<\/p>\n
Scurt istoric.<\/strong><\/p>\n La sf\u00e2r\u015fitul primului r\u0103zboi mondial, prin armisti\u0163iul de la Belgrad (13 noiembrie 1918), Transilvania \u015fi Banatul se aflau sub control str\u0103in: Ungaria, \u00een nordul \u015fi centrul Transilvaniei; Serbia, \u00een Banat. \u00cen aceste condi\u0163ii, frunta\u015fii rom\u00e2ni, promotori ai unirii cu Rom\u00e2nia, lideri ai partidelor istorice (Partidul Na\u0163ional Rom\u00e2n \u015fi Partidul Social Democrat) au \u00eenfiin\u0163at Consiliul Na\u0163ional Rom\u00e2n, \u00een sarcina c\u0103ruia revine organizarea Adun\u0103rii Na\u0163ionale de la Alba Iulia.<\/p>\n 18 noiembrie \/ 1 decembrie 1918 – la Alba Iulia, cetatea- simbol a luptei pentr unitatea rom\u00e2nilor, capitala \u00a0lui Mihai Viteazul – domnul\u00a0 primei uniri a \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne,\u00a0 s-a \u0163inut Adunarea Na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor din\u00a0 Transilvania, la care au participat 1228 delega\u0163i oficiali, \u00a0reprezent\u00e2nd toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 comitate rom\u00e2ne\u015fti. La ace\u015ftia se adaug\u0103 \u00a0peste 100.000 de rom\u00e2ni veni\u0163i din toate col\u0163urile Ardealului \u015fi Banatului, \u00a0reprezentan\u0163ii tuturor mediilor sociale, confesionale, profesionale rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n A fost \u00a0adoptat\u0103 \u00a0o Rezolu\u0163ie, citit\u0103 de Vasile Goldi\u015f, votat\u0103 \u00een unanimitate, prin care se proclam\u0103 c\u0103: \u201cAdunarea na\u0163ional\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor din Transilvania, Banat \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103, aduna\u0163i prin reprezentan\u0163ii lor \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i la Alba Iulia \u00een ziua de 18 noiembrie \/ 1 decembrie 1918, decreteaz\u0103 unirea acelor rom\u00e2ni \u015fi a tuturor teritoriilor locuite de d\u00e2n\u015fii cu Rom\u00e2nia. Adunarea proclam\u0103 \u00eendeosebi dreptul inalienabil al na\u0163iunii rom\u00e2ne la \u00eentreg Banatul, cuprins \u00eentre Mure\u015f, Tisa \u015fi Dun\u0103re.\u201d<\/strong><\/em> \u00a0Dupa Basarabia \u015fi Bucovina, cea de-a treia provincie rom\u00e2neasca revine la s\u00e2nul Patriei-mame, Rom\u00e2nia.<\/p>\n Prin Unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia, la 1 decembrie 1918, se des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte visul de veacuri ai rom\u00e2nilor, de a fi uni\u0163i \u015fi liberi \u00eentre hotarele aceluia\u015fi stat, Statul na\u0163ional.<\/strong><\/p>\n <\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Declara<\/strong>\u0163ia de unire<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong>\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n DECRET-LEGE nr.3.631 din 11 decembrie 1918 \u0162inuturile cuprinse \u00een hot\u0103r\u00e2rea Adun\u0103rii Na\u0163ionale din Alba-Iulia dela 18 Noemvrie\/1 Decemvrie 1918 sunt \u015fi r\u0103m\u00e2n de-a-pururea unite cu Regatul Rom\u00e2niei. Raportul d-lui pre\u015fedinte al consiliului de mini\u015ftrii c\u0103tre M. S. Regele, \u00een sprijinul decretului de mai sus No. 3631\/1918. De veacuri neamul rom\u00e2nesc tinde spre unitatea lui. De aceea, c\u00e2nd prin r\u0103sboiul general o parte din omenire a \u00eentreprins lupta pentru libertate \u015fi drepturile na\u0163iunilor, Regatul Rom\u00e2n a socotit de datoria lui s\u0103 se alipeasc\u0103 acestor Puteri \u015fi \u00eempreun\u0103 cu ele s\u0103-\u015fi jertfeasc\u0103 fiii pentru desrobirea fra\u0163ilor no\u015ftri asupri\u0163i. Dup\u0103 mari suferin\u0163e vitejia minunat\u0103 a o\u015ftirii noastre \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte r\u0103splata. Al\u0103turi de glorio\u015fii ei alia\u0163i, Rom\u00e2nia este ast\u0103zi printre \u00eenving\u0103torii lumei, Basarabia \u015fi Bucovina s-au unit cu patria mum\u0103, iar\u0103 peste Carpa\u0163i, rom\u00e2nii, cari \u00eempreun\u0103 cu noi de at\u00e2ta vreme a\u015fteptau ceasul \u00eentregirii neamului, \u00eendat\u0103 ce \u015fi-au putut spune g\u00e2ndul, au proclamat, prin marea lor Adunare Na\u0163ional\u0103 \u00eentrunit\u0103 la Alba-Iulia \u00een 18 Noemvrie\/1 Decemvrie 1918 unirea lor necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi de-a-pururea cu Regatul Rom\u00e2niei.