Invitat ast\u0103zi la \u201ePoezie \u0219i crea\u021bie\u201d este maestrul Constantin Dinulescu, un actor uluitor, peste care timpul nu \u00eendr\u0103zne\u015fte s\u0103 lase urme, un zguduitor interpret de dram\u0103 \u00een alian\u021b\u0103 vizibil\u0103 cu nuan\u0163a comediei. Un om sensibil, cu o for\u021b\u0103 l\u0103untric\u0103 fabuloas\u0103. Constantin Dinulescu s-a n\u0103scut \u00een 1933 \u00een Alexandria \u015fi a absolvit Institutul de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 din Bucure\u015fti, \u00een 1955, la clasa profesorului Alexandru Fin\u0163i. Copil\u0103ria \u015fi-a petrecut-o la C\u0103l\u0103ra\u015fi, unde a devenit pasionat de ceasuri \u015fi aeromodelism, c\u00e2\u015ftig\u00e2nd chiar \u015fi un premiu na\u0163ional. \u00cenainte de a fi admis la Institutul de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103, Constantin Dinulescu \u015fi-a \u00eencercat norocul la Arhitectur\u0103, dar a fost respins din cauza originii familiei sale, fiind considerat\u0103 una de chiaburi de c\u0103tre regimul comunist. Constantin Dinulescu a fost profesor la Institutul de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 din Bucure\u015fti \u00eentre anii 1973 – 1977.<\/p>\n
Printre cele mai importante roluri ale sale \u00een teatru num\u0103r\u0103 cele din \u201eAnton Pann\u201d, \u201eDespot Vod\u0103\u201d, \u201eRegele Lear\u201d, \u201eHagi Tudose\u201d, \u201ePlatonov\u201d, \u201eEduard al III-lea\u201d sau \u201e\u00cen\u015fir’te m\u0103rg\u0103rite\u201d. Activitatea sa cinematografic\u0103 cuprinde \u201eStr\u0103zile au amintiri\u201d (regia Manole Marcus, 1962), \u201eConspira\u0163ia\u201d (regia Manole Marcus, 1973), \u201eUn comisar acuz\u0103\u201d (regia Sergiu Nicolaescu, 1974), \u201eActorul \u015fi s\u0103lbaticii\u201d (regia Manole Marcus, 1975), \u201ePe aici nu se trece\u201d (regia Doru N\u0103stase, 1975), \u201eDrumul oaselor\u201d (regia Doru N\u0103stase, 1980), \u201eGlissando\u201d (regia Mircea Daneliuc, 1985), \u201eA unsprezecea porunc\u0103\u201d (regia Mircea Daneliuc, 1991), \u201eTrenul vie\u0163ii\u201d\/ \u201eTrain de vie\u201d (regia Radu Mih\u0103ileanu, 1998), \u201eMaria\u201d (regia C\u0103lin Peter Netzer, 2003), \u201eItaliencele\u201d (regia Nap Toader, 2004), \u201eCalea Dun\u0103rii\u201d (regia Sabin Dorohoi, 2013), \u201eMiracolul din Tekir\u201d (regia Ruxandra Zenide, 2015) \u015fi \u201eAna, mon amour\u201d (regia C\u0103lin Peter Netzer, 2017).<\/p>\n
\u201eM-am n\u0103scut la 17 martie, veneam dup\u0103 dou\u0103 fete, iar p\u0103rin\u021bii mei, \u00een euforia momentului, dup\u0103 ce au petrecut dou\u0103 zile \u0219i-au adus aminte s\u0103 m\u0103 \u0219i declare. Am intrat \u00een legalitate la 19 martie, deci primele dou\u0103 zile le-am tr\u0103it \u00een ilegalitate. Prin \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00eencep s\u0103-\u021bi creasc\u0103 r\u0103spunderile \u0219i obliga\u021biile fa\u021b\u0103 