{"id":31427,"date":"2024-04-22T13:47:29","date_gmt":"2024-04-22T10:47:29","guid":{"rendered":"https:\/\/mnlr.ro\/?p=31427"},"modified":"2024-04-22T15:50:03","modified_gmt":"2024-04-22T12:50:03","slug":"agenda-culturala-a-mnlr-in-saptamana-22-28-aprilie-2024","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/agenda-culturala-a-mnlr-in-saptamana-22-28-aprilie-2024\/","title":{"rendered":"Agenda cultural\u0103 a MNLR \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na 22 \u2013 28 aprilie 2024"},"content":{"rendered":"<p>Pe site-ul MNLR, pe platforma culturaindirect.ro, ini\u021biat\u0103 de Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, dar \u0219i pe conturile de Facebook, Vimeo \u0219i YouTube, pe aplica\u021bia MNLR disponibil\u0103 prin Google Play, la sediile expozi\u021bionale, v-am preg\u0103tit pentru s\u0103pt\u0103m\u00e2na 22 \u2013 28 aprilie 2024 o serie de dialoguri, prezent\u0103ri \u0219i dezbateri din trecutul \u0219i prezentul literaturii rom\u00e2ne.<\/p>\n<p><strong>Evenimente cu public<\/strong><\/p>\n<p><em>Mar\u021bi, 23 aprilie 2024, ora 18.00<\/em><br \/>\n<em>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Str. Nicolae Cre\u021bulescu 8<\/em><br \/>\n<strong>Ziua Interna\u021bional\u0103 a C\u0103r\u021bii<\/strong><br \/>\nImportante voci ale literaturii \u0219i culturii rom\u00e2ne vor intra \u00een dialog de Ziua Interna\u021bional\u0103 a C\u0103r\u021bii \u0219i de Ziua bibliotecarului, mar\u021bi, 23 aprilie 2024, ora 18.00, prin Zoom \u0219i fizic, la sediul Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din strada Nicolae Cre\u021bulescu 8.<\/p>\n<p>Ziua Interna\u021bional\u0103 a C\u0103r\u021bii \u0219i a Drepturilor de autor este ini\u021biat\u0103 \u0219i s\u0103rb\u0103torit\u0103 de UNESCO, din 1995, \u00een fiecare an, pe 23 aprilie. \u00cen aceast\u0103 zi s-a n\u0103scut \u0219i a trecut la cele ve\u0219nice William Shakespeare. Ziua de 23 aprilie este str\u00e2ns legat\u0103 de nume celebre ale literaturii mondiale: Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d\u2019Aurevilly, Rupert Brooke, Halld\u00f3r Laxness,Vladimir Nabokov sau Maurice Druon. Ideea a prins foarte repede, mai ales \u00een Spania, unde obiceiul de a oferi o floare pentru fiecare carte v\u00e2ndut\u0103 de Sf. Gheorghe (23 aprilie!) a ajutat la promovarea evenimentului.<\/p>\n<p>Prin Hot\u0103r\u00e2rea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarat\u0103 \u0219i \u201eZiua Bibliotecarului din Rom\u00e2nia\u201d. \u00cencep\u00e2nd cu 2005, \u00een Rom\u00e2nia, pe 23 aprilie se s\u0103rb\u0103toresc Ziua Bibliotecarului din Rom\u00e2nia \u0219i Ziua Interna\u021bional\u0103 a C\u0103r\u021bii \u0219i a Drepturilor de autor.<\/p>\n<p>Invita\u021bii vor fi anun\u021ba\u021bi \u00een cur\u00e2nd pe site-ul MNLR.<\/p>\n<p><em>Miercuri, 24 aprilie 2024, ora 18.00<\/em><br \/>\n<em>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Str. Nicolae Cre\u021bulescu 8<\/em><br \/>\n<strong>Spectacol de teatru \u201eRetro Love\u201d la MNLR<\/strong><br \/>\nLa mansarda Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, va avea loc spectacolul de teatru \u201eRetro Love\u201d, adaptare liber\u0103 dup\u0103 texte de Ion B\u0103ie\u0219u. Distribu\u021bia spectacolului este format\u0103 din actorii Loreta Neculai \u0219i \u0218tefan Opreanu. Regia este semnat\u0103 de Magda Condurache, sound design \u2013 Backstage sound arts. Spectacolul este