Invitat ast\u0103zi la \u201ePoezie \u0219i crea\u021bie\u201d este scenaristul \u0219i regizorul care a reu\u015fit s\u0103 readuc\u0103 povestea \u00een prim-plan \u015fi s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 vis\u0103m prin intermediul filmelor sale, Nae Caranfil.<\/p>\n
Nu a regizat niciodat\u0103 un film dup\u0103 scenariul altcuiva, dorindu-\u0219i s\u0103 poat\u0103 crea pe platou lucruri pe care s\u0103 le poat\u0103 st\u0103p\u00e2ni. Nae Caranfil s-a n\u0103scut \u00een 1960 la Bucure\u0219ti. Este absolvent al Institutului de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 \u201eI. L. Caragiale\u201d, sec\u021bia Regie Film, promo\u021bia 1984. Filmul s\u0103u de student, \u201eFrumos e \u00een septembrie la Vene\u021bia\u201d, a c\u00e2\u0219tigat c\u00e2teva premii importante. Dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani pleac\u0103 la Bruxelles pentru a urma Programul Scenari\u0219tilor Europeni din cadrul FEMI (Flemish European Media Institute) \u0219i lucreaz\u0103 la scenariul ce va deveni, \u00een 2007, filmul \u201eRestul e t\u0103cere\u201d. \u00centre 1989 \u0219i 1991 scrie scenarii pentru casa de produc\u021bie francez\u0103 Compagnie des Images. \u00cen 1992 realizeaz\u0103 primul s\u0103u lung-metraj, \u201eE pericoloso sporgersi\u201d. Continu\u0103 cu \u201eAsfalt Tango\u201d (1995), av\u00e2nd-o pe Charlotte Rampling cap de afi\u0219. Al treilea lung-metraj este coproduc\u021bia franco-italo-belgian\u0103 \u201eDolce far niente\u201d (1998) cu Giancarlo Giannini, Fran\u00e7ois Cluzet \u0219i Marguerita Buy. \u201eFilantropica\u201d (2002) a fost tot o colaborare rom\u00e2no-francez\u0103 \u0219i a ob\u021binut Premiul Publicului la Festivalul Interna\u021bional de Film de la Paris \u0219i numeroase alte premii la Wiesbaden, Mons, Wurtzburg, Bratislava, Newport Beach \u0219i Atena. Scenariul \u201eRestul e t\u0103cere\u201d a c\u00e2\u0219tigat, de-a lungul timpului, Marele Premiu pentru Scenariu la Festivalul Interna\u021bional de Film de la Paris 1995 si Premiul 2 \u00een Hartly & Merrill International Scriptwriting Competition, Hollywood 1999. Filmul a fost prezentat \u00een avanpremier\u0103 la Cluj \u00een cadrul TIFF (Festivalul Interna\u021bional de FilmTransilvania) \u00een 2007 \u0219i a \u00eenchis competi\u021bia oficial\u0103 la Locarno \u00een acela\u0219i an. A c\u00e2\u0219tigat nou\u0103 Premii GOPO, incluz\u00e2nd Premiul pentru Cel mai bun film al anului. A fost propunerea Rom\u00e2niei pentru Premiile Oscar 2009. \u00cen 2014 lanseaz\u0103 \u201eCloser to the Moon\u201d, cu Vera Farmiga, Mark Strong \u0219i Harry Lloyd. Filmul a deschis festivalul Making Waves de la Lincoln Center, New York, \u0219i a fost recompensat cu alte nou\u0103 Premii GOPO, inclusiv pentru Cel mai bun film al anului. \u201e6,9 pe scara Richter\u201d este cea mai recent\u0103 pelicul\u0103 la care a semnat, pe l\u00e2ng\u0103 scenariu \u0219i regie, muzica \u0219i versurile numerelor de \u201emusical\u201d din film. Prezentat \u00een deschidere la TIFF 2016, filmul a c\u00e2\u0219tigat \u0219i \u0219ase Premii GOPO. Nu trebuie uitat faptul c\u0103 tat\u0103l s\u0103u, Tudor Caranfil, a fost critic \u0219i istoric de film.<\/p>\n
\u201eEste de neconceput s\u0103 po\u021bi crea f\u0103r\u0103 s\u0103 ai capacitatea de a visa. Nu ai cum altfel. Nu ai cum s\u0103 derulezi o poezie, o pictur\u0103. Trebuie s-o visezi \u00eenainte s-o po\u021bi materializa \u00een orice fel de expresie artistic\u0103. Nu vorbesc de vise nocturne, evident. F\u0103r\u0103 imagina\u021bie po\u021bi s\u0103 ba\u021bi un cui \u00een perete, dar at\u00e2ta tot\u201d, spune Nae Caranfil.<\/p>\n
\u201eTr\u0103im \u00eentr-o epoc\u0103 \u00een care povestea se demonetizeaz\u0103, pentru c\u0103 oamenii nu mai au r\u0103bdare, sunt bombarda\u0163i de imagini. Exist\u0103 o agresiune senzorial\u0103, care \u00eenlocuie\u015fte structura, arhitectura. Din punct de vedere narativ, tr\u0103im \u00een corturi, ca s\u0103 zic a\u015fa. Nu mai construim nici castele, nici colibe. Tr\u0103im \u00een corturi. Noile genera\u0163ii de spectatori, fie c\u0103 ei sunt de film, de teatru, de muzic\u0103, sunt educate diferit, au crescut altfel. Sigur, povestea a r\u0103mas acolo unde a fost \u015fi trebuie s\u0103 fie: la mama care \u00eei povesteste unui copil ca s\u0103 adoarm\u0103. De aici porne\u015fte totul. De la aceast\u0103 imagine esen\u0163ializat\u0103. Cre\u015ftem cu ni\u015fte p\u0103rin\u0163i care ne povestesc ca s\u0103 ne adoarm\u0103 \u015fi din cauza aceasta pove\u015ftile \u00eencep s\u0103 ne plac\u0103. Dar, \u00een momentul \u00een care \u00eencepem s\u0103 ne tr\u0103im via\u0163a pe calculator \u015fi s\u0103 fim nevoi\u0163i s\u0103 pescuim informa\u0163ii mai mult dec\u00e2t pove\u015fti, din acel moment, practic, imaginea, revenind la cinema, \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie spectacol sau miracol \u015fi devine unealt\u0103 de lucru\u201d, m\u0103rturise\u0219te Nae Caranfil.<\/p>\n
Imagine \u0219i montaj: Dan Marinescu
\nProiect coordonat \u0219i realizat de Loreta Popa<\/p>\n
Urm\u0103ri\u021bi \u201ePoezie \u0219i crea\u021bie\u201d aici:<\/p>\n