{"id":31076,"date":"2024-03-24T18:52:40","date_gmt":"2024-03-24T16:52:40","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=31076"},"modified":"2024-03-24T18:52:40","modified_gmt":"2024-03-24T16:52:40","slug":"paul-cernat-despre-nicolae-manolescu-firescul-libertatea-si-inteligenta-discursului-critic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/paul-cernat-despre-nicolae-manolescu-firescul-libertatea-si-inteligenta-discursului-critic\/","title":{"rendered":"Paul Cernat despre Nicolae Manolescu | Firescul, libertatea \u0219i inteligen\u021ba discursului critic"},"content":{"rendered":"

A plecat dintre noi fulger\u0103tor, \u00een urma unui infarct, Nicolae Manolescu, unul dintre cei mai importan\u021bi critici literari ai literaturii rom\u00e2ne dintotdeauna. \u00cen ciuda v\u00e2rstei \u00eenaintate, era o prezen\u021b\u0103 public\u0103 \u0219i intelectual\u0103 foarte vie: pre\u0219edinte al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, director al s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului acesteia, Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em> (pe care l-a condus vreme de 34 de ani, dup\u0103 ce i-a fost cronicar en titre<\/em>).<\/p>\n

S-a n\u0103scut pe 27 noiembrie 1939 la R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea, \u00een familia unor profesori de liceu cu op\u021biuni liberale. Tat\u0103l, Petru Apolzan, fusese numit profesor de filosofie la Sibiu pe locul l\u0103sat vacant de Emil Cioran, plecat la Paris. Mama, Sabina, a fost profesoar\u0103 de francez\u0103, printre elevii ei num\u0103r\u00e2ndu-se \u0219i Virgil Ierunca. Adolescen\u021ba \u0219i tinere\u021bea i-au fost marcate de condamnarea politic\u0103 a p\u0103rin\u021bilor, ca urmare a unei erori judiciare; viitorul critic va fi \u00eenfiat de bunicul matern, schimb\u00e2ndu-\u0219i, cu aceast\u0103 ocazie, numele. \u00cen 1962 devine licen\u021biat al Facult\u0103\u021bii de Filologie a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti cu o tez\u0103 despre Dimitrie Anghel condus\u0103 de profesorul Dumitru Micu \u2013 care \u00eei va gira debutul \u00een volum, cu tributul Literatura rom\u00e2n\u0103 de azi. 1944-1964 (1965)<\/em>, scris \u00een colaborare. Adev\u0103ratul debut editorial \u00eel reprezint\u0103 \u00eens\u0103 culegerea de eseuri din 1966, Lecturi infidele<\/em>, unde t\u00e2n\u0103rul critic for\u021beaz\u0103 la maximum limitele liberaliz\u0103rii post-staliniste, \u00eencep\u00e2nd chiar cu titlul sfid\u0103tor, memorabil. Cu acela\u0219i aplomb particip\u0103, \u00een anii urm\u0103tori, la principalele \u201eb\u0103t\u0103lii\u201d ale genera\u021biei sale, \u00een prima linie a reabilit\u0103rilor estetice. \u00cen 1968, Antologia poeziei rom\u00e2ne moderne <\/em>\u201ede la Bacovia la Emil Botta\u201d va genera, prin sumarul ei sfid\u0103tor, un scandal politic, fiind dat\u0103 la topit. O for\u021bare a limitelor libert\u0103\u021bii permise de Sistem e \u0219i lucrarea de doctorat (Opera lui Titu Maiorescu<\/em>) respins\u0103 \u00een 1970 din motive ideologice (publicat\u0103 totu\u0219i sub titlul Contradic\u021bia lui Maiorescu<\/em>) \u0219i admis\u0103 abia \u00een 1974. Cartea con\u021bine, deopotriv\u0103, un exerci\u021biu hermeneutic str\u0103lucit (preponderent psihanalitic) \u0219i un credo<\/em> critic, scris cu impetuozitate \u0219i farmec. Micul eseu monografic din 1976 despre Alexandru Odobescu nu a avut receptarea meritat\u0103. A avut-o \u00eens\u0103 Sadoveanu sau Utopia c\u0103r\u021bii<\/em>, cea mai spectaculoas\u0103 relectur\u0103 critic\u0103 postbelic\u0103 dedicat\u0103 unui autor clasic rom\u00e2n \u0219i cel mai bun