{"id":27336,"date":"2023-05-12T10:04:15","date_gmt":"2023-05-12T07:04:15","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=27336"},"modified":"2023-05-12T12:58:01","modified_gmt":"2023-05-12T09:58:01","slug":"15-poeti-si-poete-la-editia-a-xv-a-a-maratonului-de-poezie-si-jazz-in-noaptea-europeana-a-muzeelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/15-poeti-si-poete-la-editia-a-xv-a-a-maratonului-de-poezie-si-jazz-in-noaptea-europeana-a-muzeelor\/","title":{"rendered":"15 poe\u021bi \u0219i poete la edi\u021bia a XV-a a Maratonului de Poezie \u0219i Jazz, \u00een Noaptea European\u0103 a Muzeelor"},"content":{"rendered":"

S\u00e2mb\u0103t\u0103, 13 mai 2023, \u00eentre orele 21.00-24.00, \u00een gr\u0103dina Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti (str. Nicolae Cre\u021bulescu nr. 8), va avea loc Maratonul de Poezie \u0219i Jazz, <\/em>edi\u021bia a XV-a<\/strong>, difuzat \u00een direct de Radio Rom\u00e2nia Cultural. Evenimentul celebreaz\u0103 Noaptea European\u0103 a Muzeelor.<\/strong><\/p>\n

15 poe\u021bi \u0219i poete, nume importante din genera\u021bii \u0219i geografii literare diferite, vor sus\u021bine lecturi publice de c\u00e2te 7 minute. Sunt invitate 7 poete \u2013 C\u0103t\u0103lina B\u0103lan, Diana Iepure, C\u0103t\u0103lina Matei, Oana C\u0103t\u0103lina Ninu, Alina Purcaru, Ioana Iuna \u0218erban, Gabriela Toma\u00a0\u2013 al\u0103turi de 8 poe\u021bi \u2013 Ioan Matiu\u021b, Ciprian M\u0103ce\u0219aru, Bogdan O. Popescu, R\u0103zvan \u021aupa, Adrian Suciu, Robert \u0218erban, Pavel \u0218u\u0219ar\u0103 \u0219i Tudor Voicu.<\/strong><\/p>\n

Vor sus\u021bine recitaluri c\u00e2teva dintre cele mai importante \u0219i mai autentice nume ale blues-ului \u0219i jazz-ului contemporan rom\u00e2nesc: Maria R\u0103ducanu, Nadia Trohin, Mircea Tiberian \u0219i Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului<\/em> sunt Dan Mircea Cipariu \u0219i Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Produc\u0103tor: Anamaria Sp\u0103taru. \u00a0<\/strong><\/p>\n

Organizatorii Maratonului de Poezie \u0219i Jazz<\/em> sunt Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u0219ti prin Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti, <\/strong>APLER (Asocia\u021bia Publica\u021biilor Literare \u0219i Editurilor din Rom\u00e2nia)\u00a0\u00a0\u0219i asocia\u021bia Euro CulturArt. Sponsor: CATENA prin programul CATENA pentru Art\u0103. Coproduc\u0103tor: Radio Rom\u00e2nia Cultural. <\/strong><\/p>\n

Agen\u021biadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului. <\/strong><\/p>\n

Intrarea la eveniment este gratuit\u0103. Pute\u021bi solicita invita\u021bii la adresa de e-mail <\/strong>cipariu@yahoo.com<\/strong><\/a>, \u00een limita locurilor disponibile, p\u00e2n\u0103 cel mai t\u00e2rziu vineri, 12 mai 2023, ora 12:00.<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Programul Maratonului de Poezie \u0219i Jazz<\/em>, edi\u021bia a XV-a<\/strong><\/p>\n

21.00 \/ intro muzical band Mike Godoroja & Blue Spirit<\/p>\n

21.02\/ intro Dan Mircea Cipariu, prezentare Maraton<\/p>\n

21.05 \/ recital Alina Purcaru<\/p>\n

21.12\/ recital Adrian Suciu<\/p>\n

21.17\/ recital Ioana Iuna \u0218erban<\/p>\n

21.24\/ recital Bogdan O. Popescu<\/p>\n

21.31\/ muzic\u0103 MIRCEA TIBERIAN<\/p>\n

21.38\/ recital C\u0103t\u0103lina Matei<\/p>\n

21.45 \/ recital \u00a0Pavel \u0218u\u0219ar\u0103<\/p>\n

21.52 \/ muzic\u0103 NADIA TROHIN 15 minute<\/p>\n

22.07\/ recital R\u0103zvan \u021aupa<\/p>\n

22.14\/ recital Oana C\u0103t\u0103lina Ninu<\/p>\n

22.21\/ recital Ioan Matiu\u021b<\/p>\n

22.28\/ recital C\u0103t\u0103lina B\u0103lan<\/p>\n

22.35\/ muzic\u0103 MARIA R\u0102DUCANU<\/p>\n

22.50\/ recital Ciprian M\u0103ce\u0219aru<\/p>\n

22.57\/ recital Diana Iepure<\/p>\n

23.04\/ recital Tudor Voicu<\/p>\n

23.11 muzic\u0103: MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT<\/p>\n

23.20 \/ recital Gabriela Toma<\/p>\n

23.25\/ recital Robert \u0218erban<\/p>\n

23.32\/ recital MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT & DAN MIRCEA CIPARIU<\/p>\n

Echipa tehnic\u0103: Anamaria Sp\u0103taru, produc\u0103tor<\/p>\n

24.00 \/ \/Final<\/p>\n

 <\/p>\n

C\u0102T\u0102LINA B\u0102LAN\u00a0<\/strong>(n. 1995, Chi\u0219in\u0103u, Republica Moldova) este absolvent\u0103 a Sec\u021biei franceze a Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be Politice, Universitatea din Bucure\u0219ti (2017) \u0219i a masteratului de Diploma\u021bie \u00een Economia Interna\u021bional\u0103, Academia de Studii Economice, Bucure\u0219ti (2019). \u00centre 2011 \u0219i 2014 a lucrat ca PR junior al Editurii Casa de Pariuri Literare. A debutat cu poezie la 13 ani, \u00een\u00a0Stare de Urgen\u021b\u0103<\/em>, proiect publicistic nonconformist al unor oameni de art\u0103 de pe ambele maluri ale Prutului. Public\u0103 poezie, proz\u0103, recenzii \u0219i analiz\u0103 politic\u0103 \u00een mai multe reviste (Observator cultural<\/em>,\u00a0Contrafort<\/em>,\u00a0Revista la PLIC<\/em>\u00a0etc.). Prezent\u0103 \u00een antologii de poezie \u0219i proz\u0103 din Rom\u00e2nia, Republica Moldova, Fran\u021ba, Belgia. \u00cen 2019 a publicat volumul de poezie\u00a0Cutii<\/em>\u00a0(Ed. Paralela 45, colec\u021bia \u201eAvanpost\u201d). \u00cen prezent este director de marketing al Editurii Paralela 45.<\/p>\n

DIANA IEPURE <\/strong>N\u0103scut\u0103 la 20 noiembrie 1970 la Chi\u0219in\u0103u. Absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de Istorie a Universit\u0103\u021bii de Stat din Chi\u0219in\u0103u. Responsabil\u0103 de PR & Comunicare la Editura Paralela 45. Coordoneaz\u0103, la aceea\u0219i editur\u0103, colec\u021bia ,,Prima dragoste\u201d, prima colec\u021bie de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 contemporan\u0103, dedicat\u0103 publicului Young Adult<\/em> din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

C\u0103r\u0163i publicate: Liliu\u0163a<\/em>, Editura Vinea, 2004; O sut\u0103 cincizeci de mii la peluze<\/em>, Casa de Pariuri Literare, 2011; \u00cen rest, via\u021ba e frumoas\u0103<\/em>, Casa de Editur\u0103 Max Blecher, 2021.<\/p>\n

Traduceri: Nicolae Velimirovici, T\u0103r\u00e2mul inaccesibil<\/em>, Editura Cathisma, 2007; Boris Akunin, Moartea lui Ahile<\/em>, Editura Humanitas, 2008; Iarn\u0103 ruseasc\u0103<\/em>, antologie de povestiri din clasici ai literaturii ruse, Editura Ratio et Revelatio, 2013; Pagini alese din literatura rus\u0103 a secolului al XIX-lea<\/em>, Editura Corint, 2017; Serghei Timofeev, Aparatele unui timp lini\u0219tit<\/em>, Casa de Editur\u0103 Max Blecher, 2021; Alexei Salnikov, Petrovii \u00een vremea gripei<\/em>, Editura Paralela 45, 2021.<\/p>\n

