{"id":2129,"date":"2017-09-04T13:04:50","date_gmt":"2017-09-04T10:04:50","guid":{"rendered":"http:\/\/mnlr.ro\/?p=2129"},"modified":"2017-09-04T13:40:21","modified_gmt":"2017-09-04T10:40:21","slug":"unirea-bucovinei-cu-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/unirea-bucovinei-cu-romania\/","title":{"rendered":"UNIREA BUCOVINEI CU ROM\u00c2NIA"},"content":{"rendered":"<h4><strong>foto: Generalul Zadic \u00een Pia\u021ba Unirii din Cern\u0103u\u021bi<\/strong><\/h4>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>SCURT ISTORIC.<\/strong><\/p>\n<p>Printr-un t\u00e2rg ru\u015finos, Bucovina este cedat\u0103 de c\u0103tre turci, \u00een 1775, Imperiului Habsburgic, care a nesocotit sistematic drepturile popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti majoritare, interzic\u00e2ndu-i limba, cultura, tradi\u0163iile.\u00a0 Abia \u00een 1861 Bucovina \u00ee\u015fi alege Diet\u0103 (organul legislativ) \u015fi are reprezentan\u0163ii s\u0103i \u00een Parlamentul de la Viena. Politica de dezna\u0163ionalizare austriac\u0103 s-a lovit mereu de opozi\u0163ia frunta\u015filor bucovineni (episcopii Dosoftei Herescu \u015fi Isaia Balo\u015fescu, fra\u0163ii Hurmuzachi, mitropolitul Silvestru, dr. Gh. Popovici, Iancu Flondor etc), organiza\u0163i \u00een mai multe asocia\u0163ii politice.\u00a0 Odat\u0103 cu declan\u015farea Primului R\u0103zboi mondial \u00een 1914, Bucovina devine teatrul de opera\u0163iuni.<\/p>\n<p><strong>27 Octombrie 1918<\/strong>\u00a0 &#8211;\u00a0 sub pre\u015feden\u0163ia lui Dionisie Bejan, la Cern\u0103uti se reune\u015fte\u00a0 Adunarea Constituant\u0103, care hot\u0103r\u0103\u015fte \u201cunirea Bucovinei cu celelalte \u0163\u0103ri rom\u00e2ne\u015fti \u00eentr-un stat na\u0163ional independent\u201d. Este ales Consiliul Na\u0163ional, compus din 50 de membri, care constituie noul guvern, \u00een frunte cu Iancu Flondor.<\/p>\n<p><strong>11<\/strong><strong> Noiembrie 1918<\/strong>\u00a0 &#8211; trupele rom\u00e2ne, conduse de generalul I.Zadic au fost primite cu mare entuziasm la Cern\u0103u\u0163i, dup\u0103 ce cu c\u00e2teva zile \u00eenainte acestea au intrat pe teritoriul Bucovinei.<\/p>\n<p><strong>28 Noiembrie 1918<\/strong> &#8211; are loc <strong>Congresul General al Bucovinei<\/strong> pentru \u201cstabilirea raportului politic al Bucovinei fa\u0163\u0103 de Regatul Rom\u00e2n\u201d. \u00cen sala de marmor\u0103 a Mitropoliei Ortodoxe din Cern\u0103u\u0163i, 74 membri ai Consiliului Na\u0163ional au \u00eenceput lucr\u0103rile Congresului, al\u0103turi de 7 delega\u0163i germani, 6 polonezi \u015fi 13 din comunele ucrainene. \u015eeful guvernului, Iancu Flondor,\u00a0 adat citire <strong>Declara\u0163iei de Unire,<\/strong> \u00een care preciza c\u0103 <strong><em>\u201chot\u0103r\u00e2m unirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi pentru vecie a Bucovinei, \u00een vechile ei hotare p\u00e2n\u0103 la Ceremu\u015f, Colacin \u015fi Nistru, cu Regatul Rom\u00e2niei\u201d<\/em><\/strong>.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Declara\u021bia de unire.<\/strong><\/p>\n<p><strong>Congresul general al Bucovinei, la care au luat parte, pe baze democratice, 74 de delega\u0163i ai Consiliului Na\u0163ional Rom\u00e2n, 13 ai comunit\u0103\u0163ilor ucrainene, 7 ai Consiliului Na\u0163ional German, 6 ai Consiliului Na\u0163ional Polonez a votat, \u00een unanimitate, pe 28 noiembrie 1918 \u201eunirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi pe vecie a Bucovinei \u00een vechile hotare, p\u00e2n\u0103 la Ceremu\u015f, Colaciu \u015fi Nistru, cu Regatul Rom\u00e2niei\u201d.<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p style=\"text-align: center;\"><strong><em>DECLARA\u0162IA DE UNIRE<\/em><\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: center;\">\u00a0citit\u0103 de Iancu Flondor, \u0219eful guvernului:<\/p>\n<p>\u201eCongresul General al Bucovinei \u00eentrunit azi, joi \u00een 15\/28 noiembrie 1918 \u00een sala sinodal\u0103 din Cern\u0103u\u0163i, consider\u0103 c\u0103: de la fundarea Principatelor Rom\u00e2ne, Bucovina, care cuprinde vechile \u0163inuturi ale Sucevei \u015fi Cern\u0103u\u0163ilor, a f\u0103cut pururea parte din Moldova, care \u00een jurul ei s-a \u00eenchegat ca stat;<\/p>\n<p>c\u0103 \u00een cuprinsul hotarelor acestei \u0163\u0103ri se g\u0103se\u015fte vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropni\u0163ele domne\u015fti de la R\u0103d\u0103u\u0163i, Putna \u015fi Sucevi\u0163a, precum \u015fi multe alte urme \u015fi amintiri scumpe din trecutul Moldovei;<\/p>\n<p>c\u0103 fii acestei \u0163\u0103ri, um\u0103r la um\u0103r cu fra\u0163ii lor din Moldova \u015fi sub conducerea acelora\u015fi domnitori au ap\u0103rat de-a lungul veacurilor fiin\u0163a neamului lor \u00eempotriva tuturor \u00eenc\u0103lc\u0103rilor din afar\u0103 \u015fi a cotropirei p\u0103g\u00e2ne;<\/p>\n<p>c\u0103 \u00een 1774 prin vicle\u015fug Bucovina a fost smuls\u0103 din trupul Moldovei \u015fi cu de-a sila alipit\u0103 coroanei habsburgilor;<\/p>\n<p>c\u0103 144 de ani poporul bucovinean a \u00eendurat suferin\u0163ele unei oc\u00e2rmuiri str\u0103ine, care \u00eei nesocotea drepturile na\u0163ionale \u015fi care prin str\u00e2mb\u0103t\u0103\u0163i \u015fi persecu\u0163ii c\u0103uta s\u0103-\u015fi \u00eenstr\u0103ineze firea \u015fi s\u0103-l \u00eenvr\u0103jbeasc\u0103 cu celelalte neamuri cu cari el voie\u015fte s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ca frate;<\/p>\n<p>c\u0103 \u00een scurgerea de 144 de ani bucovinenii au luptat ca ni\u015fte mucenici pe toate c\u00e2mpurile de b\u0103taie din Europa sub steag str\u0103in pentru men\u0163inerea, slava \u015fi m\u0103rirea asupritorilor lor \u015fi c\u0103 ei drept r\u0103splat\u0103 aveau s\u0103 \u00eendure mic\u015forarea drepturilor mo\u015ftenite, isgonirea limbei lor din viata public\u0103, din \u015fcoal\u0103 \u015fi chiar din biseric\u0103;<\/p>\n<p>c\u0103 \u00een acela\u015fi timp poporul b\u0103\u015ftina\u015f a fost \u00eempiedicat sistematic de a se folosi de bog\u0103\u0163iile \u015fi izvoarele de c\u00e2\u015ftig ale acestei \u0163\u0103ri, \u015fi despoiat \u00een mare parte de vechea sa mo\u015ftenire;<\/p>\n<p>dar\u0103 c\u0103 cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut n\u0103dejdea c\u0103 ceasul m\u00e2ntuirii, a\u015fteptat cu at\u00e2ta dor \u015fi suferin\u0163\u0103 va sosi, \u015fi c\u0103 mo\u015ftenirea lor str\u0103bun\u0103, t\u0103iat\u0103 prin grani\u0163e nelegiuite, se va re\u00eentregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui \u015etefan, \u015fi c\u0103 au nutrit vecinic credin\u0163a c\u0103 marele vis al neamului se va \u00eenf\u0103ptui prin unirea tuturor \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne dintre Nistru \u015fi Tisa \u00eentr-un stat na\u0163ional unitar; constat\u0103 c\u0103 ceasul acesta mare a sunat!<\/p>\n<p>Ast\u0103zi, c\u00e2nd dup\u0103 sfor\u0163\u0103ri \u015fi jertfe uria\u015fe din partea Rom\u00e2niei \u015fi a puternicilor \u015fi nobililor ei alia\u0163i s-a \u00eentronat \u00een lume principiile de drept \u015fi umanitate pentru toate neamurile \u015fi c\u00e2nd \u00een urma loviturilor zdrobitoare monarchia austro-ungar\u0103 s-a zguduit din temeliile ei \u015fi s-a pr\u0103bu\u015fit, \u015fi toate neamurile \u00eenc\u0103tu\u015fate \u00een cuprinsul ei \u015fi-au c\u00e2\u015ftigat dreptul de liber\u0103 hot\u0103r\u00e2re de sine, cel dint\u00e2iu g\u00e2nd al Bucovinei desrobite se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre regatul Rom\u00e2niei, de care \u00eentotdeauna am legat n\u0103dejdea desrobirii noastre.<\/p>\n<p>Drept aceea<br \/>\n<strong>Noi,<br \/>\nCongresul general al Bucovinei,<br \/>\n<\/strong>\u00eentrup\u00e2nd suprema putere a \u0163\u0103rii \u015fi fiind investit singur cu puterile legiuitoare, \u00een numele Suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale<br \/>\n<strong>Hot\u0103r\u00e2m:<br \/>\nUnirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi pentru vecie a Bucovinei \u00een vechile ei hotare p\u00e2n\u0103 la Ceremu\u015f, Colacin \u015fi Nistru, cu regatul Rom\u00e2niei\u201d.<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>foto: Generalul Zadic \u00een Pia\u021ba Unirii din Cern\u0103u\u021bi &nbsp; SCURT ISTORIC. Printr-un t\u00e2rg ru\u015finos, Bucovina este cedat\u0103 de c\u0103tre turci,&#8230;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":2130,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-2129","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-centenarul-marii-uniri-1918-2018"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2129","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2129"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2129\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2139,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2129\/revisions\/2139"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2130"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2129"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2129"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2129"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}