{"id":24454,"date":"2022-07-24T11:00:05","date_gmt":"2022-07-24T08:00:05","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=24454"},"modified":"2022-07-24T01:56:05","modified_gmt":"2022-07-23T22:56:05","slug":"poezie-si-creatie-stefan-mitroi-si-loreta-popa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/poezie-si-creatie-stefan-mitroi-si-loreta-popa\/","title":{"rendered":"\u201ePoezie \u0219i crea\u021bie\u201d | \u0218tefan Mitroi \u0219i Loreta Popa"},"content":{"rendered":"

\u201eVara era mai duminic\u0103 dec\u00e2t \u00een anotimpurile celelalte. Mai ales atunci c\u00e2nd era luni. \u0218i mai ales atunci c\u00e2nd era mar\u021bimiercurijoivineris\u00e2mb\u0103t\u0103<\/strong>, ca s\u0103 nu mai zic de ziua de duminic\u0103. Venea \u00een zori c\u00e2ntecul unui coco\u0219 la geam \u0219i-\u021bi spunea c\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 se crape de ziu\u0103. C\u0103dea o ploaie de c\u00e2ntece de coco\u0219i peste satul nostru adormit. \u00cei auzeam \u00een fiecare zi r\u0103p\u0103itul \u0219i vedeam o puzderie de creste ro\u0219ii fulger\u00e2nd \u00een dreptul ferestrei. Dup\u0103 care se umplea p\u0103m\u00e2ntul de lumin\u0103\u201d<\/em>. Aceste cuvinte spun totul despre scriitorul \u0218tefan Mitroi, invitatul de ast\u0103zi al \u00eent\u00e2lnirilor duminicale numite \u201ePoezie \u0219i crea\u021bie\u201d.<\/p>\n

Odinioar\u0103 procuror, de mult mai mult\u0103 vreme \u00eens\u0103 poet, prozator, dramaturg \u0219i publicist, \u0218tefan Mitroi s-a n\u0103scut \u00een ziua de 5 mai 1956, \u00een satul Sili\u0219tea, jude\u021bul Teleorman. A f\u0103cut \u0219coala general\u0103 \u00een satul natal, iar liceul \u00een ora\u0219ul Alexandria. Absolvent, \u00een 1980, al Facult\u0103\u021bii de Drept din cadrul Universit\u0103\u021bii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u0219i, a fost pentru scurt timp procuror la Alexandria, apoi redactor la ziarul \u201eSc\u00e2nteia tineretului\u201d. Dup\u0103 1990, redactor-\u0219ef al ziarului \u201eTineretul liber\u201d \u0219i pre\u0219edinte al Uniunii Ziari\u0219tilor Profesioni\u0219ti din Rom\u00e2nia. A debutat editorial \u00een anul 1986, cu volumul \u201eNimic despre singur\u0103tate\u201d. A publicat peste 20 de c\u0103r\u021bi de proz\u0103, poezie, teatru \u0219i literatur\u0103 pentru copii. \u00cen 2010, a primit Premiul Academiei Rom\u00e2ne pentru romanul \u201eDulce ca pelinul\u201d. A fost tradus din portughez\u0103, francez\u0103, spaniol\u0103 \u0219i bulgar\u0103. Este suficient s\u0103 cite\u0219ti ceea ce scrie ca s\u0103 te \u00eendr\u0103goste\u0219ti de satul de odinioar\u0103, a\u0219a cum \u00eenc\u0103 \u00eel vede, \u00eel simte \u0219i-l dezv\u0103luie tuturor prin intermediul c\u0103r\u021bilor sale. Recent premiat de Uniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia pentru volumul \u201ePove\u015ftile cerului, pove\u015ftile p\u0103m\u00e2ntului\u201d, lansat \u00een Gr\u0103dina MNLR anul trecut, \u0218tefan Mitroi a prezentat publicului cititor \u00een cadrul Bookfest o nou\u0103 carte, \u201eAdu-\u021bi aminte s\u0103 nu ui\u021bi\u201d, ap\u0103rut\u0103 la Editura RAO.<\/p>\n

