{"id":27242,"date":"2023-04-21T11:59:00","date_gmt":"2023-04-21T08:59:00","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=27242"},"modified":"2023-04-21T12:48:09","modified_gmt":"2023-04-21T09:48:09","slug":"spectacol-lectura-50-de-secunde-de-daniel-oltean","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/spectacol-lectura-50-de-secunde-de-daniel-oltean\/","title":{"rendered":"Spectacol-lectur\u0103 | 50 de secunde de Daniel Oltean"},"content":{"rendered":"<p><em>Vineri, 28 aprilie 2023, ora 19.00<\/em><\/p>\n<p><em>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Str. Nicolae Cre\u021bulescu 8<\/em><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne v\u0103 invit\u0103 la spectacolul lectura <em>50 de secunde <\/em>de Daniel Oltea, \u00een regia Magdei Condurache.<\/p>\n<p>Distribu\u021bia:<\/p>\n<p>Anchetatorul &#8211; Daniel Tudor<\/p>\n<p>Mama &#8211; Virginia Vasilache<\/p>\n<p>Fiul &#8211; R\u0103zvan Ilie<\/p>\n<p>Afi\u0219: Vlad Condurache<\/p>\n<p>Scenografie si costume: Kimberly Vintila<\/p>\n<p>Intrarea este liber\u0103, \u00een limita locurilor disponibile!<\/p>\n<p>***<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong>De la prima lectur\u0103 a acestei piese, <em>50 de secunde<\/em>, am tr\u0103it fiorii unei \u201ecrime descompuse\u201d, a procedurilor pe care un procuror-anchetator le tr\u0103ie\u0219te! Mecanismul unei anchete realizate de c\u0103tre un Om asupra altui Om. Prin sublima exprimare dramaturgic\u0103 a autorului am avut revela\u021bia Acuzatorului, cu toate sentimentele \u0219i st\u0103rile acestuia. Rutina. M-am reg\u0103sit \u00een personajul Anchetatorului. Mi-am recunoscut propriile mele reac\u021bii \u0219i nu numai. Dup\u0103 \u00eenc\u0103 zece lecturi eram debusolat. Oare sunt Anchetatorul sau Fiul?! Oare at\u00e2t de simplu este s\u0103 fii criminal, s\u0103 \u00ee\u021bi po\u021bi recunoa\u0219te ac\u021biunile? R\u0103spunsul mi l-am dat ca \u00een oglind\u0103. \u00cen dialogul Anchetatorului cu Fiul s-a creat o ecua\u021bie! A recunoa\u0219te, pur \u0219i simplu, o crim\u0103 este mai presus dec\u00e2t ceea ce nu recunoa\u0219tem noi, micile \u201egre\u0219eli\u201d, micile \u201edetalii\u201d pe care o lup\u0103 le scoate \u00een eviden\u021b\u0103, de la un fir de p\u0103ianjen p\u00e2n\u0103 la o amprent\u0103 sau o pic\u0103tur\u0103 minuscul\u0103 de s\u00e2nge. Ca \u0219i \u00een via\u021b\u0103, c\u0103ut\u0103m \u00eentotdeauna \u201esuspec\u021bi\u201d sau \u201evinova\u021bi\u201d, \u00eens\u0103 Rutina, Ego-ul nostru nu \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te Oglinda interioar\u0103. \u00cens\u0103, c\u00e2nd cel\u0103lalt \u00ee\u0219i recunoa\u0219te Fapta, suntem debusola\u021bi. Tindem s\u0103 acuz\u0103m, ne hr\u0103nim cu asta, f\u0103r\u0103 s\u0103 realiz\u0103m c\u0103 Umbra noastr\u0103 nu are ra\u021biune, nu se poate manifesta. Acest raport existen\u021bial este relevat \u00een virtutea experien\u021bei sale, cu har, sublim, uneori printre cuvinte, de Daniel Oltean prin <em>50 de secunde<\/em>.<\/p>\n<p>Sinceritatea debordant\u0103 a unui criminal poate roti la 180 de grade reg\u0103sirea de sine a celui care \u201eacuz\u0103\u201d!<\/p>\n<p>Un rucsac, o lup\u0103, o piatr\u0103 care \u00eei aduce eliberarea Anchetatorului.<\/p>\n<p>De ce doar ochii deschi\u0219i ai mor\u021bilor spun tot? (Daniel Tudor)<\/p>\n<p>Uneori iubirea e \u00een\u021beleas\u0103 gre\u0219it, uneori iubirea doare, devine o \u00eenchisoare din care cel iubit nu viseaz\u0103 dec\u00e2t s\u0103 ias\u0103 cu orice pre\u021b. Dac\u0103 a fugi \u00eenseamn\u0103 la\u0219itate, a suporta \u00eenseamn\u0103 sl\u0103biciune, a rezista \u00eenseamn\u0103 nebunie, atunci ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 iei o decizie? Singura decizie, prima decizie, fie ea chiar drastic\u0103. C\u00e2nd for\u021ba iubirii cu care o mam\u0103 \u00ee\u0219i sugrum\u0103 copilul cre\u0219te necontenit, insistent, ajunge s\u0103 fie toxic\u0103 \u0219i lan\u021bul toxicit\u0103\u021bii se transmite \u00eentre genera\u021bii, iar apoi degenereaz\u0103, p\u00e2n\u0103 ajunge la apogeu, adic\u0103 la crim\u0103. (Virginia