{"id":26074,"date":"2023-01-07T09:00:41","date_gmt":"2023-01-07T07:00:41","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=26074"},"modified":"2023-01-05T12:34:44","modified_gmt":"2023-01-05T10:34:44","slug":"remember-ion-minulescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/remember-ion-minulescu\/","title":{"rendered":"Remember Ion Minulescu"},"content":{"rendered":"<div>\n<p>Portretul scriitorului Ion Minulescu, realizat de Gh. Pojedaev, 1921 &#8211; Casa memorial\u0103 \u201eIon Minulescu \u0219i Claudia Millian\u201d<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<\/div>\n<div>***<\/div>\n<div>\n<p>Ion Minulescu s-a n\u0103scut la 7 ianuarie 1881 \u00een Bucure\u0219ti, dar \u0219i-a petrecut copil\u0103ria la Slatina, de unde era originar\u0103 mama sa, Alexandrina Ciuc\u0103. Tat\u0103l, Tudor Minulescu, a murit cu doar o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenaintea na\u0219terii sale, \u00een timpul unei petreceri de Revelion, drept pentru care, mama, r\u0103mas\u0103 v\u0103duv\u0103 foarte t\u00e2n\u0103r\u0103, la doar 22 de ani, se va rec\u0103s\u0103tori la scurt timp cu militarul Ion Constantinescu, c\u0103pitan de cavalerie.<\/p>\n<p>A f\u0103cut liceul la Ploie\u0219ti, unde a \u0219i debutat, cu poezii, publicate sub pseudonim (I. M. Nirvan) \u00een revista <em>Povestea vorbei<\/em>. De\u0219i pleac\u0103 la Paris \u00een 1900, cu g\u00e2ndul de a studia dreptul, se va hot\u0103r\u00ee \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 urmeze o carier\u0103 literar\u0103. La Paris cap\u0103t\u0103 gustul pentru boem\u0103, dovedindu-se un spirit jovial, plin de umor, prietenos. Toat\u0103 via\u021ba a fost un b\u0103rbat fermec\u0103tor, iubit de amicii s\u0103i. Aici va descoperi simbolismul, citind avid operele simboli\u0219tilor francezi, ca Baudelaire, Nerval, Verlaine, Rimbaud. Dup\u0103 patru ani se \u00eentoarce \u00een \u021bar\u0103, unde va publica poezie, dar \u0219i proz\u0103. Frecventeaz\u0103 cafeneaua Kugler, al\u0103turi de al\u021bi scriitori, cu care se \u00eemprietene\u0219te, precum Dimitrie Anghel, St. O. Iosif, Ilarie Chendi, Panait Cerna. Poezia sa \u201eOra\u0219ul cu trei sute de biserici\u201d, din 1907, perioad\u0103 \u00een care frecventa cenaclul \u201eConvorbiri literare\u201d, condus de Mihail Dragomirescu (al\u0103turi de al\u021bi scriitori, ca Liviu Rebreanu, Emil G\u00e2rleanu, Mihail Sorbu), \u00a0este remarcat\u0103 de marele I. L. Caragiale, tr\u0103itor la Berlin, dar atent la presa rom\u00e2neasc\u0103. Bun cunosc\u0103tor al limbii franceze, va fi \u0219i un iscusit traduc\u0103tor de poezie francez\u0103, uneori al\u0103turi de prietenul s\u0103u Dimitrie Anghel. \u00a0Traducerile celor doi vor fi publicate \u00een \u201eS\u0103m\u0103n\u0103torul\u201d. \u00cen 1908 \u00eei apare primul volum de versuri, \u201eRoman\u021be pentru mai t\u00e2rziu\u201d, care beneficiaz\u0103 de o copert\u0103 f\u0103cut\u0103 de bunul s\u0103u prieten Iosif Iser. \u00cen acela\u0219i an public\u0103 \u0219i opul de povestiri simboliste \u201eCasa cu geamuri portocalii\u201d. Cartea are mare succes de public, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 a impresiona criticii. \u00cen acela\u0219i an lanseaz\u0103 \u0219i efemera \u201eRevista celorlal\u021bi\u201d. Public\u0103 \u0219i o reeditare a volumului de poezie. \u00cen 1910 o cunoa\u0219te pe poeta simbolist\u0103 Claudia Millian, \u00een redac\u021bia revistei \u201eViitorul\u201d, unde era angajat ca secretar general. Al\u021bii sus\u021bin o alt\u0103 variant\u0103 a \u00eent\u00e2lnirii celor doi. Se spune c\u0103 \u00een acela\u0219i an s-ar fi organizat un bal mascat de c\u0103tre \u201eTinerimea artistic\u0103\u201d, unde t\u00e2n\u0103ra Claudia Millian, venit\u0103 cu primul ei so\u021b, este impresionat\u0103 de apari\u021bia unui misterios cavaler medieval, acoperit cu zale \u0219i armur\u0103, cu o mantie flutur\u00e2nd pe umeri. Un b\u0103rbat \u00eenalt, impun\u0103tor. Acesta ar fi fost Minulescu. E mai frumoas\u0103 varianta aceasta dec\u00e2t prima, cu siguran\u021b\u0103. Mai