Poeme publicate \u00een zeci de antologii \u0219i volume colective din Rom\u00e2nia \u0219i de peste hotare.<\/p>\n

Premii: Premiul Grand Underground<\/em> al revistei electronice Tiuk!<\/em>, 2010; Premiul Tiuk!<\/em> pentru poezie pe anul literar, 2011; Premiul Republica la Salonul Interna\u0163ional de Carte de la Chi\u015fin\u0103u, 2012, Premiul Revistei Ateneu<\/em>, 2022<\/p>\n

Nominaliz\u0103ri: Premiile \u201eSofia N\u0103dejde\u201d pentru Literatur\u0103 Scris\u0103 de Femei, 2021<\/p>\n

Poemele i-au fost traduse \u00een englez\u0103, neerlandez\u0103, francez\u0103, macedonean\u0103, slovac\u0103, polonez\u0103, rus\u0103.<\/p>\n

C\u0102T\u0102LINA MATEI<\/strong> (n. 1988, Bucure\u0219ti)\u00a0a absolvit Facultatea de Litere \u0219i masteratul de Teoria literaturii \u0219i literatur\u0103 comparat\u0103 din cadrul Universit\u0103\u021bii Na\u021bionale din Bucure\u0219ti, urm\u00e2nd, \u00een paralel, cursurile Facult\u0103\u021bii de Interpretare Muzical\u0103 (UNMB).<\/p>\n

A c\u00e2\u0219tigat c\u00e2teva concursuri literare, unul dintre ele av\u00e2nd ca urmare debutul ei la Editura Tracus Arte, \u00een 2014, cu volumul de poezii\u00a0Lanul cu s\u00e2rme \u00eentinse.\u00a0<\/em>\u00cen 2022, la Editura CDPL, \u00eei apare volumul\u00a0Iubirea pentru mor\u021bi e cea mai mare.\u00a0<\/em><\/p>\n

Timp de patru ani a fost redactoare la Editura Tracus Arte. A tradus c\u00e2teva texte literare, printre care, \u00eempreun\u0103 cu Diana Geac\u0103r, antologia\u00a0Poeme alese<\/em>\u00a0de Anne Sexton. Din 2013 p\u00e2n\u0103 \u00een 2019, a condus cafeneaua literar\u0103 Tramvaiul 26. \u00cen prezent, pred\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u0219i muzic\u0103.<\/p>\n

IOAN MATIU\u0162 <\/strong>(n\u0103scut la 18 decembrie 1956 \u00een Chi\u015fineu Cri\u015f, jude\u0163ul Arad) este scriitor, jurnalist \u015fi editor. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u015fi al P.E.N. Club Rom\u00e2nia. Este licen\u0163iat al Universit\u0103\u0163ii \u201eAurel Vlaicu\u201d, Facultatea de Jurnalism. Are o prezen\u0163\u0103 ap\u0103sat\u0103 \u00een via\u0163a cultural\u0103 a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lans\u0103ri de carte, articole \u00een presa local\u0103. Este redactor \u015fef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA \u015fi conduce Editura MIRADOR unde public\u0103 volume ale unor scriitori valoro\u015fi. Poeziile lui sunt traduse \u00een englez\u0103, francez\u0103, german\u0103, s\u00e2rb\u0103, sloven\u0103, arab\u0103, italian\u0103, spaniol\u0103, polonez\u0103, chinez\u0103 \u015fi maghiar\u0103. Ca poet, prime\u015fte premii din partea Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, Asocia\u0163iei Presei Literare \u015fi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.), Prim\u0103riei Arad, Principesei Margareta a Rom\u00e2niei,\u00a0 precum \u015fi a revistelor Convorbiri Literare<\/em> \u015fi Semne<\/em>.<\/p>\n

A publicat urm\u0103toarele volume proprii de poezie: st\u00e2lpi de sare<\/em>, Editura Mirador (1996); umbre<\/em>, editura Mirador\u00a0 (1999); priviri<\/em>, Editura Mirador (2003); d\u00e9j\u00e0 vu<\/em>, colec\u0163ia \u201ePoe\u0163ii urbei\u201d Editura Dacia (2005); d\u00e9j\u00e0 vu<\/em>, edi\u0163ie \u00een limba maghiar\u0103, Editura AB Art, Bratislava(2010); \u00eentre ceruri<\/em>, Editura Brumar (2009); respir\u0103 s\u0103 nu ui\u0163i<\/em>, Editura Tipo Moldova (2011); fuga din urm\u0103<\/em>, Editura Tracus Arte (2013), dup\u0103 perete<\/em>, Editura Mirador (2015), toate acestea<\/em>, edi\u0163ie \u00een limba chinez\u0103, Editura Casa Rom\u00e2no \u2013 Chinez\u0103, (2016), contraatacul de panic\u0103<\/em>, Editura Tracus Arte, 2020.<\/p>\n

CIPRIAN M\u0102CE\u0218ARU<\/strong> (n. 07.09.1976, C\u00e2mpina) este scriitor, fotograf \u0219i muzician. Printre c\u0103r\u021bile sale se num\u0103r\u0103 Despre ner\u0103bdarea de a fi r\u0103bd\u0103tor<\/em> (dialog epistolar cu Dan C. Mih\u0103ilescu), Editura Humanitas, 2014; Infrapaginal. Jurnal 2000-2018<\/em>, Editura Cartex, 2019; Trei sute de ceau\u0219e\u0219ti liliputani<\/em> (\u00eempreun\u0103 cu Vladimir Tism\u0103neanu \u0219i Mihail Co\u0219ule\u021bu), Editura Humanitas, 2016; Super! Sunt un g\u00e2ndac!<\/em>, Editura Humanitas Junior, 2015 \u0219i 2019, volum ap\u0103rut \u0219i \u00een limba maghiar\u0103, \u00een anul 2021, la editura budapestan\u0103 Sz\u00e9pirodalmi Figyel\u0151; SHOOT!<\/em> (album de fotografie), Casa de pariuri literare, 2022; Corpuri de \u00eentunecat<\/em>,\u00a0Casa de pariuri literare, 2020; \u0218i se f\u0103cu \u00eentuneric<\/em>, Editura Next Page, 2018… Este prezent \u00een numeroase antologii, dintre care amintim Cele mai frumoase poeme din 2010<\/em> \u0219i Cele mai frumoase poeme din 2011<\/em>, Editura Tracus Arte, 2011 \u0219i 2012; Blue Max Review<\/em> (Irlanda), Doghouse, 2013; Cartea copil\u0103riilor<\/em>, Editura Polirom, 2016; 1312 sirene. Proz\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din deceniul doi<\/em>, Editura Neuma, 2017; Tu \u00eenainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste<\/em>, Editura Paralela 45, 2018; Testament. 400 de ani de poezie rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Editura Aramis, 2019; Le blues roumain<\/em>, antologie de poezie realizat\u0103 de Radu Bata, \u00c9ditions Unicit\u00e9, 2022. Compozitoarea irlandez\u0103 Gr\u00e1inne Mulvey a compus pe versurile sale lucrarea Don\u2019t Walk<\/em>, prezentat\u0103 \u00een premier\u0103 la Dublin, pe 5 decembrie 2013, la centrul cultural The LAB. A scris libretul operei de camer\u0103 \u00cen trup<\/em> (muzica: Diana Rotaru), lucrare c\u00e2\u015ftig\u0103toare a Proiectului CAMERA al UCIMR (2017). \u00cen perioada 13 dec. 2022 \u2013 17 ian. 2023 a avut, la Institutul Liszt din Bucure\u0219ti, prima sa expozi\u021bie personal\u0103 de fotografie, \u201eTrasee interioare\u201d. A fost tobo\u0219ar \u00een forma\u021biile Toulouse Lautrec \u0219i Hotel Fetish.<\/p>\n

OANA C\u0102T\u0102LINA NINU<\/strong> (pseudonim al Oanei-C\u0103t\u0103lina Ninulescu) s-a n\u0103scut pe 2 mai 1985 \u015fi a absolvit Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u015fti (2008), urmat\u0103 de dou\u0103 masterate \u00een literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u0219i literatur\u0103 francez\u0103 (2010). A debutat cu volumul de poezie Mandala<\/em> (Editura Vinea, 2005; edi\u021bia a doua \u2013 carte \u0219i edi\u021bie sonor\u0103 \u2013 \u00een 2021 la Casa de pariuri literare). Al doilea volum de poezie, st\u0103rile intense<\/em>, a ap\u0103rut \u00een 2018 la Casa de pariuri literare. \u00cenainte de debutul editorial, a c\u00e2\u0219tigat Premiul I la Festivalul de Poezie \u201ePrometheus\u201c, organizat de Funda\u0163ia Anonimul \u0219i revista Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em> (2004).<\/p>\n

