Actorul Mitic\u0103 Popescu a acceptat invita\u021bia de a participa la \u201ePoezie \u0219i crea\u021bie\u201d, motiv\u00e2ndu-\u0219i prezen\u021ba prin faptul c\u0103 este un apropiat al Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne \u0219i c\u0103 de colega noastr\u0103, Loreta Popa, \u00eel leag\u0103 o lung\u0103 prietenie.<\/p>\n
A reu\u0219it s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een inimile tuturor celor care l-au v\u0103zut pe scen\u0103, \u00een film, dar \u0219i la televiziune, emisiunea \u201eD\u2019ale lu\u2019 Mitic\u0103\u201d, pe care o realizeaz\u0103 la televiziunea rom\u00e2n\u0103 de ani buni, av\u00e2nd \u00eenc\u0103 mare succes. M\u0103rturie a talentului s\u0103u r\u0103m\u00e2n rolurile pe care le-a construit atent de-a lungul timpului, roluri precum Coco\u0219il\u0103 din \u201eMorome\u0163ii\u201d sau \u00cemp\u0103ratul din serialul \u201eLumini \u015fi umbre\u201d, dar \u0219i cele din \u201eV\u00e2n\u0103toarea de vulpi\u201d, \u201eCel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni\u201d, \u201eC\u0103s\u0103torie cu repeti\u0163ie\u201d, \u201eSaltimbancii\u201d, \u201eDrume\u0163 \u00een calea lupilor\u201d, \u201e\u00cenghi\u021bitorul de s\u0103bii\u201d, \u201eImposibila iubire\u201d. Era actor la Teatrul din Piatra-Neam\u0163 c\u00e2nd a fost anun\u0163at c\u0103 s-a eliberat un loc la Teatrul Mic din Bucure\u015fti. Avea 37 de ani, \u00ee\u015fi c\u0103uta drumul \u00eenc\u0103. Era \u00een 1973, iar destinul a vrut ca actorul s\u0103 fie distribuit al\u0103turi de Leopoldina B\u0103l\u0103nu\u0163\u0103 \u00een spectacolele \u201eDup\u0103 c\u0103dere\u201c \u015fi \u201eSt\u00e2lpii societ\u0103\u0163ii\u201c. \u00cen scurt timp, o prietenie f\u0103r\u0103 egal \u015fi o iubire aidoma i-a legat. Au fost \u00eempreun\u0103 p\u00e2n\u0103 la moartea actri\u021bei. \u0218i ast\u0103zi, Mitic\u0103 Popescu vorbe\u0219te despre modul \u00een care Leopoldina B\u0103l\u0103nu\u021b\u0103 s-a apropiat de Eminescu, dar mai ales despre iubirea ei pentru poezie. Cu chipul s\u0103u bl\u00e2nd \u0219i o modestie ie\u0219it\u0103 din comun, Mitic\u0103 Popescu te cucere\u015fte pentru o via\u0163\u0103, nu doar pentru un sezon. Sub regimul comunist, a fost condamnat la trei ani de \u00eenchisoare pentru \u201enedenun\u021barea de acte preparatorii pentru trecerea frontierei\u201d, iar calmul cu care vorbe\u0219te despre acea perioad\u0103 a vie\u021bii sale impresioneaz\u0103.<\/p>\n
\u201eCa s\u0103 fii respectat de oameni, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 te respec\u0163i tu pe tine. S\u0103 \u015ftii s\u0103 te ridici de la mas\u0103 la timp, f\u0103r\u0103 s\u0103 jigne\u015fti pe nimeni. E\u015fti persoan\u0103 public\u0103, \u00ee\u0163i por\u0163i crucea. Noi, actorii, suntem ai tuturor \u015fi ai nim\u0103nui. Nu po\u0163i atinge performan\u0163e dec\u00e2t dac\u0103 ai parteneri talenta\u0163i. Dar mai presus de toate e nevoie de munc\u0103, de foarte mult\u0103 munc\u0103. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 fim actori de la tot \u015fi de la toate. De la ce ne \u00eenconjoar\u0103, oameni, evenimente, natur\u0103. Munca, dac\u0103 este f\u0103cut\u0103 cinstit este r\u0103spl\u0103tit\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103\u201d, spune actorul. \u201eDe c\u00e2nd eram copil m-a atras scena. Vedeam ce f\u0103ceau trupele de revist\u0103 \u00eenaintea filmelor de la cinematograf, c\u0103 a\u015fa era pe atunci, mergeam de mai multe ori \u015fi \u00eenv\u0103\u0163am textele, apoi m\u0103 produceam fa\u0163\u0103 de al\u0163i colegi \u015fi amici. Uneori \u015fi fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163ii lor. Mi-a pl\u0103cut. P\u0103rin\u0163ii mei nu m-au sprijinit, dar nici nu mi-au pus piedici. M-au \u00een\u0163eles, chiar dac\u0103 a trebuit s\u0103 dau de c\u00e2teva ori examen p\u00e2n\u0103 s\u0103 reu\u015fesc. Tata, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd s-a pr\u0103p\u0103dit, m-a \u00eentrebat mereu: \u00abDar de o meserie c\u00e2nd te apuci?\u00bb Pentru asta m-a \u015fi dat la un liceu industrial, nu la o \u015fcoal\u0103 profesional\u0103. M-a \u00eendrumat c\u0103tre \u015ftiin\u0163ele exacte, dar \u00eenc\u0103 de pe vremea liceului am f\u0103cut figura\u0163ie la Teatrul Armatei, unde am tr\u0103it clipe de neuitat privindu-i pe George Vraca, Constantin Ramadan \u015fi Nineta Gusti. Se plimba cu cronicile mele \u00een buzunar, se l\u0103uda prietenilor cu care mai bea c\u00e2te o bere, nu m\u0103 vedea dec\u00e2t la televizor, nu venea la teatru\u201d, m\u0103rturise\u0219te Mitic\u0103 Popescu. \u201eAm ca orice om \u015fi amintiri pl\u0103cute, \u015fi amintiri mai pu\u0163in pl\u0103cute, dar sunt antrenat s\u0103 trec peste momentele grele\u201d.<\/p>\n
Filmare \u0219i montaj: Alex Ursu<\/p>\n
Credit foto: Dan Vatamaniuc<\/p>\n
Proiect coordonat \u0219i realizat de Loreta Popa<\/p>\n
Urm\u0103ri\u021bi \u201ePoezie \u0219i crea\u021bie\u201d aici:<\/p>\n