<\/p>\n Delega\u0163ia Adun\u0103rii Na\u0163ionale a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat Maiest\u0103\u0163ii Voastre actul Unirii, pe care cerem prin decretu-lege de fa\u0163\u0103 Maiest\u0103\u0163ii Voastre s\u0103-l \u00eent\u0103reasc\u0103, spre a da o form\u0103 definitiv\u0103 unit\u0103\u0163ii noastre na\u0163ionale, acum deplin \u00eenf\u0103ptuit\u0103 peste toate \u0163inuturile locuite de rom\u00e2ni.<\/p>\n Unirea aceasta, \u00een ziua c\u00e2nd marii no\u015ftri alia\u0163i sunt \u00eenving\u0103tori, isvor\u0103\u015fte din puterea de viea\u0163\u0103 a poporului rom\u00e2n, din vitejia solda\u0163ilor no\u015ftri \u015fi din voin\u0163\u0103 hot\u0103r\u00e2t\u0103 a rom\u00e2nilor de pretutindeni. Ea se \u00eentemeiaz\u0103 pe fiin\u0163a \u00eens\u0103\u015fi a neamului rom\u00e2nesc, care de aproape doua mii de ani, \u00een mijlocul tuturor vitejilor vremi, a \u015ftiut s\u0103-\u015fi p\u0103streze neatins caracterul de con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103. Ea se reazim\u0103 pe cerin\u0163ele istoriei, cari ii impun desfiin\u0163area tuturor grani\u0163elor nedrepte \u015fi nefire\u015fti \u015fi statornicirea Statelor dup\u0103 principiile na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor. Ea e voit\u0103 \u00een fine de nevoile neamului rom\u00e2nesc care nu poate tr\u0103i desp\u0103r\u0163it \u015fi care numai prin unirea la olalt\u0103 a tuturor fiilor lui \u00ee\u015fi poate \u00eendeplini cu folos pentru omenire \u015fi cu str\u0103lucire pentru el misiunea civilizatoare \u00een aceast\u0103 parte a lumei.<\/p>\n Consfin\u0163ind prin acest decret-lege voin\u0163a Adun\u0103rii din Alba-Iulia, Maiestatea Voastr\u0103 \u00eenscrie \u00een Istoria poporului rom\u00e2nesc de totdeauna \u015fi de pretutindeni cel mai mare act al Istoriei noastre na\u0163ionale, acel pentru care genera\u0163ii \u00eentregi au luptat \u015fi au murit, acel \u00een n\u0103dejdea c\u0103ruia au tr\u0103it de la Nistru \u015fi p\u00e2n\u0103 la Tisa to\u0163i Rom\u00e2nii desp\u0103r\u0163i\u0163i de o soart\u0103 nemiloas\u0103 \u015fi pune\u0163i, Sire, pentru vecie temelia unei Rom\u00e2nii mari \u015fi a unei vie\u0163i na\u0163ionale pe care s\u0103 se poat\u0103 de aci \u00eenainte desvolta \u00een pace \u015fi \u00een fericire \u00eentregul neam rom\u00e2nesc.<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Rezolu\u021bia Adun\u0103rii Na\u0163ionale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie\/1 Decembrie 1918<\/strong><\/p>\n Deplin\u0103 libertate na\u0163ional\u0103 pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra \u015fi judeca \u00een limba sa proprie prin indivizi din s\u00e2nul s\u0103u \u015fi fiecare popor va primi drept de reprezentare \u00een corpurile legiuitoare \u015fi la guvernarea \u0163\u0103rii \u00een propor\u0163ie cu num\u0103rul indivizilor ce-l alc\u0103tuiesc.<\/em><\/strong><\/p>\n Egal\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163ire \u015fi deplin\u0103 libertate autonom\u0103 confesional\u0103 pentru toate confesiunile din Stat.<\/em><\/strong><\/p>\n \u00cenf\u0103ptuirea des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 a unui regim curat democratic pe toate t\u0103r\u00e2murile vie\u0163ii publice. Votul ob\u015ftesc, direct, egal, secret, pe comune, \u00een mod propor\u0163ional, pentru ambele sexe, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 21 de ani la reprezentarea \u00een comune, jude\u0163e ori parlament.