Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne organizeaz\u0103 cu prilejul \u00eemplinirii a 185 de ani de la na\u0219terea lui Ion Creang\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu 1 septembrie 2022, \u00een Calea Grivi\u021bei 64-66, expozi\u021bia \u201eIon Creang\u0103 \u2013 185\u201d.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 la data de 10 septembrie 2022, vizitatorii pot admira expozi\u021bia ce cuprinde ilustra\u021bii de carte \u0219i gravur\u0103 \u00een lemn din \u201ePove\u0219tile\u201d lui Ion Creang\u0103 semnate Mircia Dumitrescu, dar \u0219i ilustra\u021bii la pove\u0219tile lui Ion Creang\u0103, precum \u0219i pl\u0103cile din lemn care au stat la baza realiz\u0103rii lucr\u0103rilor de grafic\u0103 onorate cu Premiul pentru ilustra\u021bie \u00een 1970, la Leipzig. Expozi\u021bia aduce \u00een prim-plan o perspectiv\u0103 asupra c\u0103r\u021bii-obiect. Ilustra\u021biile lui Constantin Baciu la \u201eAmintiri din copil\u0103rie\u201d ofer\u0103 o valoroas\u0103 interpretare grafic\u0103 asupra celui mai cunoscut text al lui Ion Creang\u0103. Volumul de \u201ePovestiri\u201d, ilustrat de Mircia Dumitrescu, ofer\u0103 un alt tip de perspectiv\u0103 asupra imaginarului lui Creang\u0103. Apropierea de Creang\u0103 prin intermediul con\u021binutului vizual propus de cei doi graficieni poate mic\u0219ora distan\u021ba de percep\u021bie dintre universul lui Creang\u0103 \u0219i cel contemporan.<\/p>\n
Expozi\u021bia poate fi vizitat\u0103 de mar\u021bi p\u00e2n\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103, \u00een intervalul orar 10.00-18.00.<\/p>\n
Biletele de intrare pentru vizitarea expozi\u021biilor temporare \u0219i a Atelierului de artist Margareta Sterian<\/em> de la sediul Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Calea Grivi\u021bei 64-66 au urm\u0103toarele tarife: Proiect finan\u021bat cu sprijinul SGG.<\/strong><\/p>\n Mircia Dumitrescu<\/strong> s-a n\u0103scut la C\u0103scioarele, la 3 iulie 1941. Este gravor, sculptor, pictor, grafician-ilustrator, tapiser. A f\u0103cut sute de ilustra\u021bii pentru mari autori din literatura rom\u00e2n\u0103, iar pentru Mihai Eminescu, poetul nostru na\u021bional, a g\u0103sit o formul\u0103 inovatoare de tip\u0103rire realizat\u0103 \u0219i cu ajutorul unor tehnici digitale prin care i-a reprodus integral manuscrisele. Membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne, a predat timp de mul\u021bi ani gravura ca profesor universitar doctor la Academia de Arte Plastice din Bucure\u0219ti. A ob\u021binut numeroase premii at\u00e2t \u00een \u021bar\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate. Artistul a participat din anul 1966 la saloane de desen \u0219i gravur\u0103, la expozi\u021bii de grafic\u0103 aplicat\u0103, manifest\u0103ri de art\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, organizate \u00een 1968 la Cracovia, Frankfurt pe Main, Helsinki, Praga, \u00een 1970 la Regensburg, D\u00fcsseldorf, Torino, Lodz, Stuttgart, Rabat, Roma. La T\u00e2rgul Interna\u021bional al C\u0103r\u021bii de la Leipzig Mircia Dumitrescu a ob\u021binut doi ani consecutivi premiul cel mare pentru ilustra\u021bie de carte, pentru volumele lui Ovidius, \u201eTristele \u0219i Ponticele\u201d (1970), precum \u0219i pentru \u201ePove\u0219tile\u201d lui Ion Creang\u0103 (1971). Lui Mircia Dumitrescu i-a fost decernat Ordinul Meritul Cultural \u00een grad de Cavaler at\u00e2t pentru Literatur\u0103, c\u00e2t \u0219i la categoria Arte Vizuale. \u201eMircia Dumitrescu ne ofer\u0103 spectacolul unui om care intr\u0103 \u00een senectute cu o for\u0163\u0103, cu o amploare a unui geniu nea\u015fteptat pentru el \u015fi pentru noi to\u0163i. Acest artist are o anumit\u0103 spaim\u0103 de deschidere, de etalare, care e o spaim\u0103 de el \u00eensu\u015fi, de fapt. Or, \u00een cele din urm\u0103, Mircia Dumitrescu s-a \u00eenvins pe sine \u00eensu\u0219i \u015fi ne prezint\u0103 spectacolul splendid al unei mari personalit\u0103\u0163i, de care noi, scriitorii, suntem m\u00e2ndri\u201d, spune despre Mircia Dumitrescu acad. Nicolae Breban.