{"id":2158,"date":"2017-09-04T14:31:08","date_gmt":"2017-09-04T11:31:08","guid":{"rendered":"http:\/\/mnlr.ro\/?p=2158"},"modified":"2017-09-05T14:12:44","modified_gmt":"2017-09-05T11:12:44","slug":"mausoleul-eroilor-de-la-marasesti-jud-vrancea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/mausoleul-eroilor-de-la-marasesti-jud-vrancea\/","title":{"rendered":"Mausoleul Eroilor de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti (jud. Vrancea)"},"content":{"rendered":"<p>Construc\u021bie de form\u0103 circular\u0103 (h=30 m, d=40 m), suprapus\u0103 de o cupol\u0103 &#8211; \u201eCupola gloriei\u201d, flancat\u0103 la baz\u0103 de 4 vulturi din granit, \u00eenconjurat\u0103 de o friz\u0103 \u00een basorelief (100 mp), realizat\u0103 de sculptorii Ion Jalea \u0219i Cornel Medrea.<\/p>\n<p>Complexul a fost inaugurat oficial la 18 septembrie 1938 \u0219i ad\u0103poste\u0219te osemintele a 6.000 de solda\u021bi \u0219i ofi\u021beri rom\u00e2ni, mor\u021bi pentru \u021bar\u0103 \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. \u00cen centrul mausoleului se afl\u0103 sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la <u>21 iulie 1919<\/u>. Alte surse men\u021bioneaz\u0103 data de <u>19 iulie<\/u> (Wikipedia) sau <u>20 iulie<\/u> (site dedicat generalului Eremia Grigorescu). \u00cen lucrarea <em>Un erou al neamului, generalul Eremia Grigorescu: via\u021ba \u0219i opera sa, volum comemorativ: 1863-1919<\/em>, colec\u021bionat \u0219i editat de Vasile C. Metaxa, se precizeaz\u0103: \u201e\u00cen zorii zilei de <u>21 Iulie<\/u> ziarele de diminea\u021b\u0103 vestesc \u00eentregului neam rom\u00e2nesc, sguduitoarea \u0219tire a mor\u021bii Generalului Eremia Grigorescu, a acelui erou \u00eentre eroi care \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat ve\u0219nicia amintirei prin biruin\u021ba de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti\u201d. (Ziare ale vremii care amintesc despre moartea generalului Eremia Grigorescu: <em>Steagul<\/em>, <em>Epoca<\/em>, <em>Universul<\/em>, <em>Dacia<\/em>, <em>Viitorul<\/em>, <em>Diminea\u021ba<\/em>, <em>Isb\u00e2nda<\/em>, <em>Adev\u0103rul<\/em>, <em>Rom\u00e2nimea<\/em>, <em>Neamul Rom\u00e2nesc<\/em>). Un articol din ziarul <em>Isb\u00e2nda<\/em> men\u021bioneaz\u0103: \u201eGeneralul Eremia Grigorescu, al c\u0103rui nume a devenit at\u00e2t de popular \u00een timpul r\u0103sboiului, a \u00eencetat din via\u021b\u0103 <u>\u00een noaptea de Vineri spre S\u00e2mb\u0103t\u0103<\/u>\u201d (<u>20 spre 21 iulie<\/u>). Pe de alt\u0103 parte, se aminte\u0219te \u0219i faptul c\u0103 M. S. Regele, a dat,\u00a0 cu acest prilej, urm\u0103torul ordin: \u201ePentru a onora memoria defunctului general de corp de armat\u0103, Eremia Grigorescu, to\u021bi ofi\u021berii fostei armate I vor purta doliu timp de 3 zile cu \u00eencepere de la <u>20 Iulie<\/u>\u201d.<\/p>\n<p>Ini\u021biativa ridic\u0103rii unui mausoleu la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti s-a luat la Congresul Societ\u0103\u021bii Ortodoxe Na\u021bionale a Femeilor din Rom\u00e2nia, desf\u0103\u0219urat \u00een anul 1919. Loca\u021bia monumentului s-a stabilit pe cele 20 de ha. donate de c\u0103tre George G. Ulise Negroponte. Pentru realizarea edificiului a fost organizat un concurs \u00een urma c\u0103ruia a c\u00e2\u0219tigat proiectul \u00eentocmit de c\u0103tre arhitec\u021bii Constantin Pomponiu \u0219i George