Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, \u00een parteneriat cu Teatrul de Comedie, v\u0103 invit\u0103 joi, 25 noiembrie 2021, de la ora 17.00, \u00een Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Cre\u021bulescu nr. 8, la evenimentul \u201eScriitori-Actori, Actori-Scriitori\u201d, dedicat lui Emil Botta, Radu Stanca \u0219i Flaviei Buref. Actorii Teatrului de Comedie Angel Popescu, Laura Cre\u021b \u0219i Mihaela M\u0103celaru vor citi din opera celor trei scriitori-actori. Moderator: Loreta Popa.<\/p>\n
Radu Stanca (1920-1962) a fost un inovator \u0219i pasionat om de teatru, regizor, actor \u0219i autor de piese de teatru, extrem de prolific, \u00een ciuda faptului c\u0103 a tr\u0103it doar 42 de ani. Absolvent din 1942 al Facult\u0103\u021bii de Litere \u0219i Filosofie din cadrul Universit\u0103\u021bii Ferdinand I, Radu Stanca a fost \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 legat de Cluj, ora\u0219ul \u00een care a copil\u0103rit, s-a format ca scriitor, \u0219i-a \u00eenceput studiile \u0219i a tr\u0103it \u00een ultima perioad\u0103 a vie\u021bii, precum \u0219i de Sibiu, ora\u0219ul \u00een care s-a mutat, \u00een 1940, student fiind, odat\u0103 cu refugierea Universit\u0103\u021bii clujene, \u00een urma Dictatului de la Viena. A fost numit asistent suplinitor la Catedra de filosofie a culturii, condus\u0103 de Lucian Blaga, \u00eens\u0103 din cauza condi\u021biilor politice \u00een continuare tulburi, Radu Stanca va r\u0103m\u00e2ne la Sibiu \u0219i dup\u0103 1945. Devine profesor de estetic\u0103 la Conservatorul popular din Sibiu, face parte din trupa de actori amatori care pune bazele Teatrului din Sibiu, devenind apoi regizor al acestui teatru. \u00cen 1951 se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Doti Stanca, iar \u00een 1954 se na\u0219te fiul lor, Barbu. Stilul regizoral \u201eeuphorionist\u201c pe care \u00eel dezvolt\u0103 \u0219i \u00eel practic\u0103 cu predilec\u021bie \u00een spectacolele la care lucreaz\u0103 al\u0103turi de Doti Stanca este sursa denumirii Studio-ului \u201eEuphorion\u201c al Teatrului Na\u021bional din Cluj-Napoca, \u00eenfiin\u021bat \u00een perioada directoratului lui Ion Vartic. Moartea la doar 42 de ani a lui Radu Stanca, urmat\u0103 la numai c\u00e2teva luni de moartea fiului, Barbu, la doar 8 ani \u0219i 8 luni, a l\u0103sat-o pe Doti Stanca singur\u0103, p\u00e2n\u0103 la plecarea ei de pe aceast\u0103 lume, \u00een 2019.<\/p>\n
Flavia Buref (n. 29 noiembrie 1934 \u2013 d. 18 decembrie 2016) a fost actri\u021b\u0103 de film, scenarist\u0103, poet\u0103 \u0219i realizatoare de emisiuni de radio \u0219i televiziune. Provenit\u0103 dintr-o familie de arom\u00e2ni refugiat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia din Bitola, Flavia Buref a absolvit Institutul de Art\u0103 Teatral\u0103 \u0219i Cinematografic\u0103 Ion Luca Caragiale din Bucure\u0219ti \u00een 1956, av\u00e2nd colegi precum Amza Pellea, Draga Olteanu Matei, Silviu St\u0103nculescu, Silvia Popovici, Sanda Toma, Victor Rebengiuc, Gheorghe Cozorici, George Constantin \u0219i Mircea Albulescu. A debutat \u00een filmul \u201eDincolo de brazi\u201d (1957), \u00een regia lui Mircea Dr\u0103gan \u0219i Mihai Iacob. Din 1974 a scris texte de muzic\u0103 u\u0219oar\u0103, romane, versuri, c\u0103r\u021bi de copii. A scris textele pentru c\u00e2ntecele din filmele \u201eMama\u201d (1977) \u0219i \u201eEu, tu \u0219i Ovidiu\u201d (1978). A realizat peste 300 de emisiuni de televiziune \u0219i a scris multe scenarii pentru Teatrul Na\u021bional Radiofonic. Cel mai cunoscut rol al Flaviei Buref r\u0103m\u00e2ne cel din \u201eSetea\u201d. Flavia Buref a reprezentat cinematografia rom\u00e2neasc\u0103 la diferite festivaluri interna\u021bionale din Polonia, Bulgaria, URSS, Argentina, Uruguay. La Festivalul Interna\u021bional de Film de la Buenos Aires, din 1964, i-a fost acordat\u0103 importanta distinc\u021bie \u201eOjo de la Humanidad\u201d, care era atribuit\u0103 de critici, importante personalit\u0103\u021bi \u0219i ziari\u0219ti celei mai \u00eendr\u0103gite, populare \u0219i simpatizate actri\u021be. Flavia Buref a f\u0103cut parte c\u00e2\u021biva ani din colectivul artistic al Teatrului Bulandra, timp \u00een care a jucat \u00een spectacole de succes cu lung\u0103 