\u201e\u00cenc\u0103 am puterea de a m\u0103 mira \u0219i puterea de a iubi, care m-au \u00eenso\u021bit \u00eenc\u0103 de la venirea pe lume \u0219i datorit\u0103 c\u0103rora m-am pomenit b\u00e2ntuit de visul de a deveni scriitor. A m\u0103 mira de ploaie. De miresmele florilor din curte. De zborul berzelor. De r\u0103s\u0103ritul soarelui. De \u00eenserare. De nechezatul cailor. De mersul oamenilor pe drum. Nici nu v\u0103 \u00eenchipui\u021bi ce pu\u021bin \u00eei trebuie sufletului meu ca s\u0103 se lase cople\u0219it de bucurie\u201d, spune \u0218tefan Mitroi.<\/p>\n

\u201eExist\u0103 ni\u0219te oameni care \u00eemi dau puterea de a-mi \u00eemprosp\u0103ta continuu puterile amintite. Pentru ei scriu. Dar mai ales pentru un om care nu mi-a citit nicio carte, dar le-a str\u00e2ns pe unele dintre ele la piept, f\u0103c\u00e2nd ca \u00een fiecare pagin\u0103 a lor s\u0103 se aud\u0103 b\u0103t\u0103ile inimii sale. Omul acesta e mama. Mama care s-a mutat, \u00eentr-o toamn\u0103 din anii trecu\u021bi, al\u0103turi de Dumnezeu, \u00een cer. C\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndesc la mama m\u0103 g\u00e2ndesc la toate mamele. E un cli\u0219eu ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 spun, chiar nu vreau s\u0103 fiu original, dar mama este icoana la care cred c\u0103 avem datoria – nu, nu e bine spus datoria, e trist c\u00e2nd pleac\u0103 din datorie -, pornirea sufleteasc\u0103, un impuls al inimii s\u0103 ne \u00eenchin\u0103m cel mai des, ea este icoana c\u0103reia \u00eei suntem datori cu gr\u0103mezi de recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u0219i mun\u021bi de iubire. \u0218i c\u00e2nd \u00eei avem, dar mai ales c\u00e2nd nu-i mai avem al\u0103turi pe p\u0103rin\u021bi, fiindc\u0103 adaug l\u00e2ng\u0103 mam\u0103 \u0219i cealalt\u0103 icoan\u0103, a tat\u0103lui. Eu cred c\u0103 genera\u021biile care vin vor continua s\u0103 spun\u0103 mama \u0219i tata, fiindc\u0103 lumea asta nu poate s\u0103-\u0219i piard\u0103 min\u021bile chiar \u00een a\u0219a m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu mai spun\u0103 mamei mam\u0103, tat\u0103lui tat\u0103, familiei familie. Z\u00e2mbesc trist. Experimentul acesta va fi sortit e\u0219ecului. Nu ne pot lua inima. N-o pot lua nici m\u0103car din st\u00e2nga s-o pun\u0103 \u00een dreapta. Nu ne pot lua creierul s\u0103 ni-l pun\u0103 \u00een c\u0103lc\u00e2ie, nu ne pot lua fibra de oameni, fiindc\u0103 atunci c\u00e2nd se va \u00eent\u00e2mpla asta vor fi robo\u021bi \u00een locul nostru. Slav\u0103, Domnului, c\u0103 eu cel pu\u021bin nu o s\u0103 apuc vremurile acelea! Poate c\u0103 vor fi robo\u021bi, nu vor mai spune mam\u0103 \u0219i tat\u0103, nu vor mai avea nevoie de c\u0103r\u021bi de poezie, de c\u0103r\u021bi de proz\u0103, nu vor mai avea nevoie de emo\u021bie\u201d, m\u0103rturise\u0219te scriitorul \u0218tefan Mitroi.<\/p>\n

Filmare \u0219i montaj: Alex Ursu
\nCredit foto: Alex Ursu
\nProiect coordonat \u0219i realizat de Loreta Popa<\/p>\n

Urm\u0103ri\u021bi \u201ePoezie \u0219i crea\u021bie\u201d aici:<\/p>\n