Volumul de debut, Mandala<\/em>, a ob\u021binut, pentru anul 2005: Premiul Na\u0163ional de Poezie Mihai Eminescu \u2013 OPERA PRIMA, Premiul Iustin Pan\u0163a pentru debut, Premiul de debut \u00een poezie al filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, Premiul de debut al Colocviilor Revistei Tomis<\/em>.<\/p>\n

Prezent\u0103 \u00een antologiile: Genera\u0163ia 2000<\/em> (Pontica, 2004), Nasturi \u00een lanul de porumb<\/em> (Brumar, 2008), Poate ne vedem<\/em> (Mirador, 2010), Veus Paralleles 9. Dels Carpats a la Serra d`Alcoi: Vuit poetes<\/em> (Institucio de les Lletres Catalanes, Barcelona, 2011), Deranj<\/em> (Nigredo, 2011), Un secol de poezie rom\u00e2n\u0103 scris\u0103 de femei<\/em>, volumul I (Cartier, 2019).<\/p>\n

Poeziile sale au fost traduse \u00een francez\u0103, englez\u0103, ceh\u0103, catalan\u0103. A participat la scrierea celui mai rapid roman din lume \u2013 Mo\u0219 Cr\u0103ciun & Co<\/em> (Editura Art, 2012).<\/p>\n

BOGDAN O. POPESCU<\/strong>\u00a0s-a n\u0103scut la 8 martie 1971, \u00een Bucure\u015fti. A absolvit, \u00een anul 1989, Liceul \u201eGheorghe Laz\u0103r\u201d \u0219i, \u00een 1996, Facultatea de Medicin\u0103 a Universit\u0103\u021bii de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie \u201eCarol Davila\u201d din Capital\u0103. A sus\u021binut dou\u0103 doctorate: primul referitor la moartea neuronal\u0103, la aceea\u0219i universitate, \u00een anul 2000, \u0219i al doilea cu o tez\u0103 despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, \u00een anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina \u0219i profesor universitar la Universitatea de Medicin\u0103 \u0219i Farmacie \u201eCarol Davila\u201d din Bucure\u0219ti. \u00cen anul 2007 a ob\u021binut premiul \u201eVictor Babe\u0219\u201d al Academiei Rom\u00e2ne pentru cercet\u0103ri \u00een domeniul neuro\u0219tiin\u021belor. A debutat \u00een presa literar\u0103 \u00een 1987, \u00een Suplimentul Literar-Artistic al Sc\u00e2nteii Tineretului (SLAST) \u015fi a publicat dup\u0103 aceea \u00een numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate: La revedere, prin\u0163es\u0103<\/em>, Editura Vinea, 1995, carte distins\u0103 cu Marele premiu \u201eIon Vinea\u201d pentru debut literar, Marf\u0103<\/em> (antologie colectiv\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Ghergu\u0163 \u015fi Dan Ple\u015fa), Editura Salut, 1996, Poemul de gard\u0103<\/em>, Editura Celsius, 1999, Pisica neagr\u0103, pisica moart\u0103<\/em> (\u00eempreun\u0103 cu Traian T. Co\u015fovei), Editura Crater, 2001, Leul de dup\u0103 extravagan\u0163e<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2002, Ma\u015fin\u0103ria de uitare<\/em>, Editura Na\u0163ional, 2004, Poeme \u00een loc de tutun<\/em>, Editura Brumar, 2007, Aerobiciclete<\/em>, Editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011), Cartea dragostei<\/em>, Editura Humanitas, 2014, Cartea R\u0103zboiului<\/em>, Editura Vellant, 2022. \u00cen anul 2011 a publicat volumul de proz\u0103 scurt\u0103 Via\u021b\u0103 de aruncat<\/em> la Editura Polirom.\u00a0\u00a0A fost tradus \u00een suedez\u0103, particip\u00e2nd la antologia de poezie Om jag inte f\u00e5r tala med n\u00e5gon nu<\/em>, Editura Tranan, 2011 \u0219i la antologia de proz\u0103 scurt\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 Skr\u00e4pliv<\/em>, Editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia din 2002.<\/p>\n

ALINA PURCARU<\/strong>\u00a0(n. 1982) este scriitoare \u0219i publicist\u0103. A absolvit Facultatea de Limbi \u015fi Literaturi Str\u0103ine din cadrul Universit\u0103\u0163ii Bu\u00adcure\u015fti, are un masterat \u00een Teorie literar\u0103 \u0219i Literatur\u0103 comparat\u0103, ob\u021binut la aceea\u0219i Universitate, a lucrat \u00een presa cotidian\u0103 \u015fi a publicat constant cronici de carte \u015fi articole \u00een reviste culturale prestigioase.<\/p>\n

A debutat cu volumul de poeme rezisten\u021b\u0103<\/em> (Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2016), urmat de al doilea volum de versuri, Indigo<\/em> (Editura Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2018), este coautoare a romanu\u00adlui colectiv Rubik<\/em> (Editura Polirom, 2008), traduc\u0103toare din limba englez\u0103 \u015fi coordonatoare a mai multor volume colective: Pove\u015fti cu scriitoare \u015fi copii<\/em> (Editura Polirom, 2014), 10.000 de semne\/Otros 10.000 caracteros<\/em> (antologie bilingv\u0103 de proz\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, \u00een edi\u021bie rom\u00e2no-spaniol\u0103, ap\u0103rut\u0103 la Editura ICR \u00een 2017) \u0219i Un secol de poezie rom\u00e2n\u0103 scris\u0103 de femei<\/em> (volumele I, II \u0219i III, \u00eempre\u00adun\u0103 cu Paula Erizanu, Editura Cartier, 2019, 2020, respectiv 2021). A scris \u0219i dou\u0103 c\u0103r\u0163i pentru copii, Catrina \u0219i marele Domn Somn<\/em> \u015fi Un unicorn \u00een muzeul de oase<\/em> (ambele cu ilustra\u021bii de Mihaela Paraschivu, publicate la Editura Cartier, 2017, respectiv 2019).<\/p>\n

Este prezent\u0103 cu poeme \u0219i eseuri critice \u00een reviste literare \u0219i \u00een mai multe volume colective, \u00eentre care: Tu, \u00eenainte de toate. O an\u00adtologie a poeziei contemporane de dragoste<\/em>, coordonat\u0103 de Cosmin Per\u021ba (Editura Paralela 45, 2018), Ea. Perspective feministe asupra societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti<\/em> (volum coordonat de Oana Zamfirache, Editu\u00adra Curtea Veche Publishing, 2019), Arta revendic\u0103rii. Antologie de poezie feminist\u0103 <\/em>(volum coordonat de Medeea Iancu, FrACTalia \u0219i LitFem, 2020), Genera\u021bia de aur<\/em> (volum coordonat de Vasile Leac \u0219i Cristina Ispas, FrACTalia, 2020), Izolare<\/em> (volum coordonat de Ale\u00adxandra Rusu, Nemira, 2020), Perturb\u0103ri \u00een desf\u0103\u0219urare. O antologie a prezentului<\/em> (volum coordonat de Vasile Leac, FraACTalia, 2021) \u0219i\u00a0Tot mai mult\u0103 splendoare<\/em><\/a>\u00a0(Cartier, 2022) .<\/p>\n

O selec\u021bie din poemele ei traduse \u00een suedez\u0103 au ap\u0103rut \u00een revista Lirykv\u00e4nen<\/em>. Grupaje traduse \u00een limba maghiar\u0103 au ap\u0103rut \u0219i \u00een dou\u0103 publica\u021bii din Ungaria: \u00dajNautilus<\/em> \u0219i Prae<\/em>. A participat la festivaluri \u0219i t\u00e2rguri de carte na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale. Este membr\u0103 PEN \u015fi, \u00een prezent, face parte din redac\u0163ia revistei Observator cultural<\/em>, unde public\u0103 \u00een mod sus\u021binut articole de critic\u0103 literar\u0103 \u0219i interviuri cu scri\u00aditori rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini.<\/p>\n