ales c\u0103 t\u00e2n\u0103ra Claudia, care-i citise, bine\u00een\u021beles, \u201eRoman\u021bele\u201d, \u0219i-l imagina ca pe un pl\u0103p\u00e2nd poet clorotic. Se pare c\u0103 aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire a st\u00e2rnit amorul tinerei scriitoare pentru falnicul cavaler cu suflet tandru, lucru pe care l-a m\u0103rturisit mai t\u00e2rziu, \u00een amintirile ei. Cei doi erau personaje familiare boemei bucure\u0219tene, fiind frecvent v\u0103zu\u021bi la terasa Otetele\u0219anu (aflat\u0103 pe locul unde se \u00eenal\u021b\u0103 ast\u0103zi Palatul Telefoanelor) sau la faimoasa Cap\u0219a. Minulescu era un tip bonom \u0219i l\u0103ud\u0103ros, a\u0219a c\u0103 la declara\u021bia lui c\u0103 na\u0219terea sa \u00een anul mor\u021bii lui Eminescu \u00eenseamn\u0103 moartea unui geniu \u0219i apari\u021bia altuia, Al. Cazaban i-a r\u0103spuns cu replica: \u201eDou\u0103 mari nenorociri \u00een acela\u0219i an!\u201d Evident, poetul a r\u00e2s, fiind o fire blajin\u0103, deloc dispus\u0103 la conflicte.<\/p>\n<p>\u00cen 1912 lanseaz\u0103 cea de-a doua sa revist\u0103, \u201eInsula\u201d, al\u0103turi de diver\u0219i prieteni, printre care se num\u0103r\u0103 George Bacovia, Adrian Maniu, dar \u0219i iubita sa, Claudia Millian. Revista va avea o via\u021b\u0103 la fel de scurt\u0103 ca \u0219i prima, \u00eencet\u00e2ndu-\u0219i apari\u021bia dup\u0103 al treilea num\u0103r. \u00cen 1913 va publica un nou volum de versuri, \u201eDe vorb\u0103 cu mine \u00eensumi\u201d, cu ilustra\u021bii \u0219i copert\u0103 realizate de acela\u0219i Iosif Iser.<\/p>\n<p>\u00cen 1914 se va c\u0103s\u0103tori cu Claudia Millian, care publicase deja volumul de versuri \u201eGaroafe ro\u0219ii\u201d \u0219i \u00eencepuse s\u0103 cocheteze cu dramaturgia. \u00cempreun\u0103 o vor avea pe fiica lor, Mioara Minulescu, talentat\u0103 plastician\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial se vor refugia la Ia\u0219i \u00eenainte de ocuparea Bucure\u0219tiului de c\u0103tre armata german\u0103. Fratele vitreg al lui Minulescu, c\u0103pitanul Emanuel Constantinescu, va muri eroic \u00een b\u0103t\u0103lia de la Turtucaia.<\/p>\n<p>\u00cen 1920 va ap\u0103rea volumul de proz\u0103 \u201eM\u0103\u0219ti de bronz \u0219i lampioane de por\u021belan\u201d. Influen\u021bat de so\u021bia sa, \u00eencepe s\u0103 scrie teatru, piesa sa \u201ePleac\u0103 berzele\u201d fiind jucat\u0103 la Teatrul Na\u021bional.<\/p>\n<p>\u00cen 1922 va fi numit Director General al Artelor \u00een Ministerul Culturii \u0219i Cultelor, func\u021bie pe care o va p\u0103stra p\u00e2n\u0103 \u00een 1940.<\/p>\n<p>\u00cen 1924 va ap\u0103rea romanul \u201eRo\u0219u, galben \u0219i albastru\u201d, un mare succes de public. \u00cen tot acest timp continu\u0103 s\u0103 scrie piese, printre care \u201eOmul care trebuie s\u0103 moar\u0103\u201d sau \u201eManechinul sentimental\u201d, dar \u0219i poezie. \u00cen 1927 va ap\u0103rea un nou volum de versuri, \u201eSpovedanii\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen 1928 va semna o nou\u0103 pies\u0103 de teatru, \u201eAmantul anonim\u201d, dar \u0219i romanul de mare succes \u201eCorigent la limba rom\u00e2n\u0103\u201d, \u00een care \u00ee\u0219i aminte\u0219te anii de liceu petrecu\u021bi la Pite\u0219ti \u0219i vacan\u021bele de la Slatina, unde st\u0103tea la bunicii materni \u0219i la m\u0103tu\u0219a Zoia, sora mamei sale. Oricum, cercet\u0103torii care au studiat arhivele Liceului \u201eI. C. Br\u0103tianu\u201d sunt categorici: nu a r\u0103mas niciodat\u0103 corijent la limba rom\u00e2n\u0103. \u00cen acela\u0219i an prime\u0219te \u201ePremiul na\u021bional de poezie\u201d. \u00cen 1930 apare volumul de nuvele fantastice \u201eCeti\u021bi-le noaptea\u201d.<\/p>\n<p>Va continua s\u0103 publice romane (\u201eB\u0103rbierul regelui Midas\u201d, \u201e3 \u0219i cu Rezeda 4\u201d), dar \u0219i piese de teatru.<\/p>\n<p>Va muri \u00een 11 aprilie 1944, terorizat de bombardamentele americane, \u00een urma unui infarct.