de propria fiin\u021b\u0103, fa\u021b\u0103 de ac\u021biunile pe care le \u00eentreprinzi. Dac\u0103 la tinere\u021be gre\u0219elile \u00ee\u021bi sunt iertate \u0219i puse pe seama elanului \u0219i a lipsei de experien\u021b\u0103, la b\u0103tr\u00e2ne\u021be e\u0219ti privat de aceast\u0103 ap\u0103rare \u0219i de la o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103 trebuie s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti de trei ori \u0219i abia apoi s\u0103 sco\u021bi o vorb\u0103. Sub aspectul acesta v\u00e2rsta te oblig\u0103 la mai mult. Nu mi-am f\u0103cut cariera a\u0219a cum a\u0219 fi vrut \u0219i cum ar fi trebuit, sau poate cum am meritat, dar am f\u0103cut-o f\u0103r\u0103 compromisuri, de unul singur, lupt\u00e2ndu-m\u0103 cu toate obstacolele puse \u00een cale de via\u021b\u0103, de \u00eemprejur\u0103ri, de oameni. Cred c\u0103 profesorul meu de Istoria Teatrului Rom\u00e2nesc, domnul Br\u0103d\u0103\u021beanu, m-a catalogat la Institut ca un om sensibil, dar nu slab. C\u00e2nd merg la un spectacol, la un film, eu sunt un spectator obi\u0219nuit. Privesc, m\u0103 bucur mult, nu fac nici un rabat de la sentimente\u201d, m\u0103rturise\u0219te Constantin Dinulescu.<\/p>\n
\u201eNoi, actorii, avem un fel de a ne am\u0103gi. \u00centotdeauna ultimul rol ni se pare cel mai interesant. Tinere\u0163ea mea, \u00eenceputurile carierei, anii pe care i-am petrecut la Ia\u015fi au fost anii de v\u00e2rf, ani de mari \u00eempliniri profesionale. Sigur c\u0103 \u015fi dup\u0103 venirea mea \u00een Bucure\u015fti, \u00een 1969, la Na\u0163ional, sub direc\u0163ia maestrului Radu Beligan, am jucat cu mare bucurie \u00een \u00abHagi Tudose\u00bb a lui Delavrancea, \u00een piesa lui Camil Petrescu, \u00abJocul Ielelor\u00bb. \u00cen film am avut bucuria s\u0103 colaborez cu Mircea Daneliuc \u00een \u00abA unsprezecea porunc\u0103\u00bb. Am avut multe realiz\u0103ri de care \u00eemi aduc aminte cu pl\u0103cere \u015fi sper c\u0103 \u015fi publicul \u00ee\u015fi aminte\u015fte, nu numai eu. \u00cemi place teribil filmul pentru c\u0103 totul trebuie preg\u0103tit cu rigoare, cu precizie at\u00e2t partea de interpretare, c\u00e2t \u015fi partea tehnic\u0103. Teatrul \u00ee\u0163i ofer\u0103 emo\u0163ia cald\u0103. E o satisfac\u0163ie teribil\u0103 con\u015ftiin\u0163a c\u0103 seara este irepetabil\u0103, c\u0103 nu te mai \u00eent\u00e2lne\u015fti cu ea \u015fi nu ai voie s\u0103 ratezi. E un lucru f\u0103cut la incandescen\u0163\u0103, iar asta \u00ee\u0163i d\u0103 un frison de satisfac\u0163ie. Cred c\u0103 trebuie s\u0103 ai o mare iubire pentru actul teatral \u015fi o mare capacitate de extrovertire, s\u0103 sco\u0163i din tine ceea ce sim\u0163i \u015fi ceea ce g\u00e2nde\u015fti,\u201d spune Constantin Dinulescu.<\/p>\n
Filmare \u0219i montaj: Alex Ursu
\nCredit foto: Dan Vatamaniuc
\nProiect coordonat \u0219i realizat de Loreta Popa<\/p>\n
Urm\u0103ri\u021bi \u201ePoezie \u0219i crea\u021bie\u201d aici:<\/p>\n