Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne organizeaz\u0103 vineri, 3 decembrie 2021, de la ora 17.00, la sediul din Str. Nicolae Cre\u021bulescu nr. 8, Sala Perpessicius, un eveniment dedicat memoriei celui care a fost Ion Valjan (1881\u20131960), avocat, dramaturg, memorialist, publicist \u015fi om politic. Invita\u021bi: Micaela Gulea \u0219i Zamfir B\u0103lan. Amfitrion: prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general MNLR.<\/p>\n
A absolvit Facultatea de Drept a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1903), \u015fi-a dat doctoratul la Paris \u0219i a intrat \u00een magistratur\u0103 (1908\u20131914). Ulterior procesului Sotiriu\u2013Cretzulescu (1915), cu care \u015fi-a \u00eenceput cariera de avocat, a pledat \u00een majoritatea marilor procese penale. A publicat cinci comedii: \u201eCe \u015ftia satul..\u201d. (1912) \u2013 considerat\u0103 de Eugen Lovinescu poate cea mai bun\u0103 comedie \u00eentr-un act din literatura rom\u00e2n\u0103 \u2013, \u201eNodul gordian\u201d (1920), \u201eLacrima\u201d (1920), \u201eO inspec\u0163ie\u201d (1941), \u201eGenera\u0163ia de sacrificiu\u201d (1933, 1936) \u2013 jucat\u0103 cu mare succes p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Comedia \u201eCe \u0219tia satul\u201d este pus\u0103 \u00een scen\u0103 de Davila la Teatrul Modern. Succesul colosal cheam\u0103 la ramp\u0103 autorul. \u201eCum s\u0103 ies pe scen\u0103? Sunt judec\u0103tor de instruc\u021bie. Poate aici sunt informatorii, martorii, inculpa\u021bii mei\u201d, spunea Vasilescu Al. Jean, care devine astfel, datorit\u0103 lui Davila, Valjan. A\u0219a a r\u0103mas pe via\u021b\u0103 pentru prieteni \u0219i publicul de teatru.<\/p>\n
A fost directorul Teatrului Na\u0163ional din Bucure\u015fti (1923\u20131924) \u015fi director general al teatrelor (1923\u20131926). A elaborat \u015fi a sus\u0163inut \u00een calitate de parlamentar noua Lege a teatrelor (cunoscut\u0103 ca Legea Valjan) (1926). A colaborat la Sbur\u0103torul, Vremea (al c\u0103rei director literar \u015fi artistic a \u0219i fost pentru scurt timp), Rampa. A f\u0103cut parte din Partidul Na\u0163ional Liberal (1922\u20131930), aripa liberal\u0103 georgist\u0103 (1930\u20131932), al\u0103tur\u00e2ndu-se, \u00een fruntea unui grup liberal independent, Cartelului electoral Iorga \u2013 Argetoianu (1932). A contribuit la redactarea Legii asan\u0103rii datoriilor agricole (1932), pe care a sus\u0163inut-o ca raportor \u00een Parlament. Din 1932 a devenit membru marcant al Partidului Na\u0163ional Agrar al lui Octavian Goga, de care s-a desp\u0103r\u0163it \u00een 1935, \u00eempotrivindu-se fuziunii PNA cu Liga Ap\u0103r\u0103rii Na\u0163ional-Cre\u015ftine a lui A.C. Cuza. A publicat texte memorialistice \u015fi evoc\u0103ri \u00een reviste \u00eencep\u00e2nd din 1921, dar a \u00eentrerupt aceast\u0103 activitate \u00een 1947, cople\u015fit de arestarea fiului s\u0103u Corneliu (Nelu) Valjan; a\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103 memoriile sale se opresc la momentul Paradei