via\u021b\u0103 artistic\u0103. \u201eA fost prietenul meu\u201d, \u201eDoi b\u0103ie\u021bi ca p\u00e2inea cald\u0103\u201d, \u201eProcesul alb\u201d, \u201eCrucia\u021bii\u201d, \u201eNu film\u0103m s\u0103 ne amuzam\u201d, \u201eTat\u0103l risipitor\u201d sunt doar c\u00e2teva filme din bogata ei carier\u0103 cinematografic\u0103. Peste 30 de premii na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale \u00een calitate de textier\u0103. Membr\u0103 a Uniunii Cinea\u0219tilor din Rom\u00e2nia, Flavia Buref a fost selec\u021bionat\u0103 s\u0103 apar\u0103 \u00een celebrul dic\u021bionar al personalit\u0103\u021bilor \u201eWho\u2019s who\u201d.<\/p>\n
Emil Botta (15 septembrie 1911 – 24 iulie 1977) m\u0103rturisea: \u201eN-am def\u0103imat niciodat\u0103 amurgul \u015fi t\u0103cerea\u2026\u201d A r\u0103mas \u00een memoria culturii rom\u00e2ne ca poet, prozator \u0219i actor rom\u00e2n. Este fratele eseistului Dan Botta, precum \u0219i fiul lui Theodor Botta, medic, \u0219i al Aglaiei. Clasele primare le face la Adjud, dar la 15 ani fuge de acas\u0103 pentru a deveni actor. Urmeaz\u0103 apoi Conservatorul de Art\u0103 Dramatic\u0103 din Bucure\u0219ti, \u00een perioada 1929-1932. Devine actor al Teatrului Na\u021bional din Bucure\u0219ti, dup\u0103 mai mul\u021bi ani petrecu\u021bi pe unele scene de provincie. Era f\u0103cut parc\u0103 pentru tragediile antice. Ca poet, a debutat cu poemul \u201eStrof\u0103\u201d ultim\u0103 \u00een revista lui Tudor Arghezi \u201eBilete de papagal\u201d \u00een 1929. Emil Botta a f\u0103cut parte din grupul intitulat \u201eCorabia cu rata\u021bi\u201d, din care s-au desprins \u0219i filosoful Emil Cioran sau dramaturgul Eugen Ionescu. A fost poetul preferat al genera\u021biei Criterion, pentru versurile sale, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt aveau un adev\u0103rat cult. \u00cen anul 1937 \u00eei apare la \u201eFunda\u021biile regale pentru literatur\u0103 \u0219i art\u0103\u201d, \u00eent\u00e2iul volum, premiat, intitulat: \u201e\u00centunecatul april\u201d. Timbrul original al acestei poezii \u00eenc\u00e2nt\u0103 critica. Urmeaz\u0103, apoi, volumul \u201ePe-o gur\u0103 de rai\u201d, Ciclul Vineri, \u201eVersuri\u201d \u0219i \u201eUn dor f\u0103r\u0103 spa\u021biu\u201d. Emil Botta a scris relativ pu\u021bin\u0103 poezie. Spa\u021biul s\u0103u poetic este, \u00eens\u0103, inconfundabil. Opera sa poetic\u0103 \u0219i-a p\u0103strat seme\u021bia singur\u0103t\u0103\u021bii pe care o avea poetul \u00een via\u021b\u0103. \u00cen selec\u021bia de Poeme din 1974, excep\u021bionale sunt cele treisprezece poeme, publicate pentru prima oar\u0103 \u00een volum. A jucat \u00een filmul \u201eReconstituirea\u201d, al regizorului Lucian Pintilie, \u00een care a interpretat rolul procurorului Paveliu. A fost distins cu Premiul Funda\u021biilor Regale \u00een anul 1937 \u015fi cu Premiul \u201eMihai Eminescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne \u00een 1967.<\/p>\n
Parteneri media: Radio Rom\u00e2nia Cultural, Agerpres, Zile \u0219i Nop\u021bi, Observator cultural, Agen\u021bia de Carte, Iqool, Contemporanul, Modernism.ro, Radio Trinitas, Ordinea zilei, Revista de cultur\u0103 Familia.<\/p>\n
Participarea la evenimente este liber\u0103, iar accesul se face cu prezentarea certificatului verde \u015fi numai \u00een baza unei rezerv\u0103ri la adresa programe@mnlr.ro sau la num\u0103rul 0736.598.451 (WhatsApp).<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, \u00een parteneriat cu Teatrul de Comedie, v\u0103 invit\u0103 joi, 25 noiembrie 2021, de la ora…<\/p>","protected":false},"author":11,"featured_media":20978,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-20977","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20977","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20977"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20977\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":20979,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20977\/revisions\/20979"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/20978"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20977"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20977"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20977"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}