Alina Purcaru a primit, pe 15 ianuarie 2023, Premiul Cartea de poezie a anului 2022, \u00een cadrul Galei Tinerilor Scriitori \/ Cartea de poezie a anului 2022, pentru volumul de poezii Tot mai mult\u0103 splendoare<\/em>, ap\u0103rut la Editura Cartier.<\/strong><\/p>\n

ADRIAN SUCIU<\/strong> \u2013 At\u00e2t de mirat c\u0103 are o biografie \u00eenc\u00e2t a uitat-o. A scris prea multe lucruri pentru cineva care viseaz\u0103 s\u0103 scrie t\u0103cerea. Dac\u0103 n-ar fi publicat c\u0103r\u021bi \u0219i n-ar fi primit diplome, un p\u00e2lc de arbori ar mai fi tr\u0103it \u0219i \u00een ziua de azi. Membru al Asocia\u021biei Colec\u021bionarilor de Cenu\u0219\u0103 \u0219i al Uniunii Compozitorilor de Muzic\u0103 pentru Surzi. \u00cendr\u0103gostit f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103 de Poezie, pe care nu a atins-o vreodat\u0103 \u0219i nu a \u00een\u0219elat-o, nici cu femeile, nici cu vinul.<\/p>\n

IOANA IUNA \u0218ERBAN<\/strong> (n. 1990) este curator la MARe\/Muzeul de Art\u0103 Recent\u0103, poet\u0103 \u0219i doctorand la CESI\/Centrul de Excelen\u021b\u0103 \u00een Studiul Imaginii, unde scrie o lucrare despre nou \u00een teorii \u0219i practici ale artei contemporane. A curatoriat expozi\u021bia Fete de vis: Idealul feminin \u00een arta rom\u00e2neasc\u0103<\/em>. A participat cu texte critice \u00een cataloagele Mamuca<\/em>, Diversitate Stilistic\u0103<\/em>, Rai din Iad<\/em>, Fete de vis: Idealul feminin \u00een arta rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, GPS<\/em>, \u0218tefan Ungureanu. Mapping Narratives, Time and Space<\/em>, Marginali, izola\u021bi \u0219i exclu\u0219i \u00een arta rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, Din senin!, Arta \u0219i Ora\u0219ul 1974-2021<\/em>. A tradus cataloagele\/volumele Mamuca: Mai Mult ca Abstractul<\/em>, Florin Mitroi. Zile<\/em>, Diversitate Stilistic\u0103 cu r\u0103spundere limitat\u0103<\/em>, Tricolor<\/em>, GPS. Geometrii Post-Sistem \u00een Arta Rom\u00e2neasc\u0103 de Acum<\/em>, Din senin!<\/em>, CSA. Clubul Sportiv al Artelor<\/em>, Arta \u0219i Ora\u0219ul 1974-2021<\/em>. Volumul de debut \u00een poezie este Zero-Unu<\/em>, ap\u0103rut \u00een 2014 la Editura Brumar, volum ce a primit \u00een 2015 o nominalizare la premiul Mihai Eminescu, Opera prima. \u00cen 2021, la Editura Vellant, i-a ap\u0103rut al doilea volum de poezie \u2013 Un viitor care se potrive\u0219te trecutului<\/em> \u2013 volum \u00eenso\u021bit de reproduceri dup\u0103 lucr\u0103ri de Anca Mure\u0219an. \u00cen 2022, la Gala Tinerilor Scriitori, volumul a primit o nominalizare pentru T\u00e2n\u0103rul Poet al Anului.<\/p>\n

ROBERT \u015eERBAN<\/strong> (n. 4 octombrie 1970), scriitor \u0219i jurnalist. Pre\u0219edintele Festivalului Interna\u021bional de Literatur\u0103 de la Timi\u0219oara, redactor al revistei Orizont<\/em>, realizatorul emisiunii\u00a0 \u201ePiper pe limb\u0103\u201d (TVR Timi\u0219oara \u0219i TVR 3).<\/p>\n

C\u0103r\u021bi publicate: Fire\u015fte c\u0103 exagerez<\/em> (Ed. Excelsior, poezie, 1994, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia), Odyssex<\/em> (Ed. Marineasa, poezie, 1996), Piper pe limb\u0103<\/em> (Brumar, interviuri, 1999, Premiul filialei din Timi\u015foara a USR), Timi\u015foara \u00een trei prieteni<\/em> (Brumar, coautor, poezie, 2003, Premiul revistei Poesis<\/em>), A cincea roat\u0103<\/em> (Humanitas, interviuri, 2004, Premiul filialei din Timi\u015foara a USR), Barzaconii \/ Anus dazumal<\/em> (Hartmann, proz\u0103, 2005), Cinema la mine-acas\u0103 <\/em>(Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural<\/em>, Premiul Filialei Timi\u015foara a USR; edi\u0163ia a II-a, Editura Tracus Arte, 2019), Ath\u00e9n\u00e9e\u00a0 Palace Hotel<\/em> (Brumar, teatru, coautor, 2007), Ochiul cu strea\u015fin\u0103<\/em> (Tritonic, publicistic\u0103, 2007), O c\u0103ru\u0163\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu nimic\/ Ein karren beladen mit nichts<\/em> (Brumar, poezie, coautor, 2008), Moartea parafin\u0103<\/em> (Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, poezie, 2010, Premiul revistei Luceaf\u0103rul de diminea\u0163\u0103<\/em>, Premiul Filialei Timi\u015foara a USR), Nara\u0163iunea de a fi. Robert \u015eerban \u00een dialog cu \u015eerban Foar\u0163\u0103 <\/em>(Humanitas, 2013), Gura p\u0103c\u0103tosului. Dialog cu Valeriu Armeanu<\/em> (Brumar, 2014), Timi\u0219oara. [20]<\/em>\u00a0Arti\u0219ti ai Genera\u021biei<\/em>\u00a0\u201980<\/em>\u00a0(Funda\u021bia Interart Triade, critic\u0103 de art\u0103, 2015), Pu\u021bin sub linie<\/em> (Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, poezie, 2015, Premiul pentru poezie al Radio Rom\u00e2nia Cultural, Premiul revistei Ateneu<\/em>, Premiul Filialei Timi\u0219oara a USR), Livius Cioc\u00e2rlie. Uneori \u00eemi vine s\u0103 r\u00e2d. Dialoguri de Robert \u0218erban<\/em> (Brumar, 2015), La Tolce Vita. Robert \u0218erban \u00een dialog cu Marcel Tolcea<\/em>, (editura Universit\u0103\u0163ii de Vest, 2016), Vorbesc \u00een g\u00e2nd, cu voce tare. Dialog de un cristian <\/em>(Casa de Pariuri Literare, 2016), Ascuns \u00een transpren\u021b\u0103 <\/em>(Polirom, poezie, \u00eempreun\u0103 cu Pavel Vere\u0219 \u2013 digital art, 2017), Prozator din sil\u0103. Viorel Marineasa \u00een dialog cu Robert \u0218erban<\/em> (Casa de Pariuri Literare, 2017), Tata, eu glumesc serios!<\/em> \u2013 Tudor \u0218erban la vorb\u0103 cu Robert \u0218erban (Polirom, 2018), Cele patru aripi ale bunicii<\/em> (Cartier, 2018), Tehnici de camuflaj<\/em> (Tracus Arte, poezie, 2018, Premiul publica\u0163iei agen\u0163iadecarte.ro), Urmele c\u0103l\u0103toare ale sculptorului. Doru Covrig \u00een dialog cu Robert \u0218erban<\/em> (Brumar, 2020), Electrochimie & pictur\u0103. Robert \u0218erban \u00een dialog cu Ciprian Radovan <\/em>(Brumar, 2021), Poemul curcubeu. Un experiment <\/em>(Casa de Pariuri Literare, 2021), Oameni \u00een trening<\/em> (Polirom, proz\u0103, 2021, Premiul Filialei Timi\u0219oara a USR), Numai copil\u0103ria e glorioas\u0103. Robert \u0218erban \u00een dialog cu Dorin Tudoran<\/em> (TREI, 2022), ce r\u0103m\u00e2ne din via\u021b\u0103\/what\u2019s left of life<\/em> (Brumar, poezie, 2022), \u00cenvederatul <\/em>(Cartier, poezie, 2022), Raidul poe\u021bilor. 72 de interviuri<\/em> (Junimea, 2023).<\/p>\n

