Ne-a p\u0103r\u0103sit Constantin Codrescu, un mare actor, profesor, regizor. A absolvit Institutul de Teatru din Bucure\u015fti \u00een 1951, fiind unul dintre cei mai talenta\u0163i actori ai genera\u0163iei sale. Dup\u0103 o perioad\u0103 \u00een care a fost asistent la prof. Ion Cojar, a devenit profesor la I.A.T.C. Bucure\u015fti, la Institutul de Teatru din T\u00e2rgu-Mure\u015f, iar dup\u0103 1989 la Facultatea de Teatru a Universit\u0103\u0163ii Ecologice \u015fi la Facultatea de Teatru a Universit\u0103\u0163ii \u201eSpiru Haret\u201d. La Teatrul Maghiar din Sf\u00e2ntu Gheorghe a ajuns \u00een 1972, solicitat s\u0103 regizeze c\u00e2teva spectacole. Anii petrecu\u0163i \u00eempreun\u0103 au fost grei, plini de \u00eencerc\u0103ri, mai ales c\u00e2nd trupul actorului a fost aproape sf\u0103r\u00e2mat de un accident de ma\u015fin\u0103, \u00een urma c\u0103ruia a lipsit un an din teatru. S-a recuperat \u00eencet, sub atenta supraveghere a medicilor. Totu\u015fi, accidentul de ma\u015fin\u0103 l-a pus pe Constantin Codrescu \u00een fa\u0163a unei st\u0103ri de lucruri confuze. Dup\u0103 28 de ani de activitate artistic\u0103, din care 19 \u00een Teatrul Mic, a fost pus \u00een fa\u0163a unei alegeri dificile. Aceea de a renun\u0163a la statutul s\u0103u profesional. Dup\u0103 cutremurul din 1977 a p\u0103r\u0103sit spa\u0163iul bucure\u015ftean \u015fi s-a mutat la Snagov. Experien\u0163a didactic\u0103 acumulat\u0103 \u00een anii petrecu\u0163i la Institutul de Teatru I. L. Caragiale din Bucure\u015fti i-a permis s\u0103 ia o hot\u0103r\u00e2re curajoas\u0103 \u015fi deosebit de important\u0103. \u00cen 1977, \u00een calitate de conferen\u0163iar \u015fi apoi de profesor universitar, \u015fef de catedr\u0103, s-a al\u0103turat celor ce au r\u0103spuns solicit\u0103rii Ministerului \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de a \u00eenfiin\u0163a sec\u0163ia rom\u00e2n\u0103 a Institutului de Teatru de la T\u00e2rgu Mure\u015f. \u00cempreun\u0103 cu Ileana Burlacu \u015fi Adrian Mazarache a ctitorit prima \u015fcoal\u0103 de teatru \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de pe meleaguri transilvane. Dup\u0103 T\u00e2rgu Mure\u015f a ajuns la Br\u0103ila. Aici a preluat conducerea teatrului \u015fi pentru o vreme colectivul acestuia s-a \u00eembog\u0103\u0163it cu noi actori, iar repertoriul cu noi piese. A ajuns la teatrul din Giurgiu \u015fi, \u00eentr-un t\u00e2rziu, la noua sec\u0163ie rom\u00e2n\u0103 de teatru din Covasna, Sf\u00e2ntu Gheorghe. Aici a tr\u0103it \u015fi revolu\u0163ia. A revenit la Bucure\u015fti, la Teatrul Na\u0163ional, dup\u0103 60 de ani, juc\u00e2nd \u00een \u201eToma d\u2019Aquino\u201d, \u00een regia lui Grigore Gon\u0163a. Singura constant\u0103 din via\u0163a acestui monstru sacru al teatrului \u015fi filmului rom\u00e2nesc a fost \u015fi a r\u0103mas publicul.<\/p>\n
Ca regizor \u015fi scenograf a pus \u00een scen\u0103 piese din dramaturgia na\u0163ional\u0103 \u015fi universal\u0103: \u201eAct Vene\u0163ian\u201d, de Camil Petrescu (Teatrul de Stat Baia Mare), \u201eFra\u0163ii Karamazov\u201d ,de Dostoievski, \u201eJudecat\u0103 \u00een noapte\u201d, de A. Vallejo, \u201ePensiunea Doamnei Olimpia\u201d, de I. D. \u015eerban (la Teatrul Na\u0163ional T\u00e2rgu Mure\u015f), \u201eLumea lui Cehov\u201d (Teatrul de Stat Sf\u00e2ntu Gheorghe), \u201eRoata\u201d, de C. Ifrim, \u201eMoartea unui comis voiajor\u201d de Arthur Miller, \u201eCaragiale\u2026fantasticul\u201d \u2013 o dramatizare dup\u0103 proza lui I. L. Caragiale, semnat\u0103 de Constantin Codrescu \u015fi Elena Ro\u015fu (la Teatrul \u201eMaria Filotti\u201d din Br\u0103ila), \u201eAdio copil\u0103rie\u201d de Rozov, \u201eRuy Blas\u201d de Victor Hugo, \u201eAcuzarea ap\u0103r\u0103\u201d de \u015etefan Berciu (Teatrul Mic din Bucure\u015fti), \u201eMartor \u015fi Judec\u0103tor\u201d, de Ion B\u0103lan, un spectacol inspirat din via\u0163a lui Panait Istrati (Teatrul \u201eMaria Filotti\u201d din Br\u0103ila). A jucat \u00een nenum\u0103rate filme precum \u201eScara\u201d (2021), \u201eMagnatul\u201d (2004), \u201eTrain de vie\/ Trenul vie\u0163ii\u201d (1998), \u201eTerente – Regele b\u0103l\u0163ilor\u201d (1995), \u201eOchii care nu se v\u0103d\u201d (1994), \u201eDoi haiduci \u015fi o cr\u00e2\u015fm\u0103ri\u0163\u0103\u201d (1993), \u201eFlori de ghea\u0163\u0103\u201d (1989), \u201eLacrima cerului\u201d (1989), \u201eMartori disp\u0103ru\u0163i\u201d (1988), \u201eUn oaspete la cin\u0103\u201d (1987), \u201eP\u0103durea de fagi\u201d (1986), \u201ePistruiatul\u201d, \u201eRo\u0219covanul\u201d, \u201eTotul se pl\u0103te\u015fte\u201d (1986), \u201eColierul de turcoaze\u201d (1985), \u201eMasca de argint\u201d (1985), \u201eSezonul pesc\u0103ru\u015filor\u201d (1985), \u201eLumini \u015fi umbre\u201d (1982), \u201eCapcana mercenarilor\u201d (1981), \u201eTrandafirul galben\u201d (1981), \u201eBietul Ioanide\u201d (1980), \u201eLa r\u0103scrucea marilor furtuni\u201d (1980), \u201eVlad \u0162epe\u015f\u201d (1979), \u201ePentru patrie\u201d (1978). Anul acesta,\u00a0 Ziua Culturii Na\u021bionale, Constantin Codrescu a fost decorat de pre\u015fedintele Rom\u00e2niei Klaus Iohannis cu Ordinul Na\u0163ional \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201d \u00een grad de Cavaler.<\/p>\n
\u00cen ultimii ani, Constantin Codrescu a fost de c\u00e2teva ori invitat al Muzeului Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, dar \u015fi al revistei Manifest Rom\u00e2ne\u015fte, iar prezen\u0163a sa a umplut p\u00e2n\u0103 la refuz spa\u0163iul destinat publicului, semn c\u0103 este iubit, pre\u0163uit, admirat. Iubirea a fost \u015fi a r\u0103mas constanta dup\u0103 care s-a ghidat \u00eentreaga via\u0163\u0103. S-a n\u0103scut la miezul zilei de 5 septembrie 1931, la Hu\u015fi. \u00cemplinise anul acesta 91 de ani. Constantin Codrescu \u015fi-a dorit ca realitatea crud\u0103 a vie\u0163ii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 undeva, departe, s\u0103 fie ferit de triste\u0163i, de dureri. A crezut \u00een nevoia de adev\u0103r, de cinste. \u201eSetea de cultur\u0103, de cunoa\u015ftere, \u00een\u0163elegerea fenomenelor ce mai t\u00e2rziu aveau s\u0103 ne marcheze \u00eentreaga existen\u0163\u0103, respectul deosebit pe care \u00eel datoram dasc\u0103lilor no\u015ftri, adev\u0103ra\u0163i p\u0103rin\u0163i spirituali, respect care se va r\u0103sfr\u00e2nge asupra propriei noastre personalit\u0103\u0163i, modul \u00een care rela\u0163ia dasc\u0103l-\u00eenv\u0103\u0163\u0103cel trebuia s\u0103 existe \u00een interiorul \u015fcolii ca \u015fi \u00een afara ei, sunt doar c\u00e2teva dintre temeiurile pe care le-am \u00eensemnat cu litere de aur pe edificiul ra\u0163iunii noastre de oameni, de viitori cet\u0103\u0163eni ai acestei \u0163\u0103ri. De ce \u015fcolii de azi, at\u00e2t profesorilor, c\u00e2t \u015fi elevilor aceste principii le sunt str\u0103ine? Poate pentru c\u0103 e prea mare setea de a goli plinul pahar al trecutului numai pentru a fi \u00abmodern\u00bb cu orice pre\u0163, de a fi ini\u0163iatorii unei noi \u00abvibra\u0163ii\u00bb umane \u015fi spiritual care din nefericire genereaz\u0103 un adev\u0103rat dezechilibru al structurii noastre. Nu pot concepe ca agresivitatea, specific violen\u0163ei, \u00een cuv\u00e2nt \u015fi fapt\u0103, s\u0103 d\u0103r\u00e2me, s\u0103 distrug\u0103 principii de via\u0163\u0103 solide ce au stat la baza societ\u0103\u0163ii noastre moderne\u201d, afirma Constantin Codrescu \u00een timpul unei \u00eent\u00e2lniri \u00een Gr\u0103dina MNLR.<\/p>\n
Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103 \u00een pace! Condolean\u021be, familiei!<\/p>\n
Credit foto: Dan Vatamaniuc, MNLR<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ne-a p\u0103r\u0103sit Constantin Codrescu, un mare actor, profesor, regizor. A absolvit Institutul de Teatru din Bucure\u015fti \u00een 1951, fiind unul…<\/p>","protected":false},"author":11,"featured_media":25692,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9,10],"tags":[],"class_list":["post-25691","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-portrete"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25691","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25691"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25691\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25693,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25691\/revisions\/25693"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/25692"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25691"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25691"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25691"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}