o produc\u021bie Asocia\u021bia Cultural\u0103 Arts Camp. \u201eRetro love\u201d este povestea unei iubiri n\u0103scute timid \u00eentr-o gar\u0103 \u0219i ilustrat\u0103 mai departe prin amintirea bunicilor \u0219i p\u0103rin\u021bilor. Prin textele lui Ion B\u0103ie\u0219u resim\u021bim umorul \u0219i atmosfera de alt\u0103dat\u0103, readus\u0103 la via\u021b\u0103 prin intermediul actorilor \u0219i al muzicii. Intrarea este liber\u0103, \u00een limita locurilor disponibile! Accesul \u00een sal\u0103 se face \u00eencep\u00e2nd cu 17:50 p\u00e2n\u0103 la 18.00.<\/p>\n<p><em>S\u00e2mb\u0103t\u0103, 27 aprilie 2024, ora 11.00<\/em><br \/>\n<em>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Str. Nicolae Cre\u021bulescu 8<\/em><br \/>\n<strong>Traduc\u0103tor pentru o zi #7<\/strong><\/p>\n<p>ARTLIT \u2013 Asocia\u021bia Rom\u00e2n\u0103 a Traduc\u0103torilor Literari v\u0103 invit\u0103 la atelierul \u201eTraduc\u0103tor pentru o zi\u201d, sus\u021binut de traduc\u0103toarea Monica Manolachi.<\/p>\n<p>A \u0219aptea edi\u021bie a atelierului va avea loc la Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne din Bucure\u0219ti (str. Nicolae Cre\u021bulescu nr. 8), unde sunt bineveni\u021bi traduc\u0103torii \u00eencep\u0103tori, cei profesioni\u0219ti sau pur \u0219i simplu cei curio\u0219i s\u0103 \u00eencerce cu creionul pe h\u00e2rtie transpunerea c\u00e2torva r\u00e2nduri, idei, subtilit\u0103\u021bi \u0219i st\u0103ri \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p>Monica Manolachi propune mai multe tipuri de poeme de tradus din limba englez\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103. De asemenea, va aduce \u00een discu\u021bie resurse \u0219i practici specifice pentru traducerea de poezie.<\/p>\n<p>Monica Manolachi este traduc\u0103toare, poet\u0103 \u0219i lector la Universitatea din Bucure\u0219ti. Din limbile englez\u0103 \u0219i spaniol\u0103 a tradus poezie, fic\u021biune, literatur\u0103 pentru copii \u0219i adolescen\u021bi, filosofie, psihologie, istorie etc. Este autoarea studiului Performative Identities in Contemporary Caribbean British Poetry (2017) \u0219i a numeroase articole despre literatura anglofon\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p>Ce fel de poeme a ales Monica?<br \/>\n\u201eAm selectat poeme diferite \u00eentre ele ca stil \u0219i form\u0103, pentru a vedea ce se poate face \u00een fiecare caz. Unele poeme cu vers alb pot p\u0103rea u\u0219or de tradus, dar nu sunt mereu a\u0219a, din diferite motive. \u00cen schimb, unele poeme cu anumite restric\u021bii pot p\u0103rea la \u00eenceput greu de tradus, dar nu imposibil dac\u0103 \u0219tim cum s\u0103 le abord\u0103m. Este vorba de poeme prezente \u00een volume de proz\u0103 pentru adolescen\u021bi (Lewis Carroll, Robert Louis Stevenson) \u0219i de poezie contemporan\u0103 anglofon\u0103 (britanic\u0103, irlandez\u0103, caraib\u0103), publicate \u00een rom\u00e2ne\u0219te \u00een ultimii ani.\u201d<\/p>\n<p>Cei care doresc s\u0103 ia parte la seminar vor trimite un e-mail la adresa artlit@artlit.ro pentru a primi poeziile \u00eenainte de atelier.