Cristinel. Punerea pietrei fundamentale a avut loc la 6 august 1923, data ,,marii \u00eencle\u0219t\u0103ri\u201d din 24 iulie\/6august-21 august\/3 septembrie 1917, \u00een cadrul unei ceremonii la care au participat numeroase personalit\u0103\u021bi ale vremii din toate provinciile istorice rom\u00e2ne\u0219ti. Din anul 1924 au fost re\u00eenhuma\u021bi \u00een cele 16 galerii cu cele 154 cripte individuale \u0219i alte 9 comune cei 5.073 de eroi, iar sarcofagul central ad\u0103poste\u0219te r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele p\u0103m\u00e2nte\u0219ti ale generalului Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I-a. La 27 septembrie 1924 a avut loc solemnitatea de inaugurare a criptelor, \u00een prezen\u021ba Reginei Maria \u0219i a altor oficialit\u0103\u021bi. Lipsa banilor va determina \u00eentreruperea lucr\u0103rilor timp de 12 ani, care vor fi reluate din anul 1936 \u0219i finalizate doi ani mai t\u00e2rziu.<\/p>\n<p>O nou\u0103 inaugurare are loc la 18 septembrie 1938 \u00een prezen\u021ba regelui Carol al II-lea \u0219i a numeroase oficialit\u0103\u021bi.<\/p>\n<p>Somptuosul monument, cunoscut \u0219i ca ,,Biserica Neamului\u201d, este decorat cu o friz\u0103 d\u0103ltuit\u0103 \u00een piatr\u0103 de c\u0103tre sculptorii Ion Jalea \u0219i Corneliu Medrea, ce ilustreaz\u0103 aspecte din timpul luptelor din vara anului 1917. ,,Cupola Gloriei\u201d este decorat\u0103 cu pictur\u0103 \u00een fresc\u0103 realizat\u0103 de c\u0103tre pictorul Eduard S\u0103ulescu.<\/p>\n<p>Construirea monumentului s-a desf\u0103\u0219urat \u00een dou\u0103 etape, respectiv 1923-1924, c\u00e2nd a fost edificat parterul, \u0219i 1936-1938 c\u00e2nd s-a construit nivelul superior.<\/p>\n<p>Pe ,,Culoarul Cavalerilor\u201d au fost \u00eenhuma\u021bi Grigore Ignat (comandantul Companiei de mitraliere din regimentul 51\/52 Infanterie), Gabriel Pruncu \u0219i M\u0103riuca Zaharia.<\/p>\n<p>La 14 mai 1923 a avut loc ceremonia de alegere a sicriului ,,Osta\u0219ului Necunoscut\u201d, care va fi re\u00eenhumat \u00een Parcul Carol din Bucure\u0219ti (azi Parcul Libert\u0103\u021bii). (sursa: <strong><em>Muzeul Vrancei<\/em><\/strong>).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Arhitec\u021bi:<\/strong> G. Cristinel, C. Pomponiu. Sculptori: I. Jalea, C. Medrea.<\/p>\n<p><strong>Pictura interioar\u0103<\/strong>: E. S\u0103ulescu.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Construc\u021bie de form\u0103 circular\u0103 (h=30 m, d=40 m), suprapus\u0103 de o cupol\u0103 &#8211; \u201eCupola gloriei\u201d, flancat\u0103 la baz\u0103 de 4&#8230;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":2240,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[],"class_list":["post-2158","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-centenarul-marii-uniri-1918-2018"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2158","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2158"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2158\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2160,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2158\/revisions\/2160"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2240"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2158"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2158"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2158"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}