<\/em><\/strong><\/p>\n Des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 libertate de pres\u0103, asociere \u015fi \u00eentrunire, libera propagand\u0103 a tuturor g\u00e2ndurilor omene\u015fti.<\/em><\/strong><\/p>\n Reforma agrar\u0103 radical\u0103. Se va face conscrierea tuturor propriet\u0103\u0163ilor, \u00een special a propriet\u0103\u0163ilor mari. \u00cen baza acestei conscrieri, desfiin\u0163\u00e2nd fidei-comisele \u015fi \u00een temeiul dreptului de a mic\u015fora dup\u0103 trebuin\u0163\u0103 latifundiile, i se va face posibil \u0163\u0103ranului s\u0103-\u015fi creeze o proprietate (ar\u0103tor, p\u0103\u015fune, p\u0103dure) cel pu\u0163in at\u00e2t c\u00e2t o s\u0103 poat\u0103 munci el \u015fi familia lui. Principiul conduc\u0103tor al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivel\u0103rii sociale, pe de alt\u0103 parte, poten\u0163area produc\u0163iunii.<\/em><\/strong><\/p>\n Muncitorimei industriale i se asigur\u0103 acelea\u015fi drepturi \u015fi avantagii, care sunt legiferate \u00een cele mai avansate state industriale din Apus.<\/em><\/strong><\/p>\n Document p\u0103strat la Arhivele Statului Bucure\u015fti, fond Consiliul Dirigent, dosar 76\/1918, f.3, copie.<\/p>\n Marea Unire din 1918 a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne pagina cea mai sublim\u0103 a istoriei rom\u00e2ne\u015fti. M\u0103re\u0163ia ei st\u0103 \u00een faptul c\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015firea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale nu este opera a nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istoric\u0103 a \u00eentregii na\u0163iuni rom\u00e2ne, realizat\u0103 \u00eentr-un elan \u0163\u00e2\u015fnit cu putere din str\u0103fundurile con\u015ftiin\u0163ei unit\u0103\u0163ii neamului, un elan controlat de frunta\u015fii politici, pentru a-l c\u0103l\u0103uzi cu inteligen\u0163\u0103 politic\u0103 remarcabil\u0103 spre \u0163elul dorit. […] <\/em><\/p>\n (Florin Constantiniu, istoric)<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Scurt istoric. La sf\u00e2r\u015fitul primului r\u0103zboi mondial, prin armisti\u0163iul de la Belgrad (13 noiembrie 1918), Transilvania \u015fi Banatul se…<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":2146,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-2145","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-centenarul-marii-uniri-1918-2018"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2145","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2145"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2145\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2154,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2145\/revisions\/2154"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2146"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2145"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2145"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2145"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nUnirea Transilvaniei, Banatului, Cri\u015fanei, Satmarului \u015fi Maramure\u015fului cu Vechiul Regat al Rom\u00e2niei<\/em><\/strong><\/p>\n
\nI. Adunarea Na\u0163ional\u0103 a tuturor Rom\u00e2nilor din Transilvania, Banat \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103, aduna\u0163i prin reprezentan\u0163ii lor \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i la Alba-Iulia \u00een ziua de 18 Noiembrie\/1 Decembrie 1918, decreteaz\u0103 unirea acelor rom\u00e2ni \u015fi a tuturor teritoriilor locuite de d\u00e2n\u015fii cu Rom\u00e2nia. Adunarea Na\u0163ional\u0103 proclam\u0103 \u00eendeosebi dreptul inalienabil al na\u0163iunii rom\u00e2ne la \u00eentreg Banatul cuprins \u00eentre r\u00e2urile Mure\u015f, Tisa \u015fi Dun\u0103re.