<\/p>\n<p><strong>Expozi\u021bii permanente<\/strong><\/p>\n<p><strong>Atelier de artist | Margareta Sterian<\/strong><br \/>\n<em>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Calea Grivi\u021bei 64-66<\/em><\/p>\n<p>V\u0103 invit\u0103m s\u0103 vizita\u021bi spa\u021biul expozi\u021bional Atelier de artist \u2013 Margareta Sterian, deschis la sediul MNLR din Calea Grivi\u021bei 64-66. Amenajat la etajul al doilea al cl\u0103dirii, spa\u021biul intim \u2013 recreat prin obiecte de mobilier, obiecte personale \u0219i lucr\u0103ri de pictur\u0103, grafic\u0103, ceramic\u0103, fresc\u0103 \u0219i panouri textile \u2013 red\u0103 universul creator \u0219i existen\u021bial al artistei, exemplific\u00e2nd interesul s\u0103u pentru multiplele forme de exprimare artistic\u0103. Toate obiectele expuse \u00een acest spa\u021biu au fost donate Muzeului Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne de c\u0103tre pictorul \u0219i criticul de art\u0103 Mircea Barzuca, discipolul \u0219i mo\u0219tenitorul testamentar, omul datorit\u0103 c\u0103ruia opera \u0219i personalitatea Margaretei Sterian vor fi cunoscute de genera\u021biile viitoare.<\/p>\n<p><strong>Temporary exhibitions<\/strong><\/p>\n<p><strong>Expozi\u021bia Camil Petrescu \u2013 130<\/strong><br \/>\n<em>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Str. Nicolae Cre\u021bulescu 8<\/em><br \/>\n<em>18 aprilie \u2013 5 mai 2024<\/em><\/p>\n<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne v\u0103 invit\u0103 la sediul din str. Nicolae Cre\u021bulescu nr. 8 s\u0103 vizita\u021bi o expozi\u021bie consacrat\u0103 lui Camil Petrescu (9\/22 aprilie 1894 \u2013 14 mai 1957), la 130 de ani de la na\u0219terea scriitorului. Vizitatorii pot descoperi o parte substan\u021bial\u0103 a laboratorului de crea\u021bie camilpetrescian, redat prin manuscrisele \u2013 originale \u0219i facsimilate \u2013 din patrimoniul M.N.L.R. Documentele cuprind pagini literare (proz\u0103, dramaturgie, poezie), studii, \u00eensemn\u0103ri publicistice, note zilnice, scenarii cinematografice. Acestora li se adaug\u0103 coresponden\u021b\u0103 primit\u0103 (scrisori de la Constantin R\u0103dulescu-Motru, Mihail Sebastian, Zaharia Stancu) \u0219i expediat\u0103 (epistole c\u0103tre Martha Bibescu, Cella Serghi, Lucia Demetrius, Camil Baltazar). Sunt, de asemenea, expuse volume cu dedica\u021bii oferite de Camil Petrescu, precum \u0219i o bogat\u0103 sec\u021biune iconografic\u0103. Alt portret este schi\u021bat prin amintiri\u2026 olografe ale unor confra\u021bi despre autorul romanelor Ultima noapte de dragoste, \u00eent\u00e2ia noapte de r\u0103zboi (I-II, 1930) \u0219i Patul lui Procust (I-II, 1933). Un manuscris al istoricului literar Dumitru Micu aduce \u00een prim-plan o fa\u021bet\u0103 mai pu\u021bin cunoscut\u0103 a personalit\u0103\u021bii lui Camil Petrescu: aceea de director, sub pseudonimul N. Gr\u0103m\u0103tic, al publica\u021biei Foot-ball na\u021bional (\u201esingura revist\u0103 consacrat\u0103 exclusiv foot-ballului\u201d), ap\u0103rute \u00een dou\u0103 serii, \u00een anii 1930. Expozi\u021bia este deschis\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 5 mai 2024 \u0219i poate fi vizitat\u0103 de mar\u021bi p\u00e2n\u0103 duminic\u0103, \u00eentre 10.00 \u0219i 18.00.