{"id":2910,"date":"2017-10-16T16:43:36","date_gmt":"2017-10-16T13:43:36","guid":{"rendered":"http:\/\/mnlr.ro\/?p=2910"},"modified":"2017-10-19T09:20:30","modified_gmt":"2017-10-19T06:20:30","slug":"colocviul-intinernational-itinerant-panait-istrati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/colocviul-intinernational-itinerant-panait-istrati\/","title":{"rendered":"Ipostaze ale interculturalit\u0103\u021bii \u00een via\u021ba \u0219i opera lui Panait Istrati"},"content":{"rendered":"<p><strong>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, \u00eempreun\u0103 cu Muzeul Br\u0103ilei, Academia Regal\u0103 a Belgiei, Universitatea \u201eValahia\u201d din T\u00e2rgovi\u0219te \u0219i Funda\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103, organizeaz\u0103 Colocviul intnerna\u021bional itinerant \u201eIpostaze ale interculturalit\u0103\u021bii \u00een via\u021ba \u0219i opera lui Panait Istrati\u201d, care se va desf\u0103\u0219ura la Bucure\u0219ti, T\u00e2rgovi\u0219te \u0219i Br\u0103ila, \u00een perioada 18-21 octombrie 2017.<\/strong><\/p>\n<p><strong>PROGRAM:<\/strong><br \/>\nMiercuri, 18 octombrie 2017, ora 17.00, Sala \u201ePerpessicius\u201d, Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne (Str. Nicolae Cre\u021bulescu 8)<br \/>\nMas\u0103 rotund\u0103: \u201ePanait Istrati din perspectiva literaturii universale \u0219i comparate\u201d<\/p>\n<p>Joi, 19 octombrie 2017, 10.00-16.00, Universitatea \u201eValahia\u201d din\u00a0T\u00e2<span class=\"m_-5295456949254976222gmail-text_exposed_show\">rgovi\u0219te (Aleea Sinaia 13)<br \/>\nExpuneri pe tema: \u201eAspecte ale interculturalit\u0103\u021bii \u00een lumea contemporan\u0103\u201d<\/span><\/p>\n<p>Vineri, 20 octombrie 2017, 12.00-18.00, Muzeul Br\u0103ilei \u201eCarol I\u201d (Pia\u021ba Traian 3)<br \/>\nLansare de carte: Zamfir B\u0102LAN, Album bilingv Panait Istrati, Editura Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne, 2017<br \/>\nDezbatere: \u201eOpera lui Panait Istrati \u00eentre europenism \u0219i balcanism\u201d<\/p>\n<p>S\u00e2mb\u0103t\u0103, 21 octombrie 2017<br \/>\n8.00-13.00: \u201eItinerare istratiene\u201d \u2013 Pe \u201eurmele\u201d literaturii lui Panait Istrati \u00een Br\u0103ila \u0219i \u00eemprejurimi: str\u0103zi, \u201elocante\u201d, port, Balta mic\u0103 a Br\u0103ilei, Baldovine\u0219ti<br \/>\n13.30-14.00: \u00cent\u00e2lnire protocolar\u0103 cu forurile administrative \u0219i culturale br\u0103ilene<br \/>\n17.00-19.00: Reuniune a grupului de lucru pentru concluzii \u0219i pentru stabilirea viitoarelor direc\u021bii de cercetare a operei lui Panait Istrati, Sala \u201ePerpessicius\u201d, Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne (Nicolae Cre\u021bulescu 8)<\/p>\n<p>PARTICIPAN\u021aI:<br \/>\nAcad. Eugen Simion, Acad. Baudouin Decharneux, Acad. Xavier Luffin, Prof. univ. dr. m.c. Ionel C\u00e2ndea, Prof. univ. dr. Lucian Chi\u0219u, Prof. univ. dr. Gheorghe B\u00e2rlea, Prof. univ. dr. Vasile Spiridon, Prof. univ. dr. Constantin Pehoiu, Prof. univ. dr. Tatiana Fluieraru, Conf. univ. dr. Zamfir B\u0103lan, Conf. univ. dr. Ioan Cristescu, CSI Viorel Mortu, Conf. univ. dr. drs. Alice Toma, Conf. univ. dr. Paul Cernat, Conf. univ. dr. Raluca Toma, Dr. Bianca Bur\u021ba-Cernat<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>PANAIT<\/strong> <strong>ISTRATI<\/strong> | Pe 10 august 1884 s-a n\u0103scut la Br\u0103ila Panait (Gherasim) Istrati, fiu al contrabandistului kefalonit Gheorghios Valsamis \u0219i al sp\u0103l\u0103toresei Joi\u021ba Istrate din Baldovine\u0219ti. Crescut la Baldovine\u0219ti de unchii s\u0103i Dumitru \u0219i Anghel, deveni\u021bi personaje \u00een prozele sale autobiografice (\u201eMo\u0219 Anghel\u201d, \u201eO noapte \u00een b\u0103l\u021bi\u201d etc.), a avut o copil\u0103rie \u0219i o adolescen\u021b\u0103 de proletar \u00een mediile cosmopolite ale portului dun\u0103rean, recuperate memorialistic mai \u00eent\u00e2i \u00een secven\u021bele \u201eC\u0103pitan