C\u0103r\u021bi publicate \u00een str\u0103in\u0103tate: Heimkino, bei mir<\/em> (Pop Verlag, Germania, 2009), \u0411\u0438\u043e\u0441\u043a\u043e\u043f \u0443 \u043c\u043e\u0458\u043e\u0458 \u043a\u0443\u0452\u0438\/ Cinema la mine-acas\u0103<\/em> (Editura Meridijani, Serbia, 2010), Illatos kopors\u00f3 <\/em>(Editura L’Harmattan, Ungaria, 2012), Feintod <\/em>(Pop Verlag, 2018), \u00a0Nah an der G\u00fcrtellinie <\/em>(Pop Verlag, 2018), Ein pl\u00f6tzlich erl\u00f6ster Gl\u00fccksritter<\/em> (Pop Verlag, 2018), Azbest<\/em> (Editura Agora, Serbia, 2019). \u00cen 2015, a publicat, \u00een limba francez\u0103, La mort parafinne<\/em> (Vinea Editions, edi\u0163ia a II-a, 2019).<\/p>\n

Poeziile i-au ap\u0103rut \u00een antologii \u0219i reviste \u00een limbile german\u0103, s\u00e2rb\u0103, maghiar\u0103, polonez\u0103, ceh\u0103, englez\u0103, spaniol\u0103, francez\u0103, italian\u0103, olandez\u0103, macedonean\u0103, danez\u0103, norvegian\u0103, ebraic\u0103, suedez\u0103, arab\u0103, ucrainian\u0103, idi\u0219, portughez\u0103, turc\u0103 etc.<\/p>\n

PAVEL \u0218U\u0218AR\u0102\u00a0<\/strong>(n. 4 ianuarie 1953, com. B\u0103nia, jud. Cara\u015f-Severin) este critic \u015fi istoric de art\u0103, scriitor, expert \u00een art\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, muzeolog, galerist. A fost cercet\u0103tor la Institutul de Istoria Artei \u201eG. Oprescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne p\u00e2n\u0103 \u00een 2015. Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Istoria \u0219i Teoria Artei a Institutului de Arte Plastice ,,N. Grigorescu\u201d din Bucure\u015fti (student al lui Andrei Ple\u0219u). Membru al Uniunii Arti\u015ftilor Plastici \u015fi al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Exper\u021bilor \u0219i Evaluatorilor de Art\u0103 din Rom\u00e2nia. \u00cen perioada 1993-2010, a scris sapt\u0103m\u00e2nal \u00een\u00a0Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em>, preponderent despre arta rom\u00e2neasc\u0103, dar \u0219i despre subiecte de art\u0103 universal\u0103. \u00cen prezent, de\u021bine rubrica permanent\u0103 de art\u0103 \u00een revista\u00a0Acolada<\/em>. C\u0103r\u0163i publicate: literatur\u0103 \u2013\u00a0Regula jocului<\/em>\u00a0(poezie) (Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia),\u00a0Veto, Urmuz, Tetraktys, Opt pove\u015fti adev\u0103rate cu fiin\u0163e minunate<\/em>\u00a0(poezie pentru copii) (Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia),\u00a0Sissi<\/em>\u00a0(poem),\u00a0Amore more ore re<\/em>\u00a0(poeme),\u00a0Viziunile \u0218arpelui Alcazar<\/em>\u00a0(poeme),\u00a0Urbi & Orbi<\/em>\u00a0(poeme),\u00a0Sinuciderea se am\u00e2n\u0103<\/em>\u00a0(proz\u0103),\u00a0Carcase de cristal<\/em>\u00a0(cronici). C\u0103r\u021bi despre art\u0103:\u00a0Corneliu Baba<\/em>\u00a0(album monografic) (Ed. Parkstone, Londra \u2013 Paris; Premiul A.E.R.),\u00a0Br\u00e2ncu\u0219i, un sculptor de la R\u0103s\u0103rit<\/em>\u00a0(eseu monografic),\u00a0Lumea lui Aurel Jiquidi<\/em>\u00a0(studiu monografic). \u00cen textele literare este interesat, asemenea scriitorilor genera\u0163iei \u02bc80, de problema limbajului, de expresivitatea memoriei culturale, de privirea ironic\u0103 \u015fi autoironic\u0103 pe fundalul unei mari mobilit\u0103\u0163i tehnice, totul fiind plasat \u00eentr-o perspectiv\u0103 existen\u0163ial\u0103 grav\u0103, de multe ori disperat\u0103. Textele despre art\u0103, \u00een care analiza stilistico-formal\u0103 este subsumat\u0103 unui orizont teoretic mai larg, mizeaz\u0103, la r\u00e2ndul lor, pe expresivitatea literar\u0103 \u015fi pe calit\u0103\u0163ile intrinseci ale formul\u0103rii.<\/p>\n

GABRIELA TOMA<\/strong>\u00a0(n. 1981) a debutat cu volumul\u00a0C\u00e2ntecul geam\u0103nului\u00a0<\/em>(Editura Humanitas, 2009). Din 2006 a c\u0103l\u0103torit \u0219i a explorat numeroase culturi din Europa \u0219i din America Latin\u0103. Spa\u021biul cultural care a avut cel mai mare impact asupra sa a fost Mexicul, pe care l-a vizitat de trei ori \u0219i unde sper\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103. Aici, a realizat interviuri \u0219i a participat la ceremoniile prehispanice de cultur\u0103 nahua din Mexicul actual. Este pasionat\u0103 de educa\u021bia non-formal\u0103, dialog intercultural \u0219i storytelling. \u00cen prezent, coordoneaz\u0103\u00a0proiecte interculturale \u0219i de educa\u021bie muzeal\u0103 la MNLR,\u00a0printre care Festivalul cultural latino-american \u0219i\u00a0Atelierele Thomasinei. Lecturi publice: Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Noche Bohemia \u0219i Libr\u0103ria La Ruenca de Gandhi (Xalapa, Veracruz), Primer Encuentro International de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan (Tuxtepec, Mexic), Festivalul Interna\u021bional de Poezie Bucure\u0219ti; Festivalul Strada de C\u2019Arte; Maratonul de Poezie \u0219i Jazz; V.I.P. (Vin. Intimitate. Poezie) \u2013 Festivalul de Teatru Independent UNDERCLOUD. \u00cen 2022, a publicat volumul de poezie Crivacul<\/em>, Editura Tracus Arte. Lucreaz\u0103 la o carte pentru copii \u0219i la un volum de eseuri. I-au fost traduse poezii \u00een limba spaniol\u0103, \u00een francez\u0103 \u0219i \u00een macedonean\u0103.<\/p>\n

R\u0102ZVAN \u0162UPA<\/strong>\u00a0realizeaz\u0103 selec\u021biile @citE\u0219tioficia<\/a>l pentru Aleph News.
\n\u201epoetic. interfa\u021ba sonor\u0103<\/a>\u201d (Editura Cartier, 2022) este al patrulea volum de poezie pe care \u00eel semneaz\u0103.<\/p>\n

S-a n\u0103scut la Br\u0103ila, \u00een 1975. Primul s\u0103u volum publicat \u00een 2001, feti\u015f<\/em>, a fost distins cu Premiul na\u0163ional pentru debut \u00een poezie \u201eMihai Eminescu\u201c, la Boto\u015fani.<\/p>\n

\u00cen 2005 a publicat volumul corpuri rom\u00e2ne\u015fti<\/em> la Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103. Iar \u00een 2011 a lansat poetic. cerul din delft \u015fi alte corpuri rom\u00e2ne\u015fti<\/em> la Casa de Editur\u0103 Max Blecher.<\/p>\n

A fost rezident Ledig House (New York, SUA) \u00een octombrie 2013, cu un proiect legat de primele expozi\u021bii Br\u00e2ncu\u0219i peste ocean \u0219i de formul\u0103ri de\u00a0poetic\u0103 rela\u021bional\u0103<\/a>. \u00cen 2022 a lansat \u00eempreun\u0103 cu Ioana Miron volumul Poetic. Rela\u021bia grafic\u0103<\/em><\/a>,<\/em> la Casa de pariuri literare.<\/p>\n

Din 2006 p\u00e2n\u0103 \u00een 2008 a fost redactor \u015fef al revistei Cuv\u00e2ntul<\/em>. A participat la festivaluri, ateliere si lecturi de poezie \u00een Bucure\u015fti, Bra\u0219ov, Constan\u0163a, Timi\u015foara, Cluj Napoca, Sibiu, Buz\u0103u, Chi\u015fin\u0103u \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate (Berlin, Bratislava, Budapesta, New York, Paris, Praga, Roma, Rotterdam, Stockholm, Tel Aviv \u015fi Zagreb).<\/p>\n

