A trecut \u00een eternitate criticul \u0219i istoricul literar Alex \u0218tef\u0103nescu.<\/p>\n
N\u0103scut la 6 noiembrie 1947, \u00een Lugoj, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia din 1977. Contribu\u021bia sa major\u0103, care l-a adus \u00een centrul aten\u021biei lumii literare, este Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane<\/em> (1941-2000). \u00cen aceast\u0103 lucrare, pentru care a primit premiul Uniunii Scriitorilor \u00een 2005, autorul a r\u0103spuns la \u00eentrebarea \u201eCe s-a \u00eent\u00e2mplat cu literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een timpul regimului comunist?\u201d. Analiza sa, care include to\u021bi scriitorii importan\u021bi ai epocii, \u00eempreun\u0103 cu multe alte volume \u0219i articole de critic\u0103 \u0219i istorie literar\u0103 l-a plasat pe Alex \u0218tef\u0103nescu printre cei mai importan\u021bi critici \u0219i istorici ai literaturii rom\u00e2ne, al\u0103turi de George C\u0103linescu sau Eugen Lovinescu.<\/p>\n Pentru c\u0103 se s\u0103turase de modul \u00een care poezia eminescian\u0103 era comentat\u0103, Alex \u0218tef\u0103nescu a ales s\u0103 demonstreze c\u0103 se poate vorbi despre Eminescu \u00een cuvinte simple \u0219i idei proaspete. Analiza sa cuprindea observa\u021bii culturale pe gustul elevilor, tinerilor \u0219i iubitorilor de literatur\u0103 care (re)descopereau astfel poezia eminescian\u0103. \u201eNumai un scriitor de geniu poate crea un personaj care s\u0103 ajung\u0103 mai cunoscut dec\u00e2t el. A\u0219a cum Hamlet egaleaz\u0103 celebritatea lui Shakespeare, iar Don Quijote pe cea a lui Cervantes, \u0219i Eminescu este concurat ca notorietate de unul dintre personajele sale, luceaf\u0103rul\u201d, spunea criticul Alex \u0218tef\u0103nescu, afirm\u00e2nd c\u0103 poetul a fost numit p\u00e2n\u0103 la sa\u021bietate \u201eluceaf\u0103rul poeziei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d, \u0219i c\u0103 la aceast\u0103 expresie ar trebui s\u0103 se renun\u021be.<\/p>\n \u201eCultura este ceea ce face dintr-o maimu\u021b\u0103 un om. A\u0219a cum un p\u0103m\u00e2nt necultivat se s\u0103lb\u0103tice\u0219te, un om necultivat devine s\u0103lbatic. Nu suntem oameni din na\u0219tere. Experimente involuntare (cum ar fi abandonarea unui copil mic \u00eentr-o p\u0103dure \u0219i adoptarea lui de c\u0103tre o lupoaic\u0103) au dovedit c\u0103, needucat\u0103, fiin\u021ba uman\u0103 pierde atributele omene\u0219ti. De exemplu, nu \u0219tie s\u0103 foloseasc\u0103 limbajul articulat, s\u0103 se spele, s\u0103 se \u00eembrace, s\u0103 colaboreze cu semenii, s\u0103-\u0219i planifice via\u021ba, s\u0103 fie con\u0219tient\u0103 de ea \u00eens\u0103\u0219i, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce loc ocup\u0103 \u00een lume. Renun\u021b\u0103 chiar \u0219i la mersul biped, url\u0103, atac\u0103 \u0219i sf\u00e2\u0219ie alte viet\u0103\u021bi, ca s\u0103 le m\u0103n\u00e2nce. Cultura \u00eei umanizeaz\u0103 pe oameni, incultura \u00eei dezumanizeaz\u0103 \u0219i \u2013 mai brutal spus \u2013 \u00eei animalizeaz\u0103. Nu \u00een\u021beleg deci prin cultur\u0103, neap\u0103rat s\u0103-l fi citit pe Heidegger, s\u0103 cuno\u0219ti gramatica sanscrit\u0103 sau s\u0103 mergi la concerte de Bach. \u0218i, \u00een orice caz, nu \u00een\u021beleg prin cultur\u0103 s\u0103 faci parad\u0103 de cultur\u0103. Important este s\u0103 te cultivi \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie \u2013 cu ajutorul maturilor \u2212 \u0219i s\u0103 te cultivi apoi \u2212 de unul singur \u2212 toat\u0103 via\u021ba, ca s\u0103 te dezanimalizezi, ca s\u0103 fii om \u00een r\u00e2nd cu oamenii. M\u0103 uit cu spaim\u0103 la oamenii lipsi\u021bi de cultur\u0103, al c\u0103ror num\u0103r este \u00een cre\u0219tere\u201d, afirma \u00eentr-un interviu Alex \u0218tef\u0103nescu. \u201eRom\u00e2nii au avut \u00eentotdeauna, \u00een sufletul lor, o aspira\u021bie spre ceva frumos, spre un mod mai \u00eenalt de a tr\u0103i via\u021ba. Comunismul i-a ur\u00e2\u021bit pe mul\u021bi dintre ei, dar nu pe to\u021bi \u0219i nu definitiv. Acum acest popor plin de farmec se na\u0219te pentru a doua oar\u0103. Este o na\u0219tere grea, cu transpira\u021bie \u0219i s\u00e2nge, dar este o na\u0219tere, nu o agonie\u201d.