S-a stins din via\u021b\u0103 poetul \u0219i publicistul Lucian Avramescu, dup\u0103 o lung\u0103 suferin\u021b\u0103. Ultimul s\u0103u volum, \u201eConfesiunile unui mut care a vorbit c\u00e2ndva\u201d, a ie\u0219it de sub lumina tiparului anul trecut, \u00een 2020, \u0219i cuprindea g\u00e2ndurile celui care nu a mai putut rosti cuvintele, \u00een ultima parte a vie\u021bii sale. N\u0103scut la 14 august 1948 \u00een comuna S\u00e2ngeru, jude\u021bul Prahova, Lucian Avramescu era licen\u021biat \u00een arhitectur\u0103 peisager\u0103 \u0219i ziaristic\u0103, cu studii postuniversitare la Intercultura \u2013 Italia.<\/p>\n
A debutat \u00een presa literar\u0103 \u00een 1970. A fost redactor la \u201eOrizont\u201d V\u00e2lcea \u00eentre 1971 \u0219i 1978, apoi \u0219ef de sec\u021bie \u0219i redactor-\u0219ef adjunct la Sc\u00e2nteia Tineretului, unde, \u00een perioada 1981-1985, a condus cenaclul \u201eSerb\u0103rile Sc\u00e2nteii Tineretului\u201d. A fost redactor-\u0219ef al revistei \u201eSlast\u201d \u00een perioada 1986-1989, fondator \u0219i redactor-\u0219ef al ziarului \u201eTineretul Liber\u201d, primul ziar tiparit \u00een zilele Revolu\u021biei din \u201989 \u00een fosta Cas\u0103 a Sc\u00e2nteii \u0219i fondator al agen\u021biei de \u0219tiri A.M. PRESS \u2013 1991, prima agen\u021bie de pres\u0103 cu capital privat \u00eenfiin\u021bat\u0103 dup\u0103 \u201989.<\/p>\n
A publicat volume de versuri, note de c\u0103l\u0103torie, antologii, eseuri \u0219i pamflete jurnalistice. \u00centre altele amintim \u201ePoeme\u201d \u2013 Editura Albatros (1975), \u201eStele pe dealuri\u201d, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc (1976), \u201eTransplantul de albastru\u201d, Editura Sport-Turism (1976), \u201eUn liber albatros\u201d (1978), \u201eEi, a\u0219! Spunea poetul\u201d (1979), \u201eNu cer iertare\u201d, trilogie (1981-1983, 1985), Editura Eminescu; \u201eAceast\u0103 genera\u021bie\u201d \u2013 poezii \u00een limba greac\u0103, Editura Athena, Grecia (1985), \u201eBun\u0103 seara, iubito\u201d, volumul I, Editura Eminescu (1986), \u201eBun\u0103 seara, iubito\u201d, volumul II, Editura A.M. PRESS (2000).<\/p>\n
A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia din 1979, Asocia\u021bia Cultural\u0103 de Prietenie Rom\u00e2nia-Israel (membru fondator), membru fondator \u0219i membru \u00een Consiliul de Onoare al Clubului Rom\u00e2n de Pres\u0103, vicepre\u0219edinte. Cet\u0103\u021bean de onoare al municipiului Ploie\u0219ti \u0219i al ora\u0219ului V\u0103lenii de Munte, unde a urmat liceul. Realizator al Muzeului Pietrei din S\u00e2ngeru, Prahova, singurul muzeu din \u021bar\u0103 care con\u021bine lucr\u0103ri \u00een piatr\u0103 realizate de \u021b\u0103rani, pus la dispozi\u021bia publicului f\u0103r\u0103 taxa, practic o dona\u021bie de peste 3000 de piese din piatr\u0103. A fost distins cu premiul de debut pentru poezie, Editura Albatros (1975), Premiul pentru scriitorii tineri (1979), dar \u0219i Premiul de Excelen\u021b\u0103 \u201eNichita St\u0103nescu\u201d pentru \u00eentreaga oper\u0103 literar\u0103. Peste 200 de poezii au devenit c\u00e2ntece iubite de un public larg. A fost tradus \u0219i publicat \u00een reviste literare sau \u00een antologii din Polonia, Bulgaria, Rusia, Israel, China, Anglia, Irak, SUA, Germania, Franta, Olanda, Turcia, Iugoslavia. A fost tradus chiar \u0219i \u00een limba kurd\u0103. La Cluj, \u00een Editura Dacia i-a fost publicat\u0103 selec\u021bia de poezii