Mavromati\u201d, \u201eLa st\u0103p\u00e2n\u201d \u0219.a. din volumul \u201eTrecut \u0219i viitor\u201d (1925, primul scris \u00een limba rom\u00e2n\u0103), sau \u00een romanele \u201eCasa Thuringer\u201d \u0219i \u201eBiroul de plasare\u201d. Angajat \u00een mi\u0219carea socialist\u0103, prieten cu \u0218tefan Gheorghiu (cu a c\u0103rei v\u0103duv\u0103 se va c\u0103s\u0103tori vremelnic) \u0219i Christian Rakovski, cunoa\u0219te \u00eendeaproape mediile muncitore\u0219ti \u0219i lumpenproletare din Br\u0103ila, dar \u0219i pe cele bucure\u0219tene; la Bucure\u0219ti va fi arestat pentru participarea la o manifesta\u021bie de solidaritate cu revolu\u021bionarii ru\u0219i. B\u0103iat de pr\u0103v\u0103lie, garson, hamal, zugrav, se \u201e\u00eenh\u0103iteaz\u0103\u201d gorkian cu doi boemi emigran\u021bi \u0219i vagabonzi, al\u0103turi de care porne\u0219te, via Constan\u021ba, s\u0103 colinde Levantul (Egipt, Palestina, Siria, Istanbul, Pireu), experien\u021be evocate \u00een nara\u021biunile crud-aventuroase din \u201eCodin\u201d, \u201eMediterana \u2013 r\u0103s\u0103rit\/apus de soare\u201d \u0219.a. Autodidact cu doar patru clase, dar cu \u0219coala vie\u021bii \u0219i o foame nest\u0103vilit\u0103 de lectur\u0103, combate idealist \u00een presa de st\u00e2nga (\u201eRom\u00e2nia muncitoare\u201d) \u0219i accede, \u00een 1910, \u00een paginile \u201eVie\u021bii sociale\u201d prin intermediul lui Gala Galaction \u0219i N.D. Cocea, devenind totodat\u0103 secretar al Partidului social-democrat re\u00eenfiin\u021bat. Dup\u0103 peregrin\u0103ri prin lume \u0219i \u00eentoarceri, ajunge la Leysin, \u00een Elve\u021bia, pentru tratarea tuberculozei, prest\u00e2nd alte \u201emunci de jos\u201d, apoi la Lausanne, unde \u00eel cunoa\u0219te pe ziaristul evreu Josue Iehouda (prin intermediul c\u0103ruia descoper\u0103 scrierile lui Romain Rolland \u0219i \u00eempreun\u0103 cu care va scrie mai t\u00e2rziu romanul \u201eFamilia Perlmutter\u201d), apoi la Paris \u0219i la Nisa. Boala, s\u0103r\u0103cia, spectrul rat\u0103rii \u0219i vestea mor\u021bii mamei \u00eel fac s\u0103-\u0219i taie venele, fiind salvat in extremis. O lung\u0103 scrisoare c\u0103tre Rolland g\u0103sit\u0103 \u00eel impresioneaz\u0103 pe destinatar, care-l descoper\u0103 ca scriitor \u0219i-l lanseaz\u0103 \u00een lumea bun\u0103 a literaturii mondiale ca \u201eun Gorki balcanic\u201d. Cap\u0103t\u0103 prieteni influen\u021bi \u0219i devine vedet\u0103 de succes interna\u021bional dup\u0103 nara\u021biunea picaresc-levantin\u0103 \u201eKira Kiralina\u201d (1923; printre altele, una dintre primele noastre proze cu tematic\u0103 gay) \u0219i devastatoarea ei continuare, expresionista \u201eMo\u0219 Anghel\u201d (1924), capodoperele sale. Scrise direct \u00een francez\u0103, ele vor fi traduse ulterior \u00een rom\u00e2n\u0103, ca \u0219i restul romanelor decupate dintr-o serie cvasi-autobiografic\u0103 despre alter ego-ul Adrian Zografi. \u00cen Rom\u00e2nia este \u00eens\u0103 suspect politic de serviciu: doar membrii cercului de la \u201eVia\u021ba Rom\u00e2neasc\u0103\u201d (Sadoveanu, Ibr\u0103ileanu, Galaction) \u00eel sus\u021bin, al\u0103turi de scriitori precum Camil Petrescu, Ion Vinea sau Mihail Sebastian, \u00een timp ce critica literar\u0103 (cu excep\u021bia lui Ibr\u0103ileanu \u0219i Sanielevici) \u00eel trateaz\u0103 condescendent \u0219i nu \u0219tie \u00een ce literatur\u0103 s\u0103-l plaseze. \u00cen continuarea primelor volume cu aer de Halima modern\u0103, public\u0103 seria eroic-istorizant\u0103 a Haiducilor (eroi revolta\u021bi, asuma\u021bi ca parte a genealogiei sale), prozele vagante din \u201ePescuitorul de bure\u021bi\u201d \u0219i bijuterria narativ\u0103 \u201eNeran\u021bula\u201d, o poveste de dragoste atroce din lumea greceasc\u0103 a Br\u0103ilei. Din alt registru e doar poemul epic \u201eCiulinii B\u0103r\u0103ganului\u201d, unde picarescul se mut\u0103 \u00een mediile r\u0103scoalelor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti din 1907. Afirmat la v\u00e2rf \u00een mi\u0219carea comunist\u0103 francez\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103, ajunge \u00een URSS al\u0103turi de amicul grec Nikos Kazantzakis, cu ocazia turn\u0103rii unui film dup\u0103 opera sa. Pe traseu are \u00eens\u0103 revela\u021bia crimelor staliniste \u0219i, dup\u0103 o como\u021bie moral\u0103, se \u00eentoarce \u00eempotriva credin\u021belor sale politice, devenind un paria \u00een ochii prietenilor \u0219i alia\u021bilor parizieni, de la Rolland la Barbusse (\u00een schimb, \u00een Rom\u00e2nia e reprimat ca de Siguran\u021b\u0103, cu ocazia particip\u0103rii la grevele din Lupeni, \u0219i b\u0103nuit de comuni\u0219ti c\u0103 e \u201ehaiduc al Siguran\u021bei\u201d). \u00cempreun\u0103 cu disiden\u021bii Victor Serge \u0219i Boris Souvarine, public\u0103 volumul colectiv \u201eVers autre flamme\u201d, \u00een care e prezent cu un text \u2013 \u201eSpovedanie pentru \u00eenvin\u0219i\u201d \u2013 care-l transform\u0103, peste timp, \u00een precursor al lui Koestler \u0219i Soljeni\u021b\u00een. Dezam\u0103git politic, \u201eomul care nu ader\u0103 la nimic\u201d se \u00eentoarce \u00een patrie \u0219i, ispitit de t\u00e2n\u0103rul Alexandru Talex, ajunge colaborator al revistei \u201eCruciada rom\u00e2nismului\u201d a disidentului legionar Mihai Stelescu (se spune c\u0103 Istrati, nelegionar, l-ar fi convertit pe acesta la filosemitism, precipit\u00e2nd asasinarea sa bestial\u0103 de c\u0103tre codreni\u0219ti). Epuizat, scheletic, Istrati moare pe 16 aprilie 1935 la Bucure\u0219ti de un TBC publmonar mo\u0219tenit genetic, pe linie patern\u0103, \u0219i care l-a marcat din tinere\u021be. Nu \u00eenainte de a prefa\u021ba, la Gallimard, prima carte a lui George Orwell (\u201eLa Vache enragee\u201d). Tradus \u0219i apreciat pe toate meridianele lumii, dar recuperat t\u00e2rziu, disputat \u0219i adulat, Istrati e un mare scriitor greu clasabil, un rom\u00e2n pluriidentitar, un patriot cosmopolit \u0219i un umanitarist antitotalitar, care a dat Orientului balcano-levantin alonj\u0103 universal\u0103, transform\u00e2ndu-\u0219i biografia \u0219i genealogia \u00een epos f\u0103r\u0103 frontiere. Locuin\u021ba sa vremelnic\u0103 din Paris, unde opera sa se bucur\u0103 \u00een continuare de succes, are o plac\u0103 memorial\u0103 mai elogioas\u0103 dec\u00e2t toate calificativele criticii de autoritate din Rom\u00e2nia natal\u0103&#8230; (Paul Cernat, 16 octombrie 2017)<\/p>\n<div class=\"_1dwg _1w_m\">\n<div class=\"_3x-2\"><\/div>\n<div>\u00a0____________________<\/div>\n<\/div>\n<p>Intrarea la eveniment este liber\u0103, \u00een limita locurilor disponibile.<\/p>\n<p><strong>Evenimentul\u00a0este\u00a0organizat de Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u0219ti prin Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne.<\/strong><\/p>\n<p>Parteneri media:\u00a0<strong>Radio Rom\u00e2nia Cultural, RFI, TV City, Observator Cultural, Cultura, Contemporanul, Agen\u0163ia deCarte.ro, publica\u021bia on-line IQool.<\/strong><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, \u00eempreun\u0103 cu Muzeul Br\u0103ilei, Academia Regal\u0103 a Belgiei, Universitatea \u201eValahia\u201d din T\u00e2rgovi\u0219te \u0219i Funda\u021bia Na\u021bional\u0103&#8230;<\/p>","protected":false},"author":1,"featured_media":2946,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-2910","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2910","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2910"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2910\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2948,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2910\/revisions\/2948"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2946"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2910"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2910"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2910"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}