{"id":30127,"date":"2023-11-29T12:25:29","date_gmt":"2023-11-29T10:25:29","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=30127"},"modified":"2023-11-29T21:57:49","modified_gmt":"2023-11-29T19:57:49","slug":"remember-martha-bibescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/remember-martha-bibescu\/","title":{"rendered":"Remember Martha Bibescu"},"content":{"rendered":"<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, \u00een parteneriat cu Arhivele Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei, v\u0103 invit\u0103 mar\u021bi, <strong>5 decembrie 2023, ora 13.00<\/strong>, la sediul din Calea Grivi\u021bei 64-66, la vernisajul expozi\u021biei dedicate comemor\u0103rii a 50 de ani de la trecerea \u00een eternitate a scriitoarei Martha Bibescu.<\/p>\n<p>Expozi\u021bia cuprinde pagini de coresponden\u021b\u0103 purtat\u0103 cu familia, cu Casa Regal\u0103, cu personalit\u0103\u021bi importante precum Mihail Sadoveanu, Mihail Sebastian, Petru Comarnescu, Al. Rosetti, Carol Drimer, Nae Ionescu, Ion Pillat, Panait Istrati, Elena V\u0103c\u0103rescu, Paul Zarifopol, Adrian Maniu, Octav \u0218ulu\u021biu, Jean-Jacques Bernard, Rainer Biemel, William Henry Heinemann, Paul Claudel, Benjamin Cr\u00e9mieux, Antoine de Saint-Exup\u00e9ry \u0219i al\u021bii; fotografii, o serie de volume \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een francez\u0103, precum \u0219i manuscrisul scenariului de film\u00a0<em>Katia\u00a0<\/em>(regizor: Maurice Tournier, scenariu: Lucile Decaux, pseudonim adoptat de Martha Bibescu, rolul principal feminin fiind interpretat de Danielle Darrieux). Filmul red\u0103 povestea Katiei, o t\u00e2n\u0103r\u0103 de care se \u00eendr\u0103goste\u0219te \u021barul Alexandru al II-lea.<\/p>\n<p>Documentele fac parte din arhiva muzeului \u0219i din colec\u021bia Arhivelor Na\u021bionale.<\/p>\n<p>\u00cen cadrul vernisajului se va proiecta filmul documentar \u201eMarthe Bibesco, La Nymphe Europe\u201d | \u201eMartha Bibescu, Nimfa Europa\u201d (Asocia\u021bia Cultural\u0103 \u201ePatrimoniu pentru Viitor\u201d). Realizat de cunoscutul regizor de film documentar, Sabina Pop, \u201eMarthe Bibesco, La Nymphe Europe\u201d dep\u0103\u0219e\u0219te limitele povestirii biografice tradi\u021bionale, aprofund\u00e2nd contextul istoric \u0219i cultural care a marcat-o pe prin\u021bes\u0103 \u0219i opera sa. Filmul caut\u0103 \u0219i relev\u0103 tr\u0103s\u0103turile acestei personalit\u0103\u021bi multivalente, o personalitate care a influen\u021bat o epoc\u0103.<\/p>\n<p>Expozi\u021bia va fi deschis\u0103 \u00een prezen\u021ba prof. univ. dr. Sabina Pop, Alina Pavelescu, director adjunct al Arhivelor Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei, Cristian Ani\u021ba, director general al Arhivelor Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei, dr. Adrian Majuru, director general al Muzeului Municipiului Bucure\u0219ti, \u0219i prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne. Moderator va fi Eugenia Oprescu, \u0218ef Sec\u021bie <em>Patrimony<\/em>, Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne.<\/p>\n<p>***<\/p>\n<p>Martha Bibescu s-a n\u0103scut la 15 ianuarie 1886, la Bucure\u0219ti, \u0219i s-a stins din via\u021b\u0103 la Paris, la 28 noiembrie 1973. Copil\u0103ria \u0219i-a petrecut-o la conacul de la Balote\u0219ti, apoi la Biarritz \u0219i Paris. Educa\u021bia primit\u0103 \u00een familie, precum \u0219i \u00een ora\u0219ele pariziene va fi completat\u0103 de perioada belgian\u0103, instruit\u0103 fiind la o m\u0103n\u0103stire cu profil rom\u00e2nesc. Se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu George Valentin Bibescu \u00een anul 1905, dob\u00e2ndind titlul de principes\u0103. C\u0103l\u0103tore\u0219te \u00een Persia \u0219i \u00een Turcia, iar paginile de memorialistic\u0103 vor fi publicate \u00een volumul cu titlul <em>Huit paradis,\u00a0<\/em>\u00een anul 1908, pentru care va primi Premiul Academiei Franceze, \u0219i despre care au scris, printre al\u021bii, Anatole France, Jean Moreas \u0219i Marcel Proust. Va \u00eentreprinde \u0219i alte c\u0103l\u0103torii \u00een Marea Britanie, Egipt, la Constantinopol, dar \u0219i \u00een Italia, Suedia \u0219i Spania. Personalitate elegant\u0103, distins\u0103, plin\u0103 de farmec \u0219i inteligen\u021b\u0103, Martha Bibescu a fost \u00eenconjurat\u0103 de oameni valoro\u0219i din diferite domenii ale cunoa\u0219terii \u0219i din diferite \u021b\u0103ri, cu care a \u00eentre\u021binut o coresponden\u021b\u0103 bogat\u0103, printre care Paul Claudel, Marcel Proust, Charlie Chaplin, Theodore Roosevelt. Restaureaz\u0103 \u0219i pune \u00een lumin\u0103 Palatul de la Mogo\u0219oaia, primit \u00een dar de la so\u021bul s\u0103u. Palatul devine un spa\u021biu important al \u00eent\u00e2lnirilor admirabile \u0219i al discu\u021biilor politice importante. \u00cen timpul Primului R\u0103zboi Mondial va coordona activitatea Spitalului de r\u0103zboi nr. 118, \u00eentemeiat de Regina Maria, particip\u00e2nd la \u00eengrijirea solda\u021bilor r\u0103ni\u021bi. Mo\u0219tenind spiritul \u0219i darul diplomatic al tat\u0103lui s\u0103u, Martha Bibescu a avut numeroase \u0219i importante interven\u021bii \u00een favoarea Rom\u00e2niei \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Semn\u00e2nd cu titlul s\u0103u, Princesse Bibesco, fie cu pseudonimul Lucille Decaux, a publicat aproape patruzeci de volume \u00een limba francez\u0103, a scris numeroase articole, romane, pagini de memorialistic\u0103, cronici mondene, eseuri. Multe titluri au fost, de asemenea, traduse \u00een englez\u0103, suedez\u0103, olandez\u0103 \u0219i german\u0103. Prin intermediul cumnatului s\u0103u, prin\u0163ul Antoine Bibescu, \u00eel cunoa\u0219te pe scriitorul Marcel Proust, c\u0103ruia Martha Bibescu \u00eei dedic\u0103 volumul <em>Au bal avec Marcel Proust<\/em>\u00a0(1928). Activitatea sa a fost recunoscut\u0103 de institu\u021bii prestigioase, cum ar fi Academia Regal\u0103 din Belgia, a c\u0103rei membr\u0103 devine \u00een 1955; \u00een 1962 i se acord\u0103 Legiunea de Onoare, iar \u00een 1966, prime\u0219te premiul pentru \u00eentreaga activitate din partea Academiei Franceze.<\/p>\n<p>Intrarea este liber\u0103, \u00een limita locurilor disponibile.<\/p>\n<p>V\u0103 a\u0219tept\u0103m cu drag!<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, \u00een parteneriat cu Arhivele Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei, v\u0103 invit\u0103 mar\u021bi, 5 decembrie 2023, ora 13.00,&#8230;<\/p>","protected":false},"author":13,"featured_media":30128,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-30127","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30127","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/13"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30127"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30127\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30158,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30127\/revisions\/30158"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/30128"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30127"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30127"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30127"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}