{"id":30914,"date":"2024-03-12T16:12:37","date_gmt":"2024-03-12T14:12:37","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=30914"},"modified":"2024-03-12T22:55:41","modified_gmt":"2024-03-12T20:55:41","slug":"nicolae-steinhardt-35","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/nicolae-steinhardt-35\/","title":{"rendered":"Nicolae Steinhardt \u2013 35"},"content":{"rendered":"<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne organizeaz\u0103 miercuri, 20 martie 2024, de la ora 17.00, Str. Nicolae Cre\u021bulescu 8, evenimentul \u201eNicolae Steinhardt \u2013 35\u201d. Se \u00eemplinesc 35 de ani de la moartea lui Nicolae Steinhardt, scriitor, critic literar \u015fi doctor \u00een drept constitu\u0163ional, creator al unei opere unice \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, \u201eJurnalul fericirii\u201d, r\u0103mas\u0103 posterit\u0103\u0163ii drept \u201etestamentul\u201d s\u0103u literar.<\/p>\n<p>Particip\u0103: Clara Mare\u0219, Nicolae Br\u00eenzea, Ioan Pintea, George Ardeleanu, C\u0103lin Andrei-Mih\u0103ilescu (zoom), Caius Dobrescu, Adrian Mure\u0219an. Moderator: Ioan Cristescu.<\/p>\n<p>Va avea loc, de asemenea, \u0219i lansarea volumului \u201eCraii de Curtea Veche\u201d, din Colec\u021bia Panteon rom\u00e2nesc, Edi\u021bii de Patrimoniu, coordonator prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, Pre\u0219edintele Academiei Rom\u00e2ne, proiect editorial ap\u0103rut cu sprijinul Consiliului Jude\u021bean Bistri\u021ba-N\u0103s\u0103ud, pre\u0219edinte Emil Radu Moldovan, prin Biblioteca Jude\u021bean\u0103 \u201eGeorge Co\u0219buc\u201d, director Ioan Pintea. Apari\u021bia la Editura \u0218coala Ardelean\u0103 a uneia dintre cele mai pre\u021bioase edi\u021bii anastatice bibliofile a unei capodopere a culturii \u0219i literaturii rom\u00e2ne, Mateiu Caragiale, Craii de Curtea Veche, roman cu 14 ilustra\u021bii \u00een culori de G. Tomaziu, Editura Coresi, Bucure\u0219ti, 1945, lucrare \u00eengrijit\u0103 de Dinu Albulescu, N. Steinhardt \u0219i G. Tomaziu, tip\u0103rit\u0103 \u00een 446 de exemplare numerotate, din care cel cu num\u0103rul 225 a fost martor \u00een des\u0103v\u00e2r\u0219irea acestui proiect editorial, este un act necesar de restituire cultural\u0103.<\/p>\n<p>Nicolae Steinhardt (Nicu \u2013 Aurelian la na\u0219tere) s-a n\u0103scut la 29 iulie 1912, \u00een comuna Pantelimon, l\u00e2ng\u0103 Bucure\u015fti. P\u00e2n\u0103 la 12 ani, deja lecturase marea majoritate a capodoperelor literaturii universale, Goethe, Shakespeare, Balzac, Tolstoi, Vergiliu, Homer, Dante, Sofocle, Rousseau, Racine. A urmat acas\u0103 clasele primare, apoi la \u015ecoala \u201eClementa\u201d, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1919. Din anul 1929, Steinhardt a frecventat cenaclul literar \u201eSbur\u0103torul\u201d al lui Eugen Lovinescu, fiind considerat un viitor literat talentat. Tot \u00een 1929, a absolvit Liceul \u201eSpiru Haret\u201c, unde a debutat literar \u00een revista Vl\u0103starul, dar \u015fi Bacalaureatul, fiind coleg, printre al\u0163ii, cu Mircea Eliade \u015fi Constantin Noica. \u00ce\u015fi ia licen\u0163a \u00een Drept \u015fi Litere la Universitatea din Bucure\u015fti \u00een 1934, devenind \u00een anul 1936 doctor \u00een Drept Constitu\u0163ional, sub \u00eendrumarea lui Mircea Djuvara, cu lucrarea \u201ePrincipiile clasice \u015fi noile tendin\u0163e ale dreptului constitu\u0163ional. Critica operei lui L\u00e9on Duguit\u201d. \u00cen anul 1934, este admis \u00een Baroul de Avoca\u0163i Ilfov. \u00cen perioada 1937-1939, c\u0103l\u0103tore\u015fte prin Europa, \u00een Anglia, la Paris, \u00een Elve\u0163ia, unde a parcurs studii de specializare, dar \u015fi \u00een Austria, familia sa av\u00e2nd leg\u0103turi de rudenie cu Sigmund Freud. Experien\u0163a acumulat\u0103 contribuie la des\u0103v\u00e2r\u015firea sa intelectual\u0103. \u00cen anul 1939, dup\u0103 revenirea \u00een Rom\u00e2nia, devine redactor la \u201eRevista Funda\u0163iilor Regale\u201c, \u00eens\u0103 un an mai t\u00e2rziu este dat afar\u0103, \u00eempreun\u0103 cu Vladimir Streinu, pe motivul originii sale evreie\u015fti \u015fi a \u201epurific\u0103rii etnice\u201d declan\u015fate de regimul Antonescu. Dup\u0103 sf\u00e2r\u015fitul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, este din nou angajat aici, \u00eens\u0103 \u00een 1947, este din nou \u00eenl\u0103turat de la revist\u0103, exclus \u015fi din avocatur\u0103 \u015fi activitatea sa literar\u0103 este pus\u0103 sub interdic\u0163ie.