La data de 18 octombrie se \u00eempline\u0219te un an de la trecerea \u00een eternitate a academicianului Eugen Simion. \u00cen tot acest timp, \u201eprezen\u021ba\u201d Profesorului n-a contenit s\u0103 se manifeste, cu aceea\u0219i intensitate, prin opera l\u0103sat\u0103 posterit\u0103\u021bii \u0219i ca \u201emodel de existen\u021b\u0103\u201d.<\/p>\n
La \u00eenceputul cuv\u00e2nt\u0103rii rostite de Ziua Culturii Na\u021bionale, pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne, acad. Ioan-Aurel Pop, a \u021binut s\u0103 aminteasc\u0103 faptul c\u0103, \u00een urm\u0103 cu peste un deceniu, acad. Eugen Simion s-a aflat la originea ini\u021biativei oficializ\u0103rii datei de na\u0219tere a lui Mihai Eminescu (15 ianuarie) ca \u201ezi astral\u0103 a rom\u00e2nilor\u201d.<\/p>\n
La 25 mai 2023, Profesorul ar fi \u00eemplinit 90 de ani. Triste\u021bea datorat\u0103 faptului c\u0103 s\u0103rb\u0103toritul nu se afla printre prietenii \u0219i admiratorii s\u0103i a fost atenuat\u0103 de manifest\u0103rile culturale \u0219i \u0219tiin\u021bifice organizate \u00eentru cinstirea memoriei marelui om de cultur\u0103. Academia Rom\u00e2n\u0103, Sec\u021bia de \u0218tiin\u021be Filologice \u0219i de Literatur\u0103 din Academie, Funda\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103, Institutul de Istorie \u0219i Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201d, revista \u201eCaiete critice\u201d, Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Biblioteca Academiei \u0219i Centrul Cultural \u201eEugen Simion\u201d de la Dumbr\u0103veni (Suceava) i-au adus cuvenitele omagii.<\/p>\n
Manifest\u0103rile din 25-26 mai au fost deschise cu adunarea festiv\u0103 din aula \u00eenaltului For de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cultur\u0103, unde i-au evocat personalitatea inconfundabil\u0103: Ioan Aurel Pop, pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne, Thierry de Montbrial, membru al Academiei de \u0218tiin\u021be Morale \u0219i Politice (Fran\u021ba), membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, acad. Mircea Martin, IPS. Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, Lucian Roma\u0219canu, ministrul Culturii la acea vreme, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul MNLR, Ioan Pav\u0103l, primarul comunei Dumbr\u0103veni (Suceava). Evoc\u0103rile \u0219i interven\u021biile au continuat la sediul FNSA, printre vorbitori num\u0103r\u00e2ndu-se Jean-Jack Askenasy, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne (Israel), Sorin Alexandrescu, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, acad. Mihai Cimpoi, acad. Valeriu Matei, scriitorul Virgil T\u0103nase (Fran\u021ba).<\/p>\n
Totodat\u0103, Institutul de Istorie \u0219i Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201d a organizat, de-a lungul celor dou\u0103 zile, Colocviul Eugen Simion \u2013 modelele criticii literare, cu participare interna\u021bional\u0103, cele patruzeci de comunic\u0103ri fiind sus\u021binute de profesori \u0219i cercet\u0103tori din marile centre universitare (Bucure\u0219ti, Cluj, Ia\u0219i) \u0219i din str\u0103in\u0103tate (Universitatea Calabria, Italia).<\/p>\n
La Biblioteca Academiei a fost deschis\u0103 Sala de lectur\u0103 \u201eEugen Simion\u201d. Materialul documentar pus la dispozi\u021bia cititorilor (biblioteca uzual\u0103) provine din biblioteca profesorului Simion, volumele fiind donate de c\u0103tre fiica acestuia, prof. univ. dr. Mihaela Constantinescu, de la Universitatea din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
Revista \u201eCaiete critice\u201d, al c\u0103rei director fundator a fost Eugen Simion, i-a dedicat un num\u0103r triplu de 180 de pagini.<\/p>\n
La 15 iunie 2023, c\u0103rturarul a fost evocat la Centrul cultural \u201eEugen Simion\u201d de la Dumbr\u0103veni.
\nDe Ziua limbii rom\u00e2ne, la 31 august, sub de-acum cunoscuta titulatur\u0103, Eugen Simion 90, marele om de cultur\u0103 a fost omagiat la Chi\u0219in\u0103u (Republica Moldova) de c\u0103tre rom\u00e2nii de pe ambele maluri ale Prutului. \u0218i-au adus contribu\u021bia academicienii: Mihai Cimpoi, Mircea Martin, Valeriu Matei, poetul Ion Had\u00e2rc\u0103 \u0219i Ioan Pav\u0103l, primarul comunei Dumbr\u0103veni (Suceava). Tot cu acel prilej, au fost lansate monografia Eugen Simion, om al \u00eentregului cultural, scris\u0103 de Mihai Cimpoi \u0219i Eugen Simion, Texte despre Basarabia, volum \u00eengrijit de acela\u0219i Mihai Cimpoi.<\/p>\n
Funda\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103, Academia Rom\u00e2n\u0103, Institutul Fran\u021bei, Institutul Francez de Rela\u021bii Interna\u021bionale, Academia Regal\u0103 de \u0218tiin\u021be Economice \u0219i Financiare – Institutul Spaniei, av\u00e2nd ca parteneri Prim\u0103ria Municipiului Bucure\u0219ti \u0219i MNLR, au organizat \u00een zilele de 28 \u0219i 29 septembrie a.c., la sediul FNSA, edi\u021bia a XX-a a Simpozionului Penser L\u2019Europe (Penser L\u2019Europe, Penser Le Monde S\u00e9minaire d\u00e9die \u00e0 la m\u00e9moire du Professeur Acad. Eugen Simion) eveniment care l-a avut \u00een centrul aten\u021biei generale pe cel care fusese sufletul acestor \u00eent\u00e2lniri, acad. Eugen Simion, care, \u00eempreun\u0103 cu Thierry de Montbrial \u0219i acad. Maya Simionescu, a lansat vastul proiect S\u0103 g\u00e2ndim Europa (Penser l\u2019Europe). Prin larga participare interna\u021bional\u0103 \u0219i prin prestigiul personalit\u0103\u021bilor invitate, Penser l\u2019Europe a devenit evenimentul academic rom\u00e2nesc cel mai important, tradi\u021bie din care s-a n\u0103scut ceea ce prietenii europeni ai Funda\u021biei au numit \u201eClubul de la Bucure\u0219ti\u201d.<\/p>\n
\u00cen pofida absen\u021bei sale din lumea real\u0103, efigia profesorului Eugen Simion continu\u0103 s\u0103 lumineze pe cerul amintirilor noastre, cu str\u0103lucirea unei stele polare.<\/p>\n
Funda\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Art\u0103, <\/em> La data de 18 octombrie se \u00eempline\u0219te un an de la trecerea \u00een eternitate a academicianului Eugen Simion. \u00cen tot…<\/p>","protected":false},"author":11,"featured_media":29706,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9,62],"tags":[],"class_list":["post-29705","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-mass-media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29705","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29705"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29705\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29707,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29705\/revisions\/29707"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/29706"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29705"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29705"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29705"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nInstitutul de Istorie \u0219i Teorie Literar\u0103 \u201eG. C\u0103linescu\u201d, <\/em>
\nMuzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, <\/em>
\nCentrul Cultural \u201eEugen Simion\u201d de la Dumbr\u0103veni<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"