refresh<\/em> critic despre Sadoveanu. Debutul \u00een calitate de cronicar literar dateaz\u0103 de la \u00eenceputul anilor 60, sub auspicii c\u0103linesciene \u0219i cu minimele concesii necesare epocii. Nonconformismul polemic, libertatea \u0219i directe\u021bea \u00eentr-o lume profund inhibat\u0103, curajul verdictului tran\u0219ant, claritatea stilului \u0219i vioiciunea ideilor, refuzul dogmatismului scientist al criticii universitare, toate acestea \u0219i \u00eenc\u0103 altele vor r\u0103spunde ulterior noului orizont de a\u0219teptare al publicului post-\u201eobsedantul deceniu\u201d; ele fac mereu diferen\u021ba, impun\u00e2ndu-l ca primus inter pares<\/em>. Activitatea foiletonistic\u0103 va deveni prodigioas\u0103, \u00eentinz\u00e2ndu-se pe mai bine de patru decenii. Manolescu a fost nu doar cel mai longeviv, ci \u0219i mai prestigios cronicar literar al literaturii rom\u00e2ne. Doar o mic\u0103 parte (esen\u021bial\u0103) a cronicilor a fost reluat\u0103 \u00eens\u0103 \u00een volume (trilogia Literatura rom\u00e2n\u0103 postbelic\u0103. Lista lui Manolescu<\/em>, 2001), proiectul edit\u0103rii complete a lor r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, din p\u0103cate, o himer\u0103.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 din facultate, viitorul critic a beneficiat de sus\u021binerea unor profesori \u0219i activi\u0219ti \u201elumina\u021bi\u201d care-i vor sprijini, \u00een anii liberaliz\u0103rii, cariera universitar\u0103. Principalul protector a fost emulul c\u0103linescian George Iva\u0219cu. Om de pres\u0103 experimentat \u0219i bun diplomat, acesta e artizanul transferului de la Contemporanul<\/em> (unde Manolescu s-a afirmat) la Rom\u00e2nia literar\u0103<\/em> (unde va cunoa\u0219te deplina consacrare \u0219i face echip\u0103 cu cei mai valoro\u0219i critici de \u00eent\u00e2mpinare ai genera\u021biei sale: Eugen Simion, Lucian Raicu, Valeriu Cristea, Gabriel Dimisianu, Mircea Iorgulescu). Din 1978, Manolescu gireaz\u0103, \u00een calitate de lider al \u201eCenaclului de Luni\u201d de la Literele bucure\u0219tene, nucleul dur al poeziei \u201egenera\u021biei 80\u201d, pe care o legitimeaz\u0103 \u00een r\u0103sp\u0103r cu deriva neodogmatic\u0103 a regimului ceau\u0219ist; interzicerea, \u00een 1983, a cenaclului va contribui la aura sa opozi\u021bionist\u0103, f\u0103r\u0103 a se putea vorbi de disiden\u021b\u0103 propriu-zis\u0103. Experien\u021ba contactului cu elita noilor genera\u021bii transpare \u00een trilogia Arca lui Noe<\/em> (1983) cel mai bun studiu despre romanul rom\u00e2nesc \u0219i oper\u0103 fanion a criticii autohtone; tipologia stilistic\u0103 influen\u021bat\u0103 de A. Thibaudet, L. Goldmann \u0219i E. Auerbach a f\u0103cut inclusiv carier\u0103 didactic\u0103; trebuie amintit faptul c\u0103, al\u0103turi de Eugen Simion (principalul competitor), Manolescu a girat, \u00eenc\u0103 din deceniul al nou\u0103lea, manuale de literatura rom\u00e2n\u0103 pentru licee, audien\u021ba cronicilor sale (sus\u021binute inclusiv de posturile occidentale de radio) fiind amplificat\u0103, astfel, la nivelul canonului didactic. Tot al\u0103turi de Simion (\u0219i de Matei C\u0103linescu, emigrat \u00eentre timp \u00een Statele Unite) el va arunca \u00een irelevan\u021b\u0103 vechile bariere dintre critica de \u00eent\u00e2mpinare \u0219i cea universitar\u0103. A fost unul dintre cei mai iubi\u021bi profesori ai Literelor bucure\u0219tene; \u021binut dou\u0103 decenii ca lector \u00een anii regimului comunist, devine \u201eprofesor plin\u201d imediat dup\u0103 aceea, cursurile sale f\u0103c\u00e2nd, de fiecare dat\u0103, amfiteatre supraaglomerate.<\/p>\n