\nII. Adunarea Na\u0163ional\u0103 rezerv\u0103 teritoriilor sus indicate autonomie provizorie p\u00e2n\u0103 la \u00eentrunirea Constituantei aleas\u0103 pe baza votului universal.
\nIII. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceasta, ca principii fundamentale la alc\u0103tuirea noului Stat Rom\u00e2n, Adunarea Na\u0163ional\u0103 proclam\u0103 urm\u0103toarele:<\/em><\/strong><\/p>\n
\nIV. Adunarea Na\u0163ional\u0103 d\u0103 expresie dorin\u0163ei sale, ca congresul de pace s\u0103 \u00eenf\u0103ptuiasc\u0103 comuniunea na\u0163iunilor libere \u00een a\u015fa chip, ca dreptatea \u015fi libertatea s\u0103 fie asigurate pentru toate na\u0163iunile mari \u015fi mici, deopotriv\u0103, iar \u00een viitor s\u0103 se elimine r\u0103zboiul ca mijloc pentru regularea raporturilor interna\u0163ionale.
\nV. Rom\u00e2nii aduna\u0163i \u00een aceast\u0103 Adunare Na\u0163ional\u0103 salut\u0103 pe fra\u0163ii lor din Bucovina, sc\u0103pa\u0163i din jugul Monarhiei austro-ungare \u015fi uni\u0163i cu \u0163ara mam\u0103 Rom\u00e2nia.
\nVI. Adunarea Na\u0163ional\u0103 salut\u0103 cu iubire \u015fi entuziasm liberarea na\u0163iunilor subjugate p\u00e2n\u0103 aici \u00een Monarhia austro-ungar\u0103, anume na\u0163iunile: cehoslovac\u0103, austro-german\u0103, iugoslav\u0103, polon\u0103 \u015fi rutean\u0103 \u015fi hot\u0103r\u0103\u015fte ca acest salut al s\u0103u s\u0103 se aduc\u0103 la cuno\u015ftiin\u0163a tuturor acelor na\u0163iuni.
\nVII. Adunarea Na\u0163ional\u0103 cu smerenie se \u00eenchin\u0103 \u00eenaintea memoriei acelor bravi rom\u00e2ni, care \u00een acest r\u0103zboi \u015fi-au v\u0103rsat s\u00e2ngele pentru \u00eenf\u0103ptuirea idealului nostru murind pentru libertatea \u015fi unitatea na\u0163iunii rom\u00e2ne.
\nVIII. Adunarea Na\u0163ional\u0103 d\u0103 expresiune mul\u0163umirei \u015fi admira\u0163iunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin str\u0103lucitele lupte purtate cu cerbicie \u00eempotriva unui du\u015fman preg\u0103tit de multe decenii pentru r\u0103zboi au sc\u0103pat civiliza\u0163iunea de ghiarele barbariei.
\nIX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor na\u0163iunei rom\u00e2ne din Transilvania, Banat \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103, Adunarea Na\u0163ional\u0103 hot\u0103r\u0103\u015fte instituirea unui Mare Sfat Na\u0163ional Rom\u00e2n, care va avea toat\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163irea s\u0103 reprezinte na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 oric\u00e2nd \u015fi pretutindeni fa\u0163\u0103 de toate na\u0163iunile lumii \u015fi s\u0103 ia toate dispozi\u0163iunile pe care le va afla necesare \u00een interesul na\u0163iunii.<\/em><\/strong><\/p>\n