A conceput 145 de \u00eent\u00e2lniri\u00a0Poeticile cotidianului<\/a>, iar din septembrie 2010 a lansat\u00a0Atelierelationale<\/strong><\/a>,<\/a>\u00a0un proiect de \u00eencurajare a interac\u0163iunii poetice pornind de la formularea unor principii de\u00a0poetic\u0103 rela\u0163ional\u0103<\/a>. Serile literare organizate \u00eentre 2005 \u015fi 2010 sunt documentate \u00een volumul Poeticile cotidianului de la seri de literatur\u0103 \u00een mi\u015fcare la Republica Poetica<\/em> (Casa de Pariuri Literare, 2015). Scrie pe poetic.ro \u015fi este membru Pen Club Romania.<\/p>\n

TUDOR VOICU<\/strong> (n. 29 aprilie 1988, Bucure\u0219ti) este editor coordonator Agen\u021biadecArte.ro, redactor InfoART \u0219i autor al volumului de poezii sticle goale fiare vechi<\/em> (Editura Tracus Arte, 2016). A publicat poezii, cronici de carte \u0219i teatru, interviuri \u0219i reportaje \u00een mai multe antologii, publica\u021bii online \u0219i tip\u0103rite. A sus\u021binut lecturi publice \u00een cadrul unor evenimente precum Festivalul Interna\u021bional de Poezie Bucure\u0219ti; Festivalul Na\u021biunilor Centenare de la Bucure\u0219ti \u2013 PoetArt 100; Festivalul Strada de C\u2019Arte; Maratonul de Poezie Online; Maratonul de Poezie \u0219i Jazz etc. I s-au tradus poezii \u00een limbile englez\u0103, francez\u0103 \u0219i arab\u0103. Este absolvent al Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti (Facultatea de Litere – Comunicare \u0219i Rela\u021bii Publice), membru Direc\u021bia 9, UZPR \u0219i operascris\u0103.ro.<\/p>\n

***<\/p>\n

DAN MIRCEA CIPARIU<\/strong>\u00a0(n\u0103scut la 7 septembrie 1972, Bucure\u0219ti), licen\u021biat al Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti, Facultatea de Jurnalism \u0219i \u0218tiin\u021bele Comunic\u0103rii, scriitor, jurnalist \u0219i manager de proiecte \u0219i programe culturale. A debutat \u00een presa literar\u0103 \u00een 1988 (SLAST), iar editorial, \u00een 1999, cu volumul\u00a0Hai s\u0103 ne-nt\u00e2lnim pe site s\u00e2mb\u0103t\u0103 seara\u00a0<\/em>(Editura Libra). \u00cen 2007, volumul s\u0103u de poeme\u00a0Tsunami<\/em>\u00a0(Editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asocia\u021biei Scriitorilor din Bucure\u0219ti. \u00cen 2008, a ini\u021biat \u0219i coordonat proiectul Scriitori pe Calea Regal\u0103,<\/em> iar din 2009 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, proiectul \u201eMaratonul de poezie \u0219i jazz\u201d. \u00centre, 2011 \u0219i 2023, de Ziua Culturii Na\u021bionale, a ini\u021biat \u0219i coordonat proiectul \u201eGala Tinerilor Scriitori\/ Cartea de poezie a anului\u201d. Este fondatorul \u0219i pre\u0219edintele asocia\u021biei Euro CulturArt, ce de\u021bine o galerie dedicat\u0103 tinerilor arti\u0219ti vizuali din Europa \u2013 \u201eAtelier 030202\u201d, coordonat\u0103 de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agen\u021biadecarte.ro<\/a>, spa\u021biu virtual \u00een care sunt prezentate la zi evenimentele de carte \u0219i art\u0103. Este pre\u0219edintele Opera Scris\u0103.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul s\u0103u\u00a0singur\u0103tatea vine pe facebook<\/em>, publicat \u00een anul 2012 la Editura Tracus Arte din Bucure\u0219ti, este considerat de editorul Cosmin Per\u021ba \u201eunul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 \u0219i nu numai\u201d. \u00cen 2020, a primit titlul de doctor \u00een filologie pentru lucrarea \u201eTipare ale imaginii poetice\u201d, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la \u0218coala Doctoral\u0103 a Facult\u0103\u021bii de Litere, Universitatea din Bucure\u0219ti. A predat cursuri de scriere creativ\u0103 la Universit\u0103\u021bile din Belgrad \u0219i Novi Sad, la Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti \u0219i \u00een programele Centrului Cultural Arad, Asocia\u021biei Publica\u021biilor Literare \u0219i Editurilor din Rom\u00e2nia (APLER) \u0219i ale asocia\u021biei Euro CulturArt. \u00cen 2022 public\u0103 volumul META VERS<\/em>, \u00eenso\u021bit de 7 desene de Mihai Zgondoiu, la editura Vellant. \u00cen 2023 public\u0103 Gloria Veselia \u0219i ursule\u021bul Cipi<\/em>, cu ilustra\u021bii de Raluca Neferu, la Editura Ars Libri.<\/p>\n

IOAN CRISTESCU\u00a0(n. 1965)\u00a0<\/strong>este directorul Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti, profesor univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucure\u015fti, specializat \u00een Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, pre\u0219edintele Asocia\u021biei Publica\u021biilor Literare \u0219i Editurilor din Rom\u00e2nia. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare \u0219i artistice de anvergur\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103: \u201eTeatru la Muzeu\u201d \u2013 produc\u0163ie de spectacole pe texte de Matei Vi\u015fniec \u2013 regia Mircea Marin;\u00a0Ioan Flora<\/em>\u00a0\u2013 regia Alexandru Dabija;\u00a0Drumul spre Momfa<\/em>, \u00een colaborare cu Teatrul Na\u0163ional din Cluj, regia Mihai M\u0103niu\u0163iu;\u00a0Negu\u0163\u0103torul de ochelari<\/em>, regia Dan Tudor; coordonator al \u201eSerilor de poezie \u015fi muzic\u0103 ale MNLR\u201d \u2013 lecturi publice ale poe\u0163ilor contemporani \u00eenso\u0163ite de muzic\u0103 \u2013 60 de edi\u0163ii; director al Festivalului anual de jazz \u201eJazzy Spring\u201d, Bucure\u015fti \u2013 3 edi\u0163ii \u2013, \u00eempreun\u0103 cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului \u201e10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea \u00een Rom\u00e2nia\u201d \u2013 expozi\u0163ie vernisat\u0103 \u00een 15 ora\u015fe din Rom\u00e2nia; realizatorul proiectului \u201eComedia rom\u00e2neasc\u0103\u201d \u2013 momente \u015fi schi\u0163e: realizator de expozi\u0163ii de anvergur\u0103 na\u0163ional\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 \u201ePaul Celan \u2013 dimensiunea rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eMarin Sorescu, \u015ecoala ardelean\u0103 \u2013 iluminismul rom\u00e2nesc\u201d etc. Coproduc\u0103tor al Maratonului de Poezie \u015fi Jazz; ini\u021biatorul Festivalului Interna\u021bional de Poezie Bucure\u0219ti; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul\u00a0Dramaturgia lui Radu Stanca<\/em>, Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asocia\u0163iei Scriitorilor din Bucure\u015fti. \u00cen preg\u0103tire:\u00a0Resurec\u0163ia oratoriei \u015fi antiteatrul<\/em>.<\/p>\n

MARIA R\u0102DUCANU<\/strong> s-a n\u0103scut pe 3 noiembrie 1967, la Hu\u0219i, jude\u021bul Vaslui. Se consider\u0103 o \u201esimpl\u0103\u201d c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 sau, \u015fi mai bine, o bocitoare de rit bizantin<\/em>.
\nPrezen\u021b\u0103 constant\u0103 pe scenele\u00a0 de jazz (\u0219i nu numai), din Rom\u00e2nia \u0219i din str\u0103in\u0103tate (Fran\u0163a, Germania, Marea Britanie, Italia, Belgia, Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Suedia, SUA, Nigeria, Gabon, Israel, Algeria etc.), Maria R\u0103ducanu este o artist\u0103 greu de categorisit stilistic. De un clasic nonconformism, ea \u00ee\u015fi provoac\u0103 publicul, cu fiecare nou\u0103 apari\u0163ie, la sinceritate, deschidere, decli\u015feizare. Maria R\u0103ducanu nu c\u00e2nt\u0103 pentru snobi, de\u015fi muzica ei este una de rafinament. C\u0103 se afl\u0103 st\u00e2nd turce\u015fte pe o str\u0103du\u0163\u0103 din Paris sau pe scena unei Filarmonici, c\u00e2ntul ei st\u0103 sub semnul aceluia\u015fi crez \u201edostoievskian\u201d, conform c\u0103ruia Frumosul va m\u00e2ntui Lumea.<\/p>\n