O performan\u021b\u0103 a lui Nicolae Manolescu \u2013 ca \u0219i a lui G. C\u0103linescu, \u00eentre interbelici \u2013 a fost de a acoperi, cu str\u0103lucire, \u00eentregul spa\u021biu de joc al literaturii rom\u00e2ne: de la foiletonistic\u0103 la monografia reevaluativ\u0103 despre autori canonici, de la eseu (seria Temelor<\/em> e o bijuterie a eseisticii literare autohtone) la studiile teoretice de anvergur\u0103 aplicate prozei \u0219i poeziei. Chiar dac\u0103 nu se ridic\u0103 la nivelul Arcei<\/em>…, volumul Despre poezie<\/em> (1987) a deschis drumuri, la noi, \u00een teoria genului liric, lans\u00e2nd c\u00e2teva formule memorabile (ex. cea a \u201epoe\u021bilor pereche\u201d). O ridicare a mizei \u0219i o summa<\/em> a criticii manolesciene va fi Istoria critic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne<\/em>, al c\u0103rei prim volum, elaborat \u00eenainte de 1989, vede lumina tiparului abia \u00een 1990. Abandonarea temporar\u0103 a uneltelor, \u00een 1993, vine ca o consecin\u021b\u0103 inevitabil\u0103 a intr\u0103rii \u00een politica de partid. Abilul politician al literaturii din anii comunismului va \u00eencerca, idealist, s\u0103 umple vidul de competen\u021b\u0103 al politicii postdecembriste \u00eenfiin\u021b\u00e2nd un partid alternativ de esen\u021b\u0103 civic-liberal\u0103 (Partidul Alian\u021bei Civice); rateaz\u0103, in extremis<\/em>, candidatura la preziden\u021biale \u00een 1992, reu\u0219ind s\u0103 atrag\u0103 totu\u0219i \u00een politica mare – pentru prima \u0219i singura dat\u0103 dup\u0103 1990 \u2013 o \u00eentreag\u0103 elit\u0103 scriitoriceasc\u0103. F\u0103r\u0103 a avea pregnan\u021ba discursurilor parlamentare ale lui Titu Maiorescu, marele model, comentariile politice din epoc\u0103, par\u021bial editate \u00een Dreptul la normalitate. Discursul politic \u0219i realitatea<\/em> (1991) r\u0103m\u00e2n un document semnificativ. Dup\u0103 patru ani de activitate parlamentar\u0103 ca senator, e\u0219ecul dramatic la alegerile din 1996 duce \u00eens\u0103 la c\u0103derea \u00een irelevan\u021b\u0103 a forma\u021biunii. Manolescu p\u0103r\u0103se\u0219te via\u021ba politic\u0103 \u2013 nu \u0219i pe cea public\u0103. Se implic\u0103 \u00een sus\u021binerea manualelor op\u021bionale pentru limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i polemizeaz\u0103 pe mai multe fronturi (nu toate inspirate); admirator al lui Bernard Pivot, modereaz\u0103 talk show-uri de televiziune, \u201eProfesiunea mea, cultura\u201d de la PRO-TV fiind de referin\u021b\u0103. Dup\u0103 2004 cap\u0103t\u0103 \u0219i func\u021bii de reprezentare extern\u0103 (ambasador al Rom\u00e2niei la UNESCO din 2006); devine membru al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i, eliberat de alte servitu\u021bi, revine la Istoria critic\u0103<\/em>…, pe care o finalizeaz\u0103 \u00een 2008 cu rezultate controversate. Replic\u0103 a marii Istorii<\/em> c\u0103linesciene din 1941, polemic\u0103 \u0219i extrem de ambi\u021bioas\u0103, sinteza manolescian\u0103 se resimte de pe urma elabor\u0103rii \u00een mai mul\u021bi timpi, nivelul sc\u0103z\u00e2nd vertiginos cu c\u00e2t se apropie de prezent; urm\u0103toarele edi\u021bii vor amenda par\u021bial lacunele din prima. Remarcabile sunt \u00een schimb paginile memorialistice din Via\u021b\u0103 \u0219i c\u0103r\u021bi (Cititul \u0219i scrisul\/Scrisul \u0219i cititul)<\/em> sau \u201ezarifopolienele\u201d Inutile silogisme de moral\u0103 practic\u0103<\/em>. Sus\u021binut de o \u00eentreag\u0103 intelighen\u021bie reformist\u0103, adulat de cea mai mare parte a tineretului literat, criticul devine, \u00een 2005, pre\u0219edinte al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, func\u021bie pe care o va de\u021bine p\u00e2n\u0103 la moarte. Avea s\u0103 devin\u0103 \u0219i etapa sa cea mai contestat\u0103 – mai ales dup\u0103 2013, c\u00e2nd se renun\u021b\u0103 la regula celor dou\u0103 mandate obligatorii. Pierde treptat sufragiile noilor genera\u021bii, atrase de modele progresiste, \u0219i face tot mai mult figura unui defensor al \u201evechii lumi\u201d. Majoritatea comunit\u0103\u021bii literare totu\u0219i \u00eel sus\u021bine. Cu toate e\u0219ecurile de parcurs, autoritatea sa intelectual\u0103 r\u0103m\u00e2ne cople\u0219itoare.<\/p>\n