<\/p>\n N\u0103scut la 9 februarie 1930, la Ia\u0219i, Constantin Baciu<\/strong> \u0219i-a \u00eenceput studiile la Academia de Belle-Arte din Ia\u0219i (1947) \u0219i a continuat la Universitatea de Art\u0103 \u0219i Design, Cluj-Napoca. A absolvit Institutul de Art\u0103 Plastic\u0103 \u201eNicolaie Grigorescu\u201d din Bucure\u0219ti, \u00een 1956. Corneliu Baba a fost unul dintre profesorii s\u0103i. Artistul a p\u0103r\u0103sit \u00een 2005 aceast\u0103 lume. Opera lui, vital\u0103, recognoscibil\u0103 prin gra\u021bia desf\u0103\u0219ur\u0103rii ei, deliberat copil\u0103reasc\u0103 \u0219i p\u0103tima\u0219 expresiv\u0103, pare cronica unei umanit\u0103\u021bi ce cople\u0219e\u0219te prin candoare \u0219i prin m\u0103iestrie sau, mai bine spus, printr-o m\u0103iestrie a candorii. Nimic nu a r\u0103mas neobservat de ochii acestui mare ales al creionului, al peni\u021bei, al gravurii \u0219i al culorii. Constantin Baciu a iubit cercul, i-a transmis dramatism, l-a \u201erostogolit\u201d cum \u00eensu\u0219i spune, cu \u00eenfometare \u0219i tandre\u021be peste tot, pasional, \u0219i i-a dat inima. Un am\u0103nunt devine la Constantin Baciu un fapt intens de tr\u0103ire. Artistul \u0219i-a mutat privirea de la un lucru la altul, de la un fapt la altul, gr\u0103bit s\u0103 nu piard\u0103 nimic din inocen\u021ba, frumuse\u021bea sau durerea acestei lumi. C\u0103r\u021bile pe care le-a ilustrat de-a lungul vie\u021bii sunt un amestec fermec\u0103tor de cuvinte \u0219i imagini.<\/p>\n Ion Creang\u0103<\/strong> (1 martie 1837, Humule\u0219ti, jude\u021bul Neam\u021b \u2013 31 decembrie 1889, Ia\u0219i) a fost scriitor, \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor, diacon. Numele s\u0103u era Ion \u0218tef\u0103nescu, dar l-a schimbat ulterior \u00een Creang\u0103, dup\u0103 mama lui, Smaranda. Despre pu\u021bini scriitori rom\u00e2ni s-au scris at\u00e2t de multe monografii critice a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu Ion Creang\u0103. Este cunoscut datorit\u0103 talentului s\u0103u la scris pove\u0219ti \u0219i povestiri, precum \u0219i m\u0103iestriei de a compune o scriere autobiografic\u0103 unic\u0103, \u201eAmintiri din copil\u0103rie\u201d. A \u00eenv\u0103\u021bat slovele la \u0219coala din satul natal, cu dasc\u0103lul Vasile, apoi cu dasc\u0103lul Iordache. Urm\u00e2nd ambi\u021bia mamei sale, care-l voia om \u00eenv\u0103\u021bat, a plecat de acas\u0103 pentru a-\u0219i continua studiile mai \u00eent\u00e2i la Bro\u0219teni, apoi la \u0219coala \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului Nicolae Nanu din T\u00e2rgu Neam\u021b, la noua \u201eShola public\u0103\u201d din acela\u0219i ora\u0219, la \u0218coala de Catihe\u021bi de la F\u0103lticeni, iar \u00een 1855, c\u00e2nd aceasta se desfiin\u021beaz\u0103, la Seminarul Socola din Ia\u0219i. Dup\u0103 moartea tat\u0103lui, petrecut\u0103 \u00een 1858, a fost nevoit s\u0103-\u0219i \u00eentrerup\u0103 studiile. Se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la Biserica Sfin\u021bii 40 de mucenici din Ia\u0219i, numit c\u00e2nt\u0103re\u021b la aceea\u0219i biseric\u0103, hirotonit diacon \u0219i numit mai \u00eent\u00e2i la biserica Sf\u00e2nta Treime, apoi la Sfin\u021bii 40 de Mucenici, p\u00e2n\u0103 \u00een 1863. Doi ani mai devreme s-a \u00eenscris la Facultatea de Teologie, desfiin\u021bat\u0103 \u00een 1864. A urmat, imediat, cursurile \u0218colii Normale de la \u201eTrei Ierarhi\u201d pentru a deveni institutor. Aici \u0219i-a \u00eenceput \u0219i cariera pedagogic\u0103. \u00cen 1867, se desparte de so\u021bia sa \u0219i intr\u0103 \u00een conflict cu superiorii Bisericii. \u00cen 1872, a fost exclus din r\u00e2ndul clericilor \u0219i din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. R\u0103mas f\u0103r\u0103 venituri, Ion Creang\u0103 \u0219i-a deschis un debit de \u201etiutiun\u201d pe strada Cuza-Vod\u0103, dar la schimbarea de guvern din 1874, cu ajutorul lui Titu Maiorescu, s-a \u00eentors \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, fiind \u00eencadrat ca institutor la \u0218coala primar\u0103 de b\u0103ie\u021bi nr. 2 din P\u0103curari. \u00cen 1875, \u00eel cunoa\u015fte pe Mihai Eminescu, numit \u00eentr-o comisie de examinare a c\u0103r\u0163ilor didactice din Ia\u015fi. Remarcabile sunt cele dou\u0103 manuale \u0219colare realizate de Ion Creang\u0103 \u0219i colegi institutori, tip\u0103rite \u00een mii de exemplare. Cu ajutorul lui Mihai Eminescu ajunge \u00een cercul Junimii \u015fi \u00eencepe s\u0103 publice constant pove\u015fti \u015fi povestiri \u00een Convorbiri Literare, devenind un scriitor foarte apreciat. Din 1880, la sfatul bunului s\u0103u prieten Eminescu, \u00eencepe s\u0103 pun\u0103 pe h\u00e2rtie \u201eAmintiri din copil\u0103rie\u201d. \u00cen anii urm\u0103tori \u00ee\u015fi vede tip\u0103rite primele trei p\u0103r\u0163i. \u00cen 1878, pentru lucr\u0103rile sale didactice, a fost decorat cu Medalia Bene Merenti, iar \u00een 1883, i s-a conferit Ordinul Coroana Rom\u00e2niei, decora\u021bii pe care nu le-a purtat \u00eens\u0103 niciodat\u0103. Starea sa de s\u0103n\u0103tate se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163e\u015fte. Vestea mor\u0163ii lui Mihai Eminescu \u00eel afecteaz\u0103 foarte mult. Dup\u0103 ani de suferin\u0163\u0103, Ion Creang\u0103 se stinge \u00een noaptea de 31 decembrie 1889, \u00een urma unui atac cerebral. Partea\u00a0a \u00a0patra din \u201eAmintiri din copil\u0103rie\u201d a fost publicat\u0103 postum, \u00een anul 1892.<\/p>\n Parteneri media: Radio Rom\u00e2nia Cultural, Observator Cultural, Contemporanul, AgentiadeCarte.ro, Zile \u0219i Nop\u021bi, publica\u021bia on-line IQool, Agerpres, Radio Trinitas, Modernism, Ordinea Zilei, Revista de cultur\u0103 Familia, OPT motive.<\/p>\n Intrarea este liber\u0103. V\u0103 a\u0219tept\u0103m cu drag !<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne organizeaz\u0103 cu prilejul \u00eemplinirii a 185 de ani de la na\u0219terea lui Ion Creang\u0103, \u00eencep\u00e2nd…<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":24733,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-24732","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24732","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24732"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24732\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24741,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24732\/revisions\/24741"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/24733"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24732"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24732"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24732"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\na) Bilete de intrare:
\n10 lei\/zi\/vizitator \u2013 adul\u0163i
\n5 lei\/zi\/vizitator \u2013 pensionari, elevi, studen\u0163i
\nGratuit \u2013 copii sub 7 ani, persoane cu dizabilit\u0103\u021bi, angaja\u021bii PMB \u0219i angaja\u0163ii re\u0163elei de muzee din Rom\u00e2nia
\nb) Tax\u0103 ghidaj: 6 lei\/zi\/vizitator<\/p>\n