Victoriei (1918). Dup\u0103 r\u0103zboi, a refuzat s\u0103 intre \u00een nou-\u00eenfiin\u0163ata Uniune a Scriitorilor \u015fi s\u0103 publice piese propagandistice; arestat (1950) \u015fi implicat \u00eentr-un proces politic \u201ede \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare”, fiind acuzat de spionaj \u00een favoarea Marii Britanii. Trecuse de 70 de ani, c\u00e2nd a fost condamnat la 15 ani de munc\u0103 silnic\u0103, prin sentin\u021ba penal\u0103 nr. 1170 din 13 august 1951 a Tribunalului Militar Bucure\u0219ti. De la M.A.I este \u00eencarcerat la Jilava, apoi Aiud, Ocnele Mari, revine la Jilava, apoi la V\u0103c\u0103re\u0219ti. I se confisc\u0103 averea, so\u021bia este gonit\u0103 din cas\u0103, cu cei \u0219ase copii, \u0219i l\u0103sat\u0103 f\u0103r\u0103 venit. Generalul Ioan T. Ionescu l-a cunoscut \u00een \u00eenchisoarea de la Aiud: \u201eValjan a r\u0103mas acela\u0219i care a fost \u00een libertate, cu o frumoas\u0103 demnitate, acela\u0219i om de caracter. \u00cel l\u0103sasem \u00een pu\u0219c\u0103rie cu o s\u0103n\u0103tate precar\u0103, avea m\u00e2inile \u0219i picioarele anchilozate. Eu \u00eei f\u0103ceam masaj \u0219i exerci\u021bii de gimnastic\u0103 de dou\u0103 ori pe zi. Ne-a \u00eentre\u021binut moralul cu frumoasele lui povestiri\u201d.<\/p>\n
Se stinge din via\u021b\u0103 \u00een 29 aprilie 1960, \u00een \u00eenchisoarea V\u0103c\u0103re\u0219ti, dup\u0103 10 ani de pu\u0219c\u0103rie. \u00cen 1961 se ob\u021bine aprobarea re\u00eenhum\u0103rii sale la cimitirul Bellu, \u00een cavoul familiei. Ion Valjan a fost interzis spre publicare 20 de ani. Abia dup\u0103 1970 numele s\u0103u a \u00eenceput s\u0103 fie reamintit. Virgil Br\u0103d\u0103\u021beanu l-a trecut \u00een \u201eIstoria literaturii dramatice rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i a artei spectacolului\u201d, vol. II, publicat\u0103 \u00een 1979. La 50 de ani de la condamnare, \u00een recursul \u00een anulare, promovat de c\u0103tre procurorul general al Rom\u00e2niei, sentin\u021ba a fost casat\u0103 de Curtea Suprem\u0103 de Justi\u021bie a Rom\u00e2niei, \u00een 5 aprilie 1996. Nu a existat nicio fapt\u0103 care s\u0103 \u00eentruneasc\u0103 infrac\u021biunea de \u201e\u00eenalt\u0103 tr\u0103dare\u201d.<\/p>\n
Lucr\u0103ri ap\u0103rute postum: volumul antologic \u201eTeatru. Genera\u0163ia de sacrificiu\u201d, Bucure\u015fti, Minerva, 1985 \u0219i Vremea, 1998; \u201eCu glasul timpului. Amintiri\u201d, Bucure\u015fti, Eminescu, 1987 \u0219i 1996; Humanitas, 2013; \u201eTrei crime celebre\u201d, Bucure\u015fti, Garamond, 1994.<\/p>\n
Parteneri media: Radio Rom\u00e2nia Cultural, Agerpres, Zile \u0219i Nop\u021bi, Observator cultural, Agen\u021bia de Carte, Iqool, Contemporanul, Modernism.ro, Radio Trinitas, Ordinea zilei, Revista de cultur\u0103 Familia.<\/p>\n
Participarea la evenimente este liber\u0103, iar accesul se face cu prezentarea certificatului verde \u015fi numai \u00een baza unei rezerv\u0103ri la adresa programe@mnlr.ro sau la num\u0103rul 0736.598.451 (WhatsApp).<\/p>\n