Expozi\u021bia \u201eBuzura despre Buzura\u201d, organizat\u0103 de Funda\u021bia Cultural\u0103 \u201eAugustin Buzura\u201d, pe care Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne o g\u0103zduie\u0219te la sediul din Strada Nicolae Cre\u021bulescu 8, reconstruie\u0219te, cu documentele inedite, p\u0103strate \u00een arhiva familiei, traseul intelectual al scriitorului \u0219i medicului psihiatru Augustin Buzura.<\/p>\n
Expozi\u021bia poate fi vizitat\u0103 de mar\u021bi p\u00e2n\u0103 duminic\u0103, \u00een intervalul 10.00 \u2013 18.00, \u00een perioada 18 august \u2013 8 septembrie 2022.<\/p>\n
Foile de observa\u021bie \u2013 \u00een care studentul la medicin\u0103 ad\u0103uga detalii de scriitor; manuscrisul lucr\u0103rii\u00a0 de diplom\u0103 \u2013 \u201eShakespeare \u00een psihiatrie\u201d; scrisorile unor cititori care \u021bin s\u0103-\u0219i exprime solidaritatea cu autorul ale c\u0103rui c\u0103r\u021bi erau retrase de comuni\u0219ti din libr\u0103rii; aprecierile private adresate de critici de profesie \u2013 expozi\u021bia descrie, cu o abunden\u021b\u0103 de documente,\u00a0 responsabilitatea pe care scriitorul Buzura \u0219i-a asumat-o cu pre\u021bul unei continue fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri.<\/p>\n
Fragmentele din jurnalul \u00eenc\u0103 nepublicat al scriitorului, al\u0103turi de documentele din Dosarul de urm\u0103rire al Securit\u0103\u021bii (1974-1988), dezv\u0103luie o permanent\u0103 chestionare a rolului unui scriitor \u00eentr-o lume \u00een care libertatea de expresie este \u00eengr\u0103dit\u0103. De o importan\u021b\u0103 major\u0103 pentru istoria literaturii rom\u00e2ne din perioada comunist\u0103 sunt \u0219i noti\u021bele luate la una din \u0219edin\u021bele Consiliul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia (de la sf\u00e2r\u0219itul anilor 1970) la care participaser\u0103, printre al\u021bii, Marin Preda, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Geo Bogza, D. R. Popescu, Eugen Barbu. Expozi\u021bia \u201eBuzura despre Buzura\u201d aduce la suprafa\u021b\u0103 partea pu\u021bin cunoscut\u0103 a unei personalit\u0103\u021bi care a tr\u0103it acut dezbaterile morale \u0219i ideologice de dinainte \u0219i de dup\u0103 Revolu\u021bia din 1989.<\/p>\n
Expozi\u021bia valorific\u0103 nu doar imaginea public\u0103 a autorului sau nelini\u0219tile sale intime, ci \u0219i pasiunile \u0219i hobby-urile sale, mediul \u00een care a lucrat, instrumentele, ma\u0219inile de scris, obiectele pe care le-a avut aproape. Pasiunea sa pentru cravate este cuprins\u0103 \u00een spa\u021biul expozi\u021biei printr-o instala\u021bie realizat\u0103 de artistele Zorana \u0219i Meda Samson prin utilizarea colec\u021biei de c\u00e2teva sute de cravate pe care o avea Augustin Buzura. De asemenea, expozi\u021bia include un bogat material video, realizat \u00een mare parte de cineastul Mihai Adrian Buzura, fiul scriitorului, parte dintre imagini fiind rare sau inedite.<\/p>\n
Scriitor \u0219i medic psihiatru,\u00a0Augustin Buzura (1938\u20132017)<\/strong>\u00a0este unul dintre prozatorii remarcabili ai literaturii rom\u00e2ne din perioada comunist\u0103 \u0219i postcomunist\u0103. Autor a opt romane, trei volume de proz\u0103 scurt\u0103 \u0219i sute de articole publicate \u00een reviste literare \u0219i de cultur\u0103, Buzura \u0219i-a \u00eenceput cariera la revista \u201eTribuna\u201d din Cluj, pe care a \u0219i condus-o ulterior. Unul dintre cei mai citi\u021bi \u0219i iubi\u021bi scriitori din Rom\u00e2nia, Buzura a fost de patru ori laureat al Premiului Uniunii Scriitorilor \u2013 pentru romanele\u00a0Absen\u021bii<\/em>\u00a0(1970),\u00a0Fe\u021bele t\u0103cerii<\/em>\u00a0(1974),\u00a0Vocile nop\u021bii<\/em>\u00a0(1980) \u0219i\u00a0Refugii<\/em>\u00a0(1984) \u2013 \u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103tor al premiului \u201eIon Creang\u0103\u201d al Academiei Rom\u00e2ne, \u00een 1977, dup\u0103 publicarea romanului\u00a0Orgolii<\/em>. \u00cen 1992 a devenit membru al Academiei Rom\u00e2ne. Imediat dup\u0103 revolu\u021bie a ini\u021biat proiectul Funda\u021biei Culturale Rom\u00e2ne, dup\u0103 modelul Asocia\u021biei Literare Europene \u201eGulliver\u201d, al c\u0103rei membru era. A condus Funda\u021bia Cultural\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u00eentre 1990 \u0219i 2003, iar \u00een 2003 a participat la transformarea acesteia \u00een Institutul Cultural Rom\u00e2n, al c\u0103rui prim director a fost. Promotor al culturii rom\u00e2ne \u0219i al diploma\u021biei culturale rom\u00e2ne\u0219ti, Buzura a stabilit rela\u021bii de colaborare cu mari institu\u021bii culturale ale lumii \u0219i cu personalit\u0103\u021bi ale vie\u021bii artistice \u0219i culturale din Europa \u0219i de peste ocean.<\/p>\n Echipa proiectului expozi\u021bional: Ileana Marin, Meda \u0219i Zorana Samson, cu sprijinul redac\u021biei revistei \u201eCultura\u201d.<\/p>\n