de dragoste \u201ePoetul ca o cas\u0103 \u00een fl\u0103c\u0103ri\u201d, \u00een 2011. Au urmat \u201eS\u0103 strigi femeia de numele ei de vers\u201d \u00een 2014, prima carte pentru copii, \u201eBucurii cu poezii\u201d, scris\u0103 \u00eempreun\u0103 cu fiica sa cea mic\u0103 Ana Luciana Avramescu (2016), \u201eCartea c\u0103r\u021bilor Borsecului\u201d, ampl\u0103 monografie literar\u0103 a unui izvor c\u00e2t o istorie (2016),s un volum de aproape 600 de pagini care cuprinde \u0219i prima sa pies\u0103 de teatru. Volumul se nume\u0219te \u201eCartea f\u0103r\u0103 nume\u201d, iar piesa de teatru \u201eS\u0103 nu furi niciodat\u0103 o mireas\u0103\u201d. Romanul \u201eDespre singur\u0103tate\u201d ap\u0103rut \u00een 2018 este un roman de dragoste, cu inser\u021bii autobiografice \u00een care apare \u0219i personajul Lucian Avramescu.<\/p>\n
Muzeul Pietrei din S\u00e2ngeru a fost \u015fi a r\u0103mas proiectul de suflet al poetului Lucian Avramescu. Aici \u00ee\u015fi avea r\u0103d\u0103cinile, aici se n\u0103scuse, aici investise suflet. \u0218i-a dorit ca via\u0163a de apoi s\u0103-l g\u0103seasc\u0103 \u00eentre pietrele cioplite de m\u00e2na sa priceput\u0103, \u00eentre pomii fructiferi \u015fi Biserica din Livad\u0103. \u00cenc\u0103 dinainte de a se instala boala care i-a luat multe dintre bucuriile vie\u0163ii, Lucian Avramescu, \u0219i-a exprimat dorin\u021ba de a se al\u0103tura ve\u015fniciei pietrei din incinta Muzeului. \u201eProiectata Tab\u0103r\u0103 de sculptur\u0103 anual\u0103, deschis\u0103 tuturor tinerilor cioplitori \u00een piatr\u0103 rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini, sub genericul \u00abE loc s\u0103 se mai nasc\u0103 Br\u00e2ncu\u015fi\u00bb \u0219i Muzeul sunt subiecte ale penultimei mele c\u0103r\u0163i, dup\u0103 care am inten\u0163ia de a publica \u015fi un nou volum cu poezii de dragoste. Dup\u0103 asta pot s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la vatr\u0103, precum un urs r\u0103nit care se retrage, cu ultimele for\u0163e, \u00een grohoti\u015ful, \u00een valea care l-a adus pe lume ursoaica, unde el alege s\u0103 moar\u0103. \u015ei eu sunt un urs dator satului meu pentru prima respira\u0163ie, cu ultimele respira\u0163ii\u201d, spunea \u00eentr-un interviu poetul Lucian Avramescu.<\/p>\n
S-a stins unul dintre cele mai bune condeie din literatura \u015fi jurnalistica rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n
Condolean\u021be familiei \u00eendurerate!<\/p>\n
<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
S-a stins din via\u021b\u0103 poetul \u0219i publicistul Lucian Avramescu, dup\u0103 o lung\u0103 suferin\u021b\u0103. Ultimul s\u0103u volum, \u201eConfesiunile unui mut care…<\/p>","protected":false},"author":11,"featured_media":21205,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9,12],"tags":[],"class_list":["post-21204","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-evocari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21204","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21204"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21204\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":21207,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21204\/revisions\/21207"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/21205"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21204"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21204"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}