A colaborat cu majoritatea muzicienilor de jazz din Rom\u00e2nia (Johnny R\u0103ducanu, Mircea Tiberian, Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu, Pedro Negrescu, Mihai Iordache, Sorin Terinte, AlbertTajti etc) \u015fi cu personalit\u0103\u0163i ale jazzului occidental (\u00eentre care germanii Jan Roder, Michael Griener, Siegfried Kessler \u015fi Niko Meinhold, americanii Marc Ribot \u015fi Chris Dahlgren,\u00a0 suedezul Krister Jonsson).<\/p>\n

\u00cen 2009, Marreterraniu Production din Corsica \u015fi MEZZO VOCE au produs pentru Televiziunea Franceza dvd-ul MARIA RADUCANU QUARTET, con\u021bin\u00e2nd 53 de minute de muzic\u0103 live. Protagoni\u015ftii acestui eveniment au fost, \u00een afar\u0103 de artist\u0103, Krister Jonsson (ghitara), Derek Shirley (contrabas) \u0219i Michael Griener (percu\u021bie).<\/p>\n

\u00cen aprilie 2010, la invita\u0163ia celebrului muzician american de avantgard\u0103 JOHN ZORN, \u00eenregistreaz\u0103 la New York, pentru\u00a0 prestigiosul label TZADIK, un album ce va fi lansat \u00een octombrie acela\u015fi an. Partener, pe albumul respectiv, \u00eei este ghitaristul de jazz MARC RIBOT (c\u00e2\u0219tig\u0103tor a numeroase premii Grammy, printre altele).<\/p>\n

\u201ePosed\u00e2nd una dintre cele mai distincte voci din lume, Maria R\u0103ducanu \u00eentrep\u0103trunde doina rom\u00e2neasc\u0103 cu fado, Rembetiko, blues \u0219i improviza\u021bii, cre\u00e2nd o muzic\u0103 pur\u0103, profund emo\u021bionant\u0103 \u0219i care-\u021bi merge direct la inim\u0103.\u201d \u2013 a declarat John Zorn – Tzadik.<\/p>\n

\u00cen 2020, public\u0103 albumul \u201eSpitalul Amorului\u201d – Maria R\u0103ducanu Quartet (Niko Meinhold\/ pian, Chris Dahlgren\/ contrabas, Michael Griener\/ percu\u021bie).<\/p>\n

NADIA TROHIN<\/strong> este o artist\u0103 cu personalitate bine conturat\u0103 \u00een peisajul jazzului autohton. Originar\u0103 din Chi\u015fin\u0103u, unde a absolvit Colegiul Na\u0163ional de Muzic\u0103 \u015etefan Neaga<\/em>, \u00eentre 2000\u20132004 a fost solista grupului Millenium<\/em> cu care a lansat albumele: Fata sihastr\u0103<\/em> \u015fi Cre\u015ftini, Cr\u0103ciunul a sosit<\/em>. \u015ei-a definitivat studiile de licen\u0163\u0103, masterat \u015fi doctorat la Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti. \u00cen 2010 a fost premiat\u0103 \u00een cadrul Festivalului de Jazz de la Tg. Mure\u015f \u015fi \u00een acela\u015fi an a \u00eenceput colaborarea cu pianistul Mircea Tiberian al\u0103turi de care a \u00eenregistrat CD-ul La margine de Bucure\u015fti<\/em>, ap\u0103rut \u00een 2011, la casa de discuri Soft Records<\/em>, iar mai t\u00e2rziu Aleea Cosmonau\u0163ilor<\/em> (2019). A colaborat cu muzicieni de marc\u0103 ai scenei jazzistice, \u00eentre care: John Betsch, Chris Dahlgren, Maurice de Martin, Mike Roelofs, Jerzy Ma\u0142ek, Martin Gjakonovski, Nicolas Simion \u015f.a.\u00a0 \u00cen paralel cu activitatea concertistic\u0103, interpreta se implic\u0103 activ \u015fi \u00een domeniul educa\u0163ional, fiind lector universitar \u00een cadrul departamentului de jazz al Universit\u0103\u0163ii Na\u0163ionale de Muzic\u0103 din Bucure\u015fti.<\/p>\n

MIKE GODOROJA<\/strong>\u00a0s-a n\u0103scut \u00een Bucure\u0219ti, \u00een data de 5 ianuarie 1965, \u00een aceea\u0219i zi cu Florian Lungu, dar la o distan\u021b\u0103 de 22 de ani. A absolvit Institutul Politehnic din Bucure\u0219ti \u0219i a f\u0103cut Studii\u00a0 de istoria jazzului la\u00a0 Clasa Mihai Berindei \u00eentre 1986-1989, la CIRNEA \u00een Paris – Studii de Televiziune \u00een 1994, Studii particulare de canto \u0219i chitar\u0103 \u00een 2000 \u0219i un stagiu de specializare produc\u021bie muzical\u0103 la\u00a0 Casa de discuri CESOUL MUSIC \u2013 USA, \u00een 2002. Sunt 30 de ani de c\u00e2nd Mike Godoroja face muzic\u0103, ajut\u0103 pe al\u021bii sa fac\u0103 muzic\u0103, sprijin\u0103 muzica de calitate din Rom\u00e2nia. A \u00eenregistrat cu Blue Spirit 7 albume, a compus pentru Iris, Felicia Filip si Blue Spirit, a fost produc\u0103torul muzical al \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor care i-au adus \u00een Rom\u00e2nia pe Ray Charles, James Brown, Chick Corea, Zucherro, Big Mountain, Jimmy Smith, Steve Howe, Steve Hackett, David Palmer. A realizat, timp de peste 25 de ani, emisiuni de rock \u0219i jazz la radio \u0219i televiziune despre arti\u0219tii Rom\u00e2niei \u0219i marile legende ale lumii.<\/p>\n

Muzica sa de acum, rock-blues cu elemente de folk \u0219i psihedelic, note progresive \u0219i electro- synth, relev\u0103 noua direc\u021bie a spectacolelor lui ce ar putea fi definite ca art rock, mereu c\u0103ut\u00e2nd ceva care s\u0103 surprind\u0103 publicul. Mike Godoroja \u00eempreun\u0103 cu echipajul s\u0103u artistic Blue Spirit \u2013<\/p>\n

Mike Godoroja – vocal, percu\u021bie, Vali V\u0103tuiu – tobe, Alex Gavril -ghitare, \u0218tefan Bocioc-claviaturi, Romeo Bejan -bas \u2013 particip\u0103 din nou cu for\u021be artistice proaspete la o nou\u0103 edi\u021bie a Maratonului de Poezie \u0219i Jazz, relev\u00e2nd publicului frumuse\u021bea \u0219i simplitatea blues-ului arhaic, de la origini, \u00eentr-o not\u0103 stilistic\u0103 actual\u0103 printr-un extras din noul lor spectacol BLUES OF THE FUTURE PAST.<\/p>\n

MIRCEA TIBERIAN<\/strong>\u00a0(n. 1955, Cluj) este unul dintre cei mai cunoscu\u021bi \u0219i aprecia\u021bi interpre\u021bi de jazz rom\u00e2ni. \u0218i-a petrecut copil\u0103ria \u0219i adolescen\u021ba la Sibiu, ora\u0219 de care se leag\u0103 debutul s\u0103u muzical, \u00een cadrul Festivalului Interna\u021bional de Jazz din 1974. De-a lungul anilor a urcat pe scen\u0103 al\u0103turi de muzicieni precum Larry Coryell, Tomasz Sta\u0144ko, Herb Robertson, John Betsch, Lisle Ellis, Maurice de Martin, Chris Dahlgren, Horst Nonnenmacher, Adam Piero\u0144czyk, Theo J\u00f8rgensen, Nicolas Simion \u0219i al\u0103turi de arti\u0219ti rom\u00e2ni de jazz extraordinari, precum Johnny R\u0103ducanu, Anca Parghel, Dan M\u00e2ndril\u0103. \u00cen calitate de pianist \u0219i compozitor a lucrat \u00een diverse\u00a0set-up<\/em>-uri de jazz, improviza\u021bie \u0219i\u00a0New-Music<\/em>.<\/p>\n