Vasilache)<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong>Mereu am fost intrigat de g\u00e2ndul c\u0103 orice om care a fost capabil &#8211; \u0219i a dus p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t &#8211; un gest extrem de violent fa\u021b\u0103 de o alt\u0103 persoan\u0103, mai cu seam\u0103 fa\u021b\u0103 de un membru al familiei, este un om care p\u00e2n\u0103 la momentul deciziei a fost c\u00e2t se poate de normal, un om obi\u0219nuit. Poate chiar banal. \u00cens\u0103 o frac\u021biune de secund\u0103 poate schimba destine multiple, ireversibil. Oamenii r\u0103i din basme \u0219i pove\u0219ti nu exist\u0103 \u00een realitate. Realitatea vine cu ceva mult mai crud: oameni obi\u0219nui\u021bi, \u00eenvin\u0219i pre\u021b de c\u00e2teva secunde de proprii demoni sau porniri violente ajung s\u0103 comit\u0103 lucruri pe care \u00een van le regret\u0103 apoi. Ca un pas gre\u0219it f\u0103cut pe marginea unei pr\u0103pastii. Nu \u00eel po\u021bi lua \u00eenapoi, iar consecin\u021bele sunt de neoprit. Sunt intrigat de a c\u0103uta s\u0103 \u00een\u021beleg dispozi\u021bia sufleteasc\u0103 \u0219i mental\u0103 a unui om care ajunge la concluzia c\u0103 singura solu\u021bie este cea final\u0103. Iar piesa <em>50 de secunde<\/em> este scris\u0103 cu un \u00een\u021beles profund al psihicului uman, al durerii, neputin\u021bei \u0219i sentimentului de vin\u0103. Ca actor, este o binecuv\u00e2ntare s\u0103 po\u021bi lucra asemenea texte. (R\u0103zvan Ilie)<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong>Am sim\u021bit mereu c\u0103 o anchet\u0103 criminalistic\u0103 are \u00een sine teatralitate. Cercetarea locului faptei, a spa\u021biului \u00een care a avut loc &#8211; s\u0103 spunem &#8211; o crim\u0103,\u00a0 e de fapt deslu\u0219irea, \u201ecitirea\u201d unei scenografii \u00een care fiecare obiect poate \u00eensemna ceva. E ca un spa\u021biu care vorbe\u0219te, nu degeaba uneori i se spune <em>scena<\/em> locului faptei. Apoi ancheta-dialog, schimbul de replici pe care anchetatorul \u00eel are cu martorii sau persoanele suspectate. Fiecare asemenea declara\u021bie poate constitui o scen\u0103 de teatru \u00een sine. \u0218i, de fapt, a\u0219a s-a n\u0103scut \u201e50 de secunde\u201d: venind \u00eentr-o noapte de la audierea unei persoane acuzate de omor, mi-am notat \u00eentr-un carne\u021bel c\u00e2teva fr\u00e2nturi din dialogul avut cu acuzatul. Dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, am dat peste acel dialog \u0219i am realizat c\u0103 el con\u021binea \u00een ad\u00e2nc mai multe pove\u0219ti: povestea acuzatului, povestea celui ucis, povestea altor persoane din jurul lor. Dar, \u00eentr-un mod ciudat, \u0219i povestea anchetatorului. A fost o ciocnire puternic\u0103 a unor lumi. A\u0219a c\u0103 am fost nevoit s\u0103-i las s\u0103-\u0219i pledeze cauza. Sau, pur \u0219i simplu, s\u0103 vorbeasc\u0103! (Daniel Oltean, dramaturg)<\/p>\n<p>Textul este un pretext pentru o lume mai bun\u0103! Avem menirea s\u0103 \u00eendrept\u0103m lucrurile! Omul \u00een profunzimea sa este divin! Fiecare personaj are adev\u0103rul s\u0103u argumentat \u00een memoria timpului! Lupa vede doar durere! Omenirea c\u00e2nt\u0103 refrenul fericirii! (Magda Condurache, regizor)<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Vineri, 28 aprilie 2023, ora 19.00 Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Str. Nicolae Cre\u021bulescu 8 \u00a0Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne&#8230;<\/p>","protected":false},"author":8,"featured_media":27250,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-27242","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27242","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27242"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27242\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27245,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27242\/revisions\/27245"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/27250"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27242"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27242"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27242"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}