<br \/>\n____________<\/p>\n<p><strong>Expozi\u021bia \u201eCu capul \u00een nori\u201d, a creatoarei Cristina \u0218erbu<\/strong><br \/>\n<em>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Str. Nicolae Cre\u021bulescu 8<\/em><\/p>\n<p>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne organizeaz\u0103, \u00een cadrul colec\u021biei permanente din strada Nicolae Cre\u021bulescu nr.8, \u00een perioada 11 aprilie \u2013 9 mai 2024, expozi\u021bia de design contemporan Cu capul \u00een nori, a creatoarei Cristina \u0218erbu, fondatoare a brandului Christine on the Clouds. \u201eUniversul Christine on the Clouds s-a n\u0103scut \u00een prim\u0103vara anului 2013, \u00eentr-o cas\u0103 din Bucure\u0219ti. Totul a pornit de la nevoia de siguran\u021b\u0103 care ne face s\u0103 alegem o simpl\u0103 c\u0103ma\u0219\u0103 alb\u0103, nevoia de siguran\u021b\u0103 care ne face at\u00e2t de nesiguri \u00eenc\u00e2t incertitudinea ne arunc\u0103 \u00een vis, iar din vis \u0219i zbateri interioare se nasc ideile. De multe ori viteza lumii \u00een care tr\u0103im ne determin\u0103 s\u0103 percepem hainele noastre ca pe ni\u0219te armuri. Christine on the Clouds propune feminitatea, ca singura form\u0103 de ap\u0103rare, \u0219i lejeritatea ca unic\u0103 form\u0103 de protest. De aici nevoia de a folosi \u021bes\u0103turi fine \u0219i moi la atingere, dorin\u021ba de a crea haine de foarte bun\u0103 calitate, \u00een acord cu mediul \u00eenconjur\u0103tor, cu respect pentru munca echitabil\u0103, dar \u0219i pentru energia produsului oferit, un aspect la fel important precum estetica \u0219i func\u021bionalitatea sa. Elegan\u021ba a devenit un mod de a fi, prin croieli care pun feminitatea \u00een valoare \u0219i ofer\u0103 versatilitatea \u0219i confortul necesar unei vie\u021bi active. Fiecare colec\u021bie este infuzat\u0103 cu frumuse\u021be, cu detalii care sus\u021bin valorile care ne definesc, pentru ca hainele alese s\u0103 fie iubite \u0219i s\u0103 ne \u00eenso\u021beasc\u0103 c\u00e2t mai mult timp, \u00een c\u0103l\u0103toria noastr\u0103 cotidian\u0103. Crea\u021biile Christine on the Clouds sunt croite pentru ca o femeie s\u0103 nu-\u0219i piard\u0103 timpul cu capul \u00een dulap, ci s\u0103 \u0219i-l salveze pentru a putea fi \u0219i cu capul \u00een nori.\u201d Designerul Christine on the Clouds este Cristina \u0218erbu, o femeie cu capul \u00een nori \u0219i inima \u00een dulap, actri\u021b\u0103 ca formare, cu studii la UNArte Bucure\u0219ti \u0219i Istituto Marangoni Londra \u0219i cu un stil aparte. Expozi\u021bia poate fi vizitat\u0103 de mar\u021bi p\u00e2n\u0103 duminic\u0103, \u00een intervalul orar 10.00 \u2013 18.00.<br \/>\n___________<\/p>\n<p><strong>Expozi\u021bia Aripi \u0219i stele. La por\u021bile sacrului | George Tzipoia<\/strong><br \/>\n<em>Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, Calea Grivi\u021bei 64-66<\/em><br \/>\n<em>3 \u2013 27 aprilie 2024<\/em><\/p>\n<p>Aceast\u0103 expozi\u021bie g\u00e2ndit\u0103 de George Tzipoia (n\u0103scut \u00een 1945) ca o privire de ansamblu asupra crea\u021biei sale de o via\u021b\u0103, pictorul o dedic\u0103 tat\u0103lui s\u0103u, marelui artist plastic Alexandru \u021aipoia (1914-1993).<br \/>\nN\u0103scut \u00een Bucure\u0219ti, \u00een casa familiei sale din str. Lt. Aviator Gh. Caranda 79, actuala Cas\u0103 Memorial\u0103-Muzeu pictor Alexandru \u021aipoia, deschis\u0103 din 2019 publicului larg, George Tzipoia a crescut \u0219i s-a format \u00eentr-o ambian\u021b\u0103 creatoare cu totul special\u0103, de mare rafinament artistic, care \u0219i-a pus amprenta pe sensibilitatea sa pentru \u00eentreaga via\u021b\u0103. Sub comunism, familia bunicului, Gheorghe \u021aipoia, suport\u0103 vicisitudinile regimului opresiv totalitar, din cauza condi\u021biei sale \u201eburghezo-mo\u0219iere\u0219ti\u201d: expropriere, pu\u0219c\u0103rie, tat\u0103l, pictorul Alexandru \u021aipoia fiind \u201etras pe linie moart\u0103\u201d ca artist, fostul Consiliu al Culturii \u0219i Educa\u021biei Socialiste refuz\u00e2ndu-i expozi\u021bia Retrospectiv\u0103 \u00een 1978. La Facultatea de Arte Plastice a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, George Tzipoia l-a avut ca profesor pe pictorul Traian Br\u0103dean, unul dintre cei mai buni elevi ai lui Alexandru Ciucurencu; el devine membru al Uniunii Arti\u0219tilor Plastici din Rom\u00e2nia \u00een 1974. \u00cen 1982, plec\u00e2nd \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie de studii \u00een Occident, cere azil politic la Geneva (Elve\u021bia), fiind \u021bara str\u0103-str\u0103bunicului s\u0103u, Louis-Adolphe Leyvraz, fondatorul coloniei elve\u021biene din Bucure\u0219ti \u00een 1839. A doua parte a vie\u021bii, George Tzipoia o petrece la Geneva \u0219i \u00een Fran\u021ba, la Evires, Haute-Savoie, unde artistul \u00ee\u0219i are atelierul de crea\u021bie \u0219i c\u0103reia i se poate spune o cas\u0103 a exilului. Ceea ce-i caracterizeaz\u0103 \u00een ansamblu opera este o dorin\u021b\u0103 de sintez\u0103 \u0219i spiritualizare filosofic\u0103, un efort continuu de \u00een\u0103l\u021bare c\u0103tre o sacralitate laic\u0103, nereligioas\u0103 canonic. Expozi\u021bia de fa\u021b\u0103 schi\u021beaz\u0103 parcursul acestui drum rar, al cunoa\u0219terii \u0219i al form\u0103rii de sine \u00een acela\u0219i timp, care l-a dus pe artist la \u201epragul sacralit\u0103\u021bii\u201d, dup\u0103 expresia Marisei Vescovo, cunoscutul istoric de art\u0103 italian care semneaz\u0103 prezentarea operei artistului \u00een albumul s\u0103u monografic ap\u0103rut la Editura Uranus \u00een 2009.<\/p>\n<p>Expozi\u021bia poate fi vizitat\u0103 de mar\u021bi p\u00e2n\u0103 s\u00e2mb\u0103t\u0103, \u00een intervalul orar 10.00 \u2013 18.00.<\/p>\n<p><strong>Evenimente on-line<\/strong><\/p>\n<p><strong>mini-Cafeneaua critic\u0103 on-line:<\/strong><br \/>\n<em>Luni, 22 aprilie 2024, ora 19.00<\/em><br \/>\n<em>Joi, 25 aprilie 2024, ora 19.00<\/em><br \/>\npe site-ul MNLR, pe platforma culturaindirect.ro \u0219i pe pagina de Facebook a Muzeului<br \/>\nAmfitrion: Ion Bogdan Lefter<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pe site-ul MNLR, pe platforma culturaindirect.ro, ini\u021biat\u0103 de Muzeul Na\u021bional al Literaturii Rom\u00e2ne, dar \u0219i pe conturile de Facebook, Vimeo&#8230;<\/p>","protected":false},"author":11,"featured_media":31428,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_exactmetrics_skip_tracking":false,"_exactmetrics_sitenote_active":false,"_exactmetrics_sitenote_note":"","_exactmetrics_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"class_list":["post-31427","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31427","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/11"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=31427"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31427\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":31436,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/31427\/revisions\/31436"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/31428"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=31427"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=31427"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/mnlr.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=31427"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}