<\/p>\n<p>Despre el, Matei C\u0103linescu scria \u201e\u00cen istoria literaturii rom\u00e2ne\u201d: \u201eMinulescu r\u0103m\u00e2ne \u00een primul r\u00e2nd ca poet. Ap\u0103rut \u00een momentul paroxistic al s\u0103m\u0103n\u0103torismului agrest, autorul \u00abRoman\u021belor\u00bb \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te o surs\u0103 de inspira\u021bie \u00een lumea civiliza\u021biei citadine, aduc\u00e2nd prin poezia sa m\u0103rturia unei sensibilit\u0103\u021bi noi \u00een literatura noastr\u0103. L\u0103s\u00e2nd la o parte ceea ce \u021bine de o originalitate c\u0103utat\u0103 \u0219i de o afectare a comportamentului zis, printr-un cuv\u00e2nt care-\u0219i p\u0103streaz\u0103 sensul francez \u00abartist\u00bb, sensibilitatea minulescian\u0103 e, \u00eentr-un context literar dominat de \u00abdezr\u0103d\u0103cina\u021bi\u00bb conven\u021bionali, vie \u0219i plin\u0103 de vioiciune, cu secrete, dar bogate resurse de optimism, inteligen\u021ba artistic\u0103 a poetului e mobil\u0103 \u0219i divers\u0103, receptiv\u0103 \u0219i cercet\u0103toare. To\u021bi ace\u0219ti factori fac parte din sinteza lirico-umoristic\u0103 pe care Minulescu o realizeaz\u0103 cu at\u00e2ta farmec contagios \u00een versurile sale.\u201d Evident, chiar dac\u0103 e considerat cel mai important poet simbolist, mul\u021bi critici l-au judecat cu asprime, ca pe un poet facil, lipsit de profunzime, ceea ce este total nedrept. El a fost etichetat ca \u201eadev\u0103ratul stegar al simbolismului\u201d (Eugen Lovinescu) sau \u201eagentul cel mai activ al simbolismului \u00eenainte de r\u0103zboi\u201d (\u0218erban Cioculescu), dar Minulescu era preocupat \u0219i de idei profunde, de \u0219tiin\u021bele oculte, de misterele metafizicului, iar scrierile sale ar trebui descifrate \u00eentr-o cheie nou\u0103, mai ales c\u0103 poezia sa nu este deloc datat\u0103 \u0219i este descoperit\u0103 constant de noi genera\u021bii de tineri cititori. Apartamentul lui din Cotroceni, \u00een care a locuit al\u0103turi de so\u021bia \u0219i fiica sa, \u00eenconjurat de operele de art\u0103 d\u0103ruite de numero\u0219ii s\u0103i prieteni arti\u0219ti \u0219i unde \u0219i-a scris majoritatea c\u0103r\u021bilor, este ast\u0103zi cas\u0103 memorial\u0103, f\u0103c\u00e2nd parte din patrimoniul M.N.L.R.<\/p>\n<p>Minulescu a scris cu mare succes nu doar poezie \u0219i teatru, ci \u0219i romane, ca \u201eRo\u0219u, galben \u0219i albastru\u201d, \u201eCorigent la limba rom\u00e2n\u0103\u201d sau nuvele, precum \u201eCeti\u021bi-le noaptea\u201d. Este unul dintre cei mai importan\u021bi poe\u021bi simboli\u0219ti ai no\u0219tri, volumul \u201eRoman\u021be pentru mai t\u00e2rziu\u201d fiind mereu descoperit de genera\u021bii noi de cititori. Acest volum, ap\u0103rut \u00een 1908, va fi ilustrat de marele pictor Iosif Iser, bun prieten al poetului. \u00cen 1928 va primi Premiul Na\u021bional de Poezie. Poezia lui, vie, plin\u0103 de verv\u0103, ironic\u0103, spiritual\u0103, este citit\u0103 cu mare interes, ba chiar \u0219i pus\u0103 pe muzic\u0103, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Citi\u021bi-l, chiar \u0219i noaptea, ve\u021bi dormi mai bine.<\/p>\n<p>Text de Radu B\u0103ie\u0219u<\/p>\n<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Portretul scriitorului Ion Minulescu, realizat de Gh. Pojedaev, 1921 &#8211; Casa memorial\u0103 \u201eIon Minulescu \u0219i Claudia Millian\u201d &nbsp; *** Ion&#8230;<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":26075,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-26074","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26074","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26074"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26074\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26080,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26074\/revisions\/26080"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/26075"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26074"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26074"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26074"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}