Printre distinc\u021biile pe care le-a primit se num\u0103r\u0103 Premiul Uniunii Compozitorilor \u0219i Muzicologilor din Rom\u00e2nia (1990, 1996, 2000, 2003), Premiul \u201eMuzicianul Rom\u00e2n al Anului\u201d (2003, 2007, 2008), precum \u0219i Bursa Enescu \u2013 Br\u00e2ncu\u0219i, oferit\u0103 de Institutul Cultural Rom\u00e2n (2006).<\/p>\n

S-a implicat \u00een proiecte interculturale precum\u00a0Liniada<\/em>\u00a0(2000),\u00a0Agnus Dei<\/em>\u00a0(2001),\u00a0Les annes folles de Bucharest<\/em>\u00a0(2004),\u00a0Jazz and Cinema<\/em>\u00a0(2005 \u2013 prezent),\u00a0Dark<\/em>\u00a0(2006),\u00a0Eurotique<\/em>\u00a0(2006),\u00a0Jazzy Tarot<\/em>\u00a0\u2013\u00a0musical<\/em>\u00a0sus\u021binut \u00een cadrul Teatrului Metropolis Bucure\u0219ti (2007-2008). Munca sa din ultimele dou\u0103 decenii este documentat\u0103 \u00een 19 albume, printre care:\u00a0Magic Bird<\/em>,\u00a0Never Ending Story<\/em>,\u00a0Working Underground<\/em>,\u00a0Alone in Heaven<\/em>,\u00a0Hotel of Three Beginnings<\/em>,\u00a0Back To My Angel<\/em>,\u00a0Eleven<\/em>,\u00a0Via\u021ba lumii<\/em>,\u00a0Trei lumini<\/em>,\u00a0Palindrome<\/em>.<\/p>\n

Este doctor \u00een Muzic\u0103 \u0219i pred\u0103 la Universitatea Na\u021bional\u0103 de Muzic\u0103 din Bucure\u0219ti, unde coordoneaz\u0103 Departamentul de Jazz, pe care l-a \u0219i \u00eenfiin\u021bat \u00een anul 1991. Din 2004 este profesor \u00een cadrul Academiei ICon Arts.<\/p>\n

Printre distinc\u021biile pe care le-a primit se num\u0103r\u0103 Premiul Uniunii Compozitorilor \u0219i Muzicologilor din Rom\u00e2nia (1990, 1996, 2000, 2003), Premiul \u201eMuzicianul Rom\u00e2n al Anului\u201d (2003, 2007, 2008), precum \u0219i Bursa Enescu \u2013 Br\u00e2ncu\u0219i, oferit\u0103 de Institutul Cultural Rom\u00e2n (2006).<\/p>\n

ANAMARIA SP\u0102TARU\u00a0<\/strong>este \u00een colectivul Radio Rom\u00e2nia din anul 2000. A ob\u021binut licen\u021ba \u00een jurnalism la Universitatea \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu \u0219i are un master \u00een antropologie cultural\u0103 \u0219i dezvoltare comunitar\u0103 la Facultatea de Sociologie din cadrul Universit\u0103\u021bii Bucure\u0219ti. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio Rom\u00e2nia Actualita\u021bi, Radio Rom\u00e2nia Interna\u021bional, Radio Rom\u00e2nia Tineret \u0219i de mai mul\u021bi ani face parte din echipa postului Radio Rom\u00e2nia Cultural \u00een calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 sunt \u201eN\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia\u201d, \u201eAscult\u0103 Vocile de Azi\u201d, \u201ePoezie Rom\u00e2neasc\u0103\u201d, GPS Cultural, Ora\u015ful vorbe\u015fte etc. \u00cen anul 2018 a coordonat campania \u201eCentenarul meu\u201d, \u00een anul 2019 campania\u00a0\u201e30 de ani de Libertate\u201d, \u00een 2020 campania #acas\u0103.\u00a0A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee na\u0163ionale de muzic\u0103 clasic\u0103 precum Pianul c\u0103l\u0103tor, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaboreaz\u0103 cu echipa Gaudeamus pentru promovarea t\u00e2rgului \u0219i organizarea unor evenimente \u00een cadrul acestuia. A publicat interviuri \u00een: Revista Cultura, Revista Euphonia,\u00a0 Rom\u00e2nia Liber\u0103, Adev\u0103rul, agentiadecarte.ro<\/p>\n

Este produc\u0103tor al\u00a0 evenimentelor culturale \u201eGala Tinerilor Scriitori\u201e \u015fi \u201eMaratonul de poezie si jazz\u201d \u00eenc\u0103 de la primele edi\u0163ii.<\/p>\n

MIHAI ZGONDOIU\u00a0<\/strong> (n. 1982) este artist, curator \u0219i galerist independent cu studii doctorale \u00een domeniul artelor vizuale. \u00centre anii 2014-2021 pred\u0103 la Universitatea Na\u021bional\u0103 de Arte din Bucure\u0219ti, iar din 2018 la Facultatea de Arte \u0219i Design din Timi\u0219oara. De asemenea, Mihai a fost ini\u0163iator \u015fi coordonator al galeriei Atelier 030202 din Bucure\u0219ti (2009 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Art\u0103 din Timi\u0219oara (2012 \u2013 2014) \u0219i Co-Curator al proiectului \u201eAtelier \u00een tranzi\u021bie\u201d (2009-2013). A c\u00e2\u0219tigat Premiul Uniunii Arti\u0219tilor Plastici din Rom\u00e2nia pentru \u201eArt\u0103 \u00een spa\u021biul public\u201d (2017), \u0219i Premiul JCE Contemporary Art Bienalle \u2013 selec\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 (2019). \u00cen 2018 a curatoriat expozi\u021bia \u201eUrban Steps\u201d la Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 Contemporan\u0103 \u2013 Bucure\u0219ti, iar \u00een 2019 expozi\u021biile \u201eYoung Blood\u201d din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- Bucure\u0219ti \u0219i \u201eElectrecord \u2013 Romania in vinyl covers\u201d din cadrul Festivalului de Art\u0103 Europalia \u2013 Bruxelles.<\/p>\n

\u00cen practica sa artistic\u0103, oscileaz\u0103 cu lejeritate \u00eentr-o arie larg\u0103 de genuri \u0219i tehnici vizuale, de la desen, colaj \u0219i print experimental, la video-instala\u021bii, ac\u021biuni-performance \u0219i interven\u021bii urbane. Proiectele sale evoc\u0103 un spirit critic (\u0219i autocritic dup\u0103 caz) fa\u021b\u0103 de cli\u0219eele de g\u00e2ndire din societatea actual\u0103, parodiind falsele valori \u0219i icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagand\u0103 fake news.<\/p>\n

Cele mai recente expozi\u021bii sunt: \u201eRe-Conception\u201d, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), \u201cThe Uslan International Woodcut Biennale\u201d, Uslan (2019), \u201cJCE Contemporary Art Bienalle\u201d, The Belfry \u2013 Montrouge (2019), \u201cFragments\u201d, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), \u201cHIT\u201d \u2013 Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4\u201d, Reziden\u021ba Scena9, Bucure\u0219ti (2020), Beyond other horizons, Palace of Culture \/ Art Museum, Iasi (2020), M.A.F.A.7(Media Art Festival Arad), Kinema Ikon, Art Museum \u2013 Arad (2020), Bucharest School, Art Safari Contemporary Art Pavilion, Bucharest (2020), Clubul sportiv al artelor, Muzeul de Art\u0103 Recent\u0103, Bucure\u0219ti (2021), Puls 20, Kunsthalle Bega, Timi\u0219oara (2021), Omul aproximativ 3.0, Kunsthalle Bega, Timi\u0219oara (2022).<\/p>\n

***<\/p>\n

Noaptea Muzeelor<\/strong> a fost ini\u021biat\u0103 \u00een 2004 de Ministerul Culturii \u0219i Comunic\u0103rii din Fran\u021ba. \u00cen prezent, Noaptea European\u0103 a Muzeelor este patronat\u0103 de Consiliul Europei, de UNESCO si de Consiliul Interna\u021bional al Muzeelor. Eveniment de succes european desf\u0103\u0219urat la nivel interna\u021bional, Noaptea European\u0103 a Muzeelor se afl\u0103 anul acesta la cea de-a XIX-a edi\u021bie, fiind s\u0103rb\u0103torit\u0103 \u00een toat\u0103 Europa s\u00e2mb\u0103t\u0103, 13 mai 2023.<\/p>\n