{"id":23233,"date":"2022-05-11T14:40:22","date_gmt":"2022-05-11T11:40:22","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=23233"},"modified":"2022-05-11T15:00:59","modified_gmt":"2022-05-11T12:00:59","slug":"expozitia-carte-veche-in-biblioteca-arhivelor-nationale-ale-romaniei-la-mnlr","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/expozitia-carte-veche-in-biblioteca-arhivelor-nationale-ale-romaniei-la-mnlr\/","title":{"rendered":"Expozi\u021bia \u201eCarte veche \u00een biblioteca Arhivelor Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei\u201d la MNLR"},"content":{"rendered":"

Arhivele Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei organizeaz\u0103, la sediul Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Calea Grivi\u021bei 64-66, expozi\u021bia Carte veche \u00een biblioteca Arhivelor Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei<\/em>. Vernisajul va avea loc vineri, 13 mai 2022, \u00eencep\u00e2nd cu ora 11.00, \u00een Sala \u201eAl. Condeescu\u201d. La eveniment vor lua cuv\u00e2ntul: Ioan Cristescu (directorul general al Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne), Cristian Ani\u021ba (directorul Arhivelor Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei), p\u0103rintele Policarp Chi\u021bulescu (directorul Bibliotecii Sf\u00e2ntului Sinod), Cristina Dima (Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti), Ioana Costa (Facultatea de Limbi \u0219i Literaturi Str\u0103ine, Universitatea din Bucure\u0219ti). Moderator: \u0218erban Marin (Arhivele Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei).<\/p>\n

Publicul va putea admira 52 de c\u0103r\u021bi aflate \u00een prezent \u00een administrarea Arhivelor Na\u021bionale. De o deosebit\u0103 valoare istoric\u0103, acestea au fost publicate \u00een secolele XV\u2013 XVII, \u00een centre tipografice europene prolifice (din Germania, Italia, Elve\u021bia, Olanda, Belgia), iar \u00een \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne, \u00een secolele XVII\u2013XIX. Printre exponate se vor enumera atlase geografice, c\u0103r\u021bi de istorie (apar\u021bin\u00e2nd spa\u021biului est-european), editate \u00een limbile latin\u0103, german\u0103, francez\u0103, italian\u0103, greac\u0103. Sunt incluse patru incunabule (lucr\u0103ri editate \u00een secolul al XV-lea), dup\u0103 cum urmeaz\u0103: edi\u021bia din 1492 a Quattuor nouissima cum multis exemplis pulcherrimis\u2026<\/em> a lui Gerardus de Vliederhoven (autor din secolul al XIV-lea); a doua edi\u021bie a Liber Chronicarum<\/em> a lui Hartmann Schedel (Augsburg, 1497); anonima Gesta romanorum, applicato moralisatis ac misticas<\/em> (1497); Romanae historiae compendium<\/em> a lui Pomponio Leto (Vene\u021bia, 1499). Acestora li se adaug\u0103 un num\u0103r important de texte tip\u0103rite \u00een secolele imediat urm\u0103toare, printre care o edi\u021bie a Vita et gesta Karoli Magni<\/em> a lui Eginhardus (K\u00f6ln, 1521), apologia \u00eempotriva lui Mahomed (\u00een limba greac\u0103), a \u00eemp\u0103ratului Ioan VI Cantacuzino al Bizan\u021bului (edi\u021bia de la Basel, 1543), o edi\u021bie din 1594 a Geografiei<\/em> lui Ptolemeu sau Istoria Transilvaniei a lui Ciro Spontoni, de la 1638. Se adaug\u0103 diverse edi\u021bii de texte semnate de personalit\u0103\u021bi precum Teren\u021biu, Ammianus Marcellinus Lucian din Samosata, Theodor Spandugino, Erasmus din Rotterdam, Nicolaus Olahus, Alfonso Loschi etc.<\/p>\n

Expozi\u021bia con\u021bine, de asemenea, trei edi\u021bii ale lucr\u0103rii lui Dimitrie Cantemir, Istoria Imperiului Otoman<\/em>, edi\u021bia englezeasc\u0103 (Londra, 1734-1735), cea german\u0103 (Hamburg, 1745) \u0219i cea rom\u00e2n\u0103 (cu alfabet chirilic, M\u0103n\u0103stirea Neam\u021b, 1825). Pentru spa\u021biul transilv\u0103nean, al\u0103turi de lucr\u0103rile de istorie (politic\u0103 sau ecleziastic\u0103) a Transilvaniei sau a Ungariei \u0219i de \u00eensemn\u0103rile de c\u0103l\u0103torie, va fi expus\u0103 o lucrare de mineralogie (Cluj, 1767).<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te cartea tip\u0103rit\u0103 \u00een \u021a\u0103rile Rom\u00e2ne extracarpatice, primele tipografii au func\u021bionat pe l\u00e2ng\u0103 m\u0103n\u0103stiri, iar cartea era \u00een special carte de cult, liturgic\u0103. Expozi\u021bia include celebra Biblie <\/em>a lui \u0218erban Cantacuzino (Bucure\u0219ti, 1688), Carte rom\u00e2neasc\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103<\/em> a lui Varlaam (Ia\u0219i, 1643) sau Psaltirea slavo-rom\u00e2n\u0103<\/em> a lui Dosoftei (Ia\u0219i, 1680), lucr\u0103ri care au contribuit la consolidarea limbii rom\u00e2ne culte \u0219i la traducerea textelor biblice \u00een limba rom\u00e2n\u0103. De asemenea, vizitatorii vor putea admira c\u00e2te un exemplar din \u00cendreptarea legii<\/em>, pravil\u0103 a domnitorului Matei Basarab (T\u00e2rgovi\u0219te, 1652) \u0219i din Gramatica Rom\u00e2neasc\u0103<\/em> a lui Ianache V\u0103c\u0103rescul (R\u00e2mnic, 1787). Primul text de c\u0103l\u0103torie scris \u00een limba rom\u00e2n\u0103 este al boierului Dinicu Golescu (Constantin Radovici din Gole\u0219ti), \u00eenainta\u0219 al unei \u00eentregi familii de revolu\u021bionari pa\u0219opti\u0219ti.\u00a0Ap\u0103rut\u0103 la Buda, \u00een 1826, lucrarea vine s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 diversitatea tematic\u0103 a expozi\u021biei pe care institu\u021bia Arhivelor Na\u021bionale o propune publicului bucure\u0219tean \u0219i nu numai.<\/p>\n

Expozi\u021bia poate fi vizitat\u0103 de mar\u021bi p\u00e2n\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103, \u00een intervalul 10.00 – 18.00.\u00a0<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Arhivele Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei organizeaz\u0103, la sediul Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Calea Grivi\u021bei 64-66, expozi\u021bia Carte veche \u00een…<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":23234,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-23233","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23233","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23233"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23233\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":23238,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23233\/revisions\/23238"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/23234"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23233"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23233"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23233"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}