<\/p>\n<p>\u00cen ianuarie 1960 este arestat \u015fi condamnat la 13 ani de munc\u0103 silnic\u0103 (introdus \u00een \u201elotul\u201d Noica, \u00eempotriva c\u0103ruia refuzase s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie). Va fi eliberat \u00een 1964, dup\u0103 peregrin\u0103ri prin \u00eenchisorile Jilava \u015fi Gherla. La 15 martie 1960 este botezat \u00een camera 18, de la Jilava, de c\u0103tre ieromonahul basarabean Mina Dobzeu. La botez au luat parte preo\u0163i din mai multe confesiuni. Dou\u0103 decenii mai t\u00e2rziu va fi c\u0103lug\u0103rit de \u00ce. P. S. Teofil Herineanu. \u00ce\u015fi va petrece ultimii nou\u0103 ani din via\u021b\u0103 la M\u0103n\u0103stirea de la Rohia, din Maramure\u015f, unde a fost \u015fi bibliotecar o vreme. A participat la numeroase simpozioane \u015fi reuniuni culturale, \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. Debuteaz\u0103 \u00een Revista burghez\u0103 (1934). Colaboreaz\u0103 la Revista Funda\u0163iilor Regale, Universul literar, Victoria, Libertatea, Tribuna poporului, Secolul 20, Convorbiri literare, Via\u0163a Rom\u00e2neasc\u0103, Revista de istorie \u015fi teorie literar\u0103, Ethos (Paris). Debut editorial \u00een 1934, cu volumul parodic \u201e\u00cen genul&#8230; tinerilor\u201d, semnat cu pseudonimul Anthistius. Autor al mai multor volume de eseuri: \u201e\u00centre via\u0163\u0103 \u015fi c\u0103r\u0163i\u201d (1976), \u201eIncertitudini literare\u201d (1980), \u201eGeo Bogza, un poet al Efectelor, Exalt\u0103rii, Grandiosului, Solemnit\u0103\u0163ii, Exuberan\u0163ei \u015fi Patetismului\u201d (1982), \u201eCritic\u0103 la persoana \u00eent\u00e2i\u201d (1983), \u201eEscale \u00een timp \u015fi spa\u0163iu sau Dincoace \u015fi dincolo de texte\u201d (1987), \u201ePrin al\u0163ii spre sine\u201d (1988), \u201eJurnalul fericirii\u201d (1991) \u015fi interviuri: \u201eNicolae Steinhardt, Monahul de la Rohia, r\u0103spunde la 365 de \u00eentreb\u0103ri incomode adresate de Zaharia S\u00e2ngeorzan\u201d (1992), \u201ePrimejdia m\u0103rturisirii\u201d (1993).<br \/>\n\u00cen anul 1971, scrie prima form\u0103 a manuscrisului dactilografiat \u201eJurnalului fericirii\u201d, confiscat apoi de Securitate \u00een 1972 \u015fi restituit \u00een 1975, la interven\u0163ia Uniunii Scriitorilor (manuscrisul avea \u00eens\u0103 s\u0103 fie confiscat din nou \u00een anul 1984 \u015fi depus la Arhivele Statului, sec\u0163ia secret\u0103). \u201eJurnalul fericirii\u201d a fost scris \u00een mai multe versiuni, una dintre acestea fiind scoas\u0103 pe ascuns din \u0163ar\u0103, ajung\u00e2nd \u00een posesia Monic\u0103i Lovinescu \u015fi a lui Virgil Ierunca, la Paris. Monica Lovinescu avea s\u0103 difuzeze \u201eJurnalul\u201d, \u00een serial, \u00een anii 1988 \u015fi 1989, la postul de radio Europa Liber\u0103. A primit Premiul de critic\u0103 al Asocia\u0163iei Scriitorilor din Bucure\u015fti pe 1980.<\/p>\n<p>P\u0103rintele Nicolae Steinhardt s-a stins din via\u0163\u0103 la 30 martie 1989. Dup\u0103 moartea sa, chilia \u00een care a vie\u0163uit ca monah a fost amenajat\u0103 ca un mic muzeu, \u00een care se p\u0103streaz\u0103 lucrurile sale personale: manuscrise, c\u0103r\u0163i, icoane, tablouri, precum \u015fi mobilierul.<\/p>\n<p>Intrarea este liber\u0103, \u00een limita locurilor disponibile.<br \/>\nV\u0103 a\u0219tept\u0103m cu drag!<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne organizeaz\u0103 miercuri, 20 martie 2024, de la ora 17.00, Str. Nicolae Cre\u021bulescu 8, evenimentul \u201eNicolae&#8230;<\/p>","protected":false},"author":11,"featured_media":30922,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[24,9],"tags":[],"class_list":["post-30914","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-dezbateri-culturale","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30914","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=30914"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30914\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":30927,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/30914\/revisions\/30927"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/30922"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=30914"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=30914"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=30914"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}