C\u0103linescian prin \u0219arm, a fost un lovinescian \u00een planul op\u021biunilor ideologice liberale \u0219i un apologet maiorescian. Autoritatea sa a fost \u0219i un exerci\u021biu de seduc\u021bie prin firescul, libertatea \u0219i inteligen\u021ba discursului critic. Al\u0103turi de Eugen Simion, a fost principalul constructor al canonului literar din Rom\u00e2nia post-1965. Literatura rom\u00e2n\u0103 postbelic\u0103, \u00een ce are ea mai bun, nu poate fi conceput\u0103 \u00een absen\u021ba sa.<\/p>\n

Cu Nicolae Manolescu nu dispare doar \u201eo lume\u201d \u0219i un mod de a face critic\u0103 \u2013 ci, probabil, chiar institu\u021bia criticii de autoritate. Condolean\u021be familiei \u00eendoliate \u0219i tuturor celor care l-au cunoscut \u0219i iubit. Dumnezeu s\u0103-l odihneasc\u0103 \u00een pace!<\/p>\n

Text de Paul Cernat, critic literar<\/em><\/p>\n

Credit foto: Dan Vatamaniuc<\/em><\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A plecat dintre noi fulger\u0103tor, \u00een urma unui infarct, Nicolae Manolescu, unul dintre cei mai importan\u021bi critici literari ai literaturii…<\/p>","protected":false},"author":11,"featured_media":31077,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9,12],"tags":[],"class_list":["post-31076","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-evocari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31076","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31076"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31076\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31078,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31076\/revisions\/31078"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/31077"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31076"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31076"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31076"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}