<\/p>\n \u00centre 1971\u20131989 a lucrat \u00een redac\u021biile publica\u021biilor: Tomis,<\/em> SLAST, Rom\u00e2nia liber\u0103, Magazin.<\/i> Din 1990 a a devenit redactor la Rom\u00e2nia literar\u0103. \u00centre anii 1995\u20132010 este\u00a0redactor-\u0219ef al acestei reviste. \u00cen 1994 a \u00eenfiin\u021bat o editur\u0103 particular\u0103, Ma\u0219ina de scris<\/i>, condus\u0103 de so\u021bia sa, Domni\u021ba \u0218tef\u0103nescu. A fost, de asemenea, membru al Consiliului de Administra\u021bie al TVR \u00een perioada 1998\u20132002. Autor a peste 5.000 de articole de critic\u0103 literar\u0103, publicate \u00een pres\u0103. Nicolae Manolescu \u00ee\u0219i aminte\u0219te c\u0103 \u201eautorul ambi\u021bioasei Istorii a literaturii rom\u00e2ne contemporane<\/i> s-a f\u0103cut de la \u00eenceput remarcat ca un harnic \u0219i omniprezent publicist\u201d.\u00a0<\/sup>De asemenea, este autor al piesei de teatru\u00a0Melania \u0219i ceilal\u021bi<\/i> jucat\u0103 la Teatrul Fantasio din Constan\u021ba \u00een 1992 (cu titlul\u00a0Love story \u00een lift<\/i>) \u00een regia lui Constantin Dinischiotu \u0219i la Teatrul de Stat din Arad \u00een 1994, \u00een regia lui Sabin Popescu. Autor al scenariului pentru serialul de teatru TV \u00een 12 episoade\u00a0C\u0103s\u0103torie imposibil\u0103<\/i> (\u00een regia lui Silviu Jicman, difuzat \u00een 2000). A realizat pentru Realitatea TV, timp de doi ani, s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, emisiunea Un metru cub de cultur\u0103<\/i> (Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004), iar pentru TVR Cultural, tot s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, \u00een perioada 2007\u20132009, emisiunea\u00a0Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane povestit\u0103 de Alex. \u0218tef\u0103nescu<\/i>\u00a0(Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008), \u0219i, \u00een perioada 2009\u20132011, s\u0103pt\u0103m\u00e2nal, emisiunea\u00a0Tichia de m\u0103rg\u0103ritar<\/i>. \u00cen anii 2011\u20132012, realizeaz\u0103, tot pentru TVR Cultural, emisiunea\u00a0Iluminatul public<\/i>.\u00a0Din 2019, a fost prezentatorul emisiunii Pagini despre satul rom\u00e2nesc<\/em>, de la Trinitas TV.<\/p>\n A primit Premiul Uniunii Scriitorilor (2005) pentru volumul Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane<\/em> (1941-2000). De asemenea, a fost distins cu Ordinul Na\u021bional Serviciul Credincios<\/em> \u00een grad de Cavaler (1 decembrie 2000) \u201epentru realiz\u0103ri artistice remarcabile \u0219i pentru promovarea culturii, de Ziua Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d.<\/sup><\/p>\n Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103 \u00een pace!<\/p>\n Credit foto: Dan Vatamaniuc<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":" A trecut \u00een eternitate criticul \u0219i istoricul literar Alex \u0218tef\u0103nescu. N\u0103scut la 6 noiembrie 1947, \u00een Lugoj, a fost membru…<\/p>","protected":false},"author":11,"featured_media":30778,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9,12],"tags":[],"class_list":["post-30777","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-evocari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30777","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30777"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30777\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30779,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30777\/revisions\/30779"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/30778"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30777"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30777"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30777"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}