivanovici este un redutabil autor de c\u0103r\u0163i de eseuri \u015fi studii de hispanistic\u0103, rom\u00e2nistic\u0103, neoelenistic\u0103, literatur\u0103 comparat\u0103 \u015fi teoria traducerii. Lucr\u0103rile sale sunt deopotriv\u0103 scrise \u00een rom\u00e2n\u0103, greac\u0103, spaniol\u0103 \u015fi francez\u0103. De asemenea, Victor Ivanovici a semnat numeroase traduceri. Amintim doar: Odysseas Elytis (\u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi spaniol\u0103); Octavio Paz (\u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi greac\u0103); Paul Celan \u2013 poemele rom\u00e2ne\u015fti (\u00een greac\u0103 \u015fi spaniol\u0103); Gellu Naum (\u00een greac\u0103 \u015fi spaniol\u0103); Nichita St\u0103nescu (\u00een greac\u0103); Ion Vianu (\u00een spaniol\u0103); Norman Manea (\u00een greac\u0103 \u0219i spaniol\u0103). Bibliografie selectiv\u0103:\u00a0Triptic neoelenic. Cavafis, Seferis, Sikelian\u00f3s<\/em>\u00a0(\u00een greac\u0103), Atena, Hexantas, 1979;\u00a0Form\u0103 \u015fi deschidere<\/em>\u00a0(\u00een rom\u00e2n\u0103), Bucure\u015fti, Eminescu, 1980 (Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, 1981);\u00a0El mundo de la nueva narrativa hispanoamericana<\/em>\u00a0(\u00een spaniol\u0103), Quito, Casa de la Cultura Ecuatoriana, 1998;\u00a0Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez y su Reino de Macondo<\/em>\u00a0(\u00een spaniol\u0103), Madrid, Sial, 2008 (Premiul Interna\u021bional Sial, pentru eseu),\u00a0Un caftan pentru Don Quijote<\/em>\u00a0(\u00een rom\u00e2n\u0103), Bucure\u0219ti, Ideea European\u0103, 2011;\u00a0La casa del Poeta<\/em>, volum colectiv (studii \u0219i eseuri despre poezia lui Omar Lara, \u00een spaniol\u0103), Puebla (Mexic), 2011.<\/p>\n

Organizatori<\/strong>: Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, Academia Rom\u00e2n\u0103, Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne<\/p>\n

Parteneri ai proiectului<\/strong>: Institutul Cultural Rom\u00e2n, Romfilatelia, Teatrul Nottara<\/em><\/p>\n

Parteneri media<\/strong>: Radio Rom\u00e2nia Cultural, Agerpres, Zile \u0219i Nop\u021bi, Observator cultural<\/em>, Agen\u021bia de Carte, IQool, Contemporanul, Modernism, Radio Trinitas, Revista de cultur\u0103 Familia<\/em>, Ordinea Zilei<\/p>\n

Pentru rezerv\u0103ri \u015fi detalii, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 scrie\u0163i un mesaj la adresa programe@mnlr.ro<\/a> sau s\u0103 apela\u0163i num\u0103rul 0736.598.451 (Gabriela Toma).<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, \u00een parteneriat cu Academia Rom\u00e2n\u0103, Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne \u015fi cu sprijinul Institutului Cultural Rom\u00e2n, organizeaz\u0103…<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":19894,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[22,9,8],"tags":[],"class_list":["post-19874","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-colocvii-seminarii-si-conferinte","category-evenimente","category-recomandari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19874","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19874"}],"version-history":[{"count":14,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19874\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":19969,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19874\/revisions\